638 matches
-
și din serviciile auxiliare și venituri financiare. Etapele majore<footnote http://www.metodologie.ro/continut.htm footnote> ale analizei cost-beneficiu sunt următoarele: a) perioada de referință; b) analiza opțiunilor; c) analiza financiară; d) analiza economică; e) analiza de risc și senzitivitate. a) Perioada de referință se referă la numărul maxim de ani pentru care se realizează previziuni în cadrul analizei cost-beneficiu. Perioadele de referință orientative, pe tipuri de sectoare sunt: Sector Perioada de referință (ani) Energie 25 Apă și mediu 30 Căi
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
oportunitate al fondurilor publice pentru societate, în ansamblu. Valoarea propusă de Comisia Europeană este de 5,5% pentru statele membre beneficiare ale politicii de coeziune (inclusiv România) și de 3,5% pentru celelalte state membre. e) Analiza de risc și senzitivitate Analiza cost beneficiu este o previziune despre viitor prin care se încearcă prognozarea de o manieră controlabilă, prin realizarea unei analize de risc și senzitivitate, conform Ghidul ACB al CE. Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
inclusiv România) și de 3,5% pentru celelalte state membre. e) Analiza de risc și senzitivitate Analiza cost beneficiu este o previziune despre viitor prin care se încearcă prognozarea de o manieră controlabilă, prin realizarea unei analize de risc și senzitivitate, conform Ghidul ACB al CE. Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor variabile de intrare asupra rentabilității unui proiect investițional, care presupune modificarea în procente a valorii unei variabile și calculul efectului acestei modificări
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
state membre. e) Analiza de risc și senzitivitate Analiza cost beneficiu este o previziune despre viitor prin care se încearcă prognozarea de o manieră controlabilă, prin realizarea unei analize de risc și senzitivitate, conform Ghidul ACB al CE. Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor variabile de intrare asupra rentabilității unui proiect investițional, care presupune modificarea în procente a valorii unei variabile și calculul efectului acestei modificări asupra indicatorilor proiectului, de regulă VNAF (valoarea netă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
o imagine cognitivă incompletă și incertă este coerentă logic, lipsită de contradicții. Același lucru este valabil și în legătură cu integrarea noilor cunoștințe. Din acest punct de vedere, John D. Steinbruner (1976) formula următoarea presupoziție pe care se fundează modelul analitic: presupoziția senzitivității la informația pertinentă. Se consideră că noile cunoștințe pot fi cumulate neproblematic cu cunoștințele deja existente, decidentul realizând mereu un proces de actualizare a calculului, prin integrarea noilor cunoștințe. Acestea nu sunt însă neapărat integrabile în vechea imagine cognitivă, făcând
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
persoane. Wesleey G. Skogan și Michael G. Maxfield (1981), citați de Ted Chiricos, Sarah Eschholz și Marc Gertz (1997, 145), au cercetat relația dintre „vulnerabilitatea” în eventualitatea unui atac - opusă riscului de a deveni victimă a criminalității per se - și senzitivitatea la mesajele media despre criminalitate. Ei au presupus că femeile și persoanele de vârsta a treia (considerate mai „vulnerabile”) vor fi mai puternic influențate de mesajele media despre crime. Datele sondajul telefonic (N = 1.389) făcut în San Francisco, Chicago
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mari decât cele ale unui manager. Accentul va fi plasat acum pe abilitatea liderilor, managerilor de a determina personalul să-și extindă și să-și utilizeze cunoștințele deținute. Instituțiile publice moderne sunt foarte atente și sensibile la evoluția nevoilor cetățenilor. Senzitivitatea crește datorită conștientizării de către un număr mai mare de salariați a relațiilor complexe ce există între organizație și mediul ambiant. Se amplifică și perceperea rolului propriu în cadrul organizației și a impactului pe care performanța individuală și de grup o are
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru ca rezultatele să fie comparabile, soldul bugetar structural a fost raportat în ambele variante la indicatorul PIB curent. Componenta bugetară structurală reprezintă componenta bugetară actuală din care s-a eliminat componenta ciclică a bugetului. Componenta bugetară ciclică se determină în funcție de senzitivitatea deficitului bugetar față de fluctuațiile economice. De fapt, senzitivitatea deficitului bugetar în funcție de evoluția ciclică a economiei reprezintă variația în puncte procentuale a soldului bugetar la modificarea cu un punct procentual a decalajului de producție (output gap-ului). Componenta structurală a bugetului
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a fost raportat în ambele variante la indicatorul PIB curent. Componenta bugetară structurală reprezintă componenta bugetară actuală din care s-a eliminat componenta ciclică a bugetului. Componenta bugetară ciclică se determină în funcție de senzitivitatea deficitului bugetar față de fluctuațiile economice. De fapt, senzitivitatea deficitului bugetar în funcție de evoluția ciclică a economiei reprezintă variația în puncte procentuale a soldului bugetar la modificarea cu un punct procentual a decalajului de producție (output gap-ului). Componenta structurală a bugetului se obține prin scăderea componentei ciclice din componenta
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de venituri și cheltuieli. Formula utilizată pentru a calcula componenta ciclică este următoarea: Componenta ciclică a fiecărei categorii de venituri și cheltuieli este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut. Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: ponderea veniturilor în produsul intern brut; Elasticitatea totală a veniturilor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ciclică a fiecărei categorii de venituri și cheltuieli este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut. Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: ponderea veniturilor în produsul intern brut; Elasticitatea totală a veniturilor bugetare se obține ca sumă agregată a elasticităților celor trei categorii de taxe (taxele
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
venituri și cheltuieli este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut. Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: ponderea veniturilor în produsul intern brut; Elasticitatea totală a veniturilor bugetare se obține ca sumă agregată a elasticităților celor trei categorii de taxe (taxele directe, taxele indirecte și contribuțiile
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
excedentul brut de exploatare pentru impozitul pe venit, în cazul persoanelor juridice; G reprezintă cheltuielile senzitive în raport cu evoluția ciclului economic (indemnizațiile de șomaj); U și U* sunt valorile actuale și de trend ale numărului de șomeri; αiM și βU reprezintă senzitivitatea categoriilor de taxe și a indemnizațiilor de șomaj în ceea ce privește abaterile bazelor macroeconomice de la valorile înregistrate ale acestora. Metoda alternativă descrisă de Bouthevillain et al. (2001) presupune într-o primă etapă stabilirea categoriilor de venituri și, respectiv, cheltuieli care sunt senzitive
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și a bazelor economice relevante ale acestora (în situația prezentată, patru categorii de venituri și o categorie de cheltuieli sunt considerate a fi relativ puternic dependente de poziția ciclului economic). În etapa a doua se stabilește care este gradul de senzitivitate dintre categoria de venituri și respectiv de cheltuieli și componenta ciclică a bazei macroeconomice relevante pentru aceasta, pe baza unor estimări econometrice (vezi detalii în Raportul Consiliului Fiscal, 2011): unde: Rtj reprezintă categoria j de venit; Vjt - baza macroeconomică relevantă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a șomajului care nu accelerează inflația (NAIRU). Următorul pas este cel legat de estimarea componentei ciclice a veniturilor și cheltuielilor din totalul acestor variabile. Atât metoda FMI, cât și cea a OCDE identifică componenta ciclică a agregatelor bugetare prin estimarea senzitivității veniturilor și cheltuielilor bugetare curente la deviațiile economiei față de nivelul său potențial. Ambele metode estimează componenta ciclică a veniturilor bugetare utilizând coeficienții de elasticitate pentru impozitele și taxele principale calculate în OCDE Economic Outlook Database (sunt calculate elasticități pentru patru
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Altăr et al. (2010b) estimează soldul bugetar structural pentru economia românească, studiu realizat pentru perioada 1998-2008. Autorii utilizează două metodologii de calcul al elasticităților diferitelor categorii de venituri și cheltuieli bugetare în raport cu output gap. Ambele abordări conduc la rezultate similare, senzitivitatea medie la nivel bugetar fiind egală cu 0,285 și, respectiv, 0,290. Magnitudinea componentei ciclice a soldului bugetar este aproximativ 1% din PIB. Autorii concluzionează că după o îmbunătățire constantă, soldul bugetar structural s-a înrăutățit în 2007 și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deficitului structural se realizează pe parcursul a trei etape, astfel (Hagemann, 1999): 1) estimarea decalajului dintre produsul intern brut efectiv realizat și produsul intern brut potențial (PIB potențial) (output gap); 2) estimarea componentei ciclice pe baza output gap-ului și a senzitivității deficitului bugetar (aceasta, la rândul ei, va fi obținută cu ajutorul elasticităților veniturilor, respectiv cheltuielilor bugetare în funcție de PIB); 3) estimarea componentei structurale prin eliminarea componentei ciclice din componenta bugetară curentă. Pentru calculul deficitului bugetar structural am folosit metoda dezagregată prezentată în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
România au fost estimate prin utilizarea metodei funcției de producție. Calculul componentei structurale a necesitat identificarea componentei bugetare ciclice. Pentru estimarea acesteia au fost folosite elasticitatea veniturilor guvernamentale 2 și elasticitatea cheltuielilor 3 în raport cu PIB; pe baza acestora am estimat senzitivitatea deficitului bugetar (a se vedea pentru detalii Van den Noord, 2000). Datele statistice folosite pentru perioada analizată, 2000-2011, au fost furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor, publicațiile Institutului Național de Statistică, Banca Națională a României și baza de date Eurostat. a) Estimarea PIB
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și dezvoltare Formula utilizată pentru a calcula componenta ciclică este următoarea: Componenta ciclică a fiecărei categorii de venituri și cheltuieli ( jCtDC ) este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut ( PIBj ). Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: εv = V ponderea veniturilor în produsul intern brut; ponderea cheltuielilor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiecărei categorii de venituri și cheltuieli ( jCtDC ) este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut ( PIBj ). Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: εv = V ponderea veniturilor în produsul intern brut; ponderea cheltuielilor în produsul intern brut. Elasticitatea totală a veniturilor bugetare se obține ca sumă agregată
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cheltuieli ( jCtDC ) este calculată prin utilizarea decalajului de producție (output gap-ului) și a elasticității estimate față de produsul intern brut ( PIBj ). Senzitivitatea deficitului bugetar la modificarea produsului intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: εv = V ponderea veniturilor în produsul intern brut; ponderea cheltuielilor în produsul intern brut. Elasticitatea totală a veniturilor bugetare se obține ca sumă agregată a elasticităților celor trei categorii
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
on Exchange Rate Issues - CGER - pentru detalii se pot consulta Isard et al. (2001) și IMF (2006). Contribuția fiecărei variabile la valorile de echilibru ale contului curent (current account norm) se calculează ca produs între coeficienții de regresie care arată senzitivitatea balanței economii investiții (sau contul curent) la modificarea variabilelor enumerate mai sus (vom folosi coeficienții de regresie calculați în Rahman (2008) și valoarea pe termen mediu a variabilei respective. Din cauza lipsei datelor pe termen mediu și lung, pentru calculul anual
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
măsura în care această creștere a veniturilor bugetare a fost determinată de un output mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a fost determinată de un output mai mare sau de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a fost determinată într-o pondere mai mare de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de o absorbție internă mai mare. Autorul menționat mai sus a estimat „legătura dintre venituri și output pe baza a trei relații diferite: senzitivitatea veniturilor reale în raport de outputul real; senzitivitatea veniturilor reale în raport de output gap și senzitivitatea ponderii veniturilor nominale în PIB în raport de output gap” (Rahman, 2010). Rezultatele obținute arată că „prociclicitatea veniturilor bugetare în perioada 2003-2007 a fost determinată într-o pondere mai mare de absorbția internă decât România spre Compactul Fiscal. Disciplină și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]