17,843 matches
-
străinul de București?" Prea puțin contează (,în privința mărțișoarelor, istoria e mută, și găteala zilei de martie o poartă domnișoarele și cucoanele cu seninătatea artisticei ignoranțe"), cîtă vreme "cum o să fie el sau cum n-are să fie, o săptămînă întreagă toată lumea serioasă și gravă a umblat după mărțișoare, cel puțin în București, patria adevărată, pe cît se pare, a micului birlic de metal și sticlă, legănat între sîni." În iureșul bucureștean care-ncuscrește griji mari și bucurii mărunte dar, încă, îndestulătoare, se
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
de oameni la manifestări pentru Unire pe ambele maluri ale Prutului, comemorînd 200 de ani de ocupație ruso-sovietica. În anul 2013, au continuat acțiunile unioniste care, după doi ani de prezență curajoasă în public, acestea au impus o abordare mai serioasă a perspectivei de refacere a unității naționale, prin unificarea celor două state românești. Astfel, se ridică, încet, tabu-ul de pe subiectul Unirii, după ce - o perioadă îndelungată - a rămas sub șapte lacati sau a fost tratat că o aspirație marginala, extremistă
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
ca Puterea, care se pretinde că democratică, să obțină coeziunea societății și a forțelor proeuropene după modelul Declarației de la Snagov, România, din 1995, cînd toate forțele politice și-au sumat obiectivul euroatlantic, însă la noi nu există o asemenea tratare serioasă a imperativelor naționale, care nici nu se cunosc definitive, de aceea mani festarile Puterii, pînă la parafare, dar, mai ales, după, rămîn jalnice, regretabile și chiar lamentabile, pentru că se manifestă că tot mai antiunioniste. Remarcam activizarea clasei politice din România
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
însă un farmec al cinismului de participant și de martor la toate porcăriile politicii românești, care mă făcea să văd în continuare în el un mare personaj, din categoria celor interesant-negative. Brucan nu și-a ascuns trecutul, dar a făcut serioase eforturi să-l cosmetizeze, fără a ajunge însă la minciuni. Recunoștea ritos tot ceea ce i se reproșa, dar ca și cum ar fi fost agentul necesității istorice înseși. Filosofic a rămas toată viața un marxist fundamentalist, chiar dacă, în ultimii ani poza într-
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
prisosească. Piesă fundamentală în procesul complicat, delicat și minat de imprevizibile piedici al invitării Papei Ioan Paul al II-lea în România, fostul ambasador la Vatican s-a impus drept unul din profesioniștii de prim rang apăruți după 1990. Am serioase dubii că fără schimbările începute sub ministeriatul lui Andrei Pleșu și continuate, acum, de Mihai-Răzvan Ungureanu, ar fi apărut o categorie, alternativă și convingătoare, de noi diplomați. Or, sistemul vechi se apără din răsputeri. Așa-ziși "diplomați de carieră", specializați
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
ce-i privește pe Ion Traian Ștefănescu sau Suzana Gâdea. Acuzând de "escrocherie" miniștrii Culturii pe care i-a prins, el intră cu binecunoscuta-i dezinvoltură pe bază de șpriț, pe porțile murdare ale calomniei. După ce-a păpat bani serioși cu o revistă de două parale, "Literatorul", dl. Neagu s-a metamorfozat în inchizitor inclement, care nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase. A afirma despre actualul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, tocmai el, Fănuș Neagu
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
de venit global, de acum cîțiva ani, cuprindea, la "Deduceri personale", rubrica "Alți membrii de familie"). La singular și în context generic, sintagma este mult mai justificată, sensul fiind într-adevăr unul neindividualizat (,venitul pe membru de familie"). Problemele mai serioase apar atunci când nu mai poate fi vorba de sens generic, conceptual, ci de situații foarte concrete, în care este vorba nu de calitatea abstractă de apartenență le o familie, ci chiar de familia cuiva. Construcții precum cele de mai jos
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
următoarea: este literaritatea o proprietate intrinsecă pe care o au anumite texte sau este ea numai o ipostază pe care acestea o pot dobândi sau abandona (suspenda)? În mod obișnuit, judecăm literaritatea în cadrul limbilor naturale, dar nu există o rațiune serioasă de a o refuza limbajului uman de orice formă, deoarece literatura este o creație umană. Limbajul științific, în orice variantă a sa, este în esență construit pe structura limbajului natural, chiar dacă uneori îi adaugă o componentă artificială. Putem spune, fără
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
întâi ambianța proximă: "Dacă e vorba de Suceva, atunci nici nu știu ce să fac mai întâi: să prețuiesc singurătatea culturală - pe care aici o am din plin -, sau să disprețuiesc amalgamul, pestrițul, sordidul, vanitățile, impostura sufocante? Să deplâng absența unei biblioteci serioase, a unor reviste și edituri de prestigiu, a unor dezbateri fără intermediarul hârtiei, sau să mă fericesc că am aici anonimatul la care visam din copilărie?". De fapt, ambele ipostaze sunt nesatisfăcătoare, întrucât singurătatea în cauză nu e sieși suficientă
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
înfățișează ca și cum "ar trăi cu fantasma eroismului cavaleresc, fundat pe dorința confirmării nu a existenței unei iubite imaginare, ci a propriei existențe, fără s-o poată face altfel decât prin inventarea de confruntări hâtre, iluzorii, pe motive dintre cele mai serioase". n P.S.: Citesc în volumul de care m-am ocupat mai sus următoarele rânduri privitoare la persoana mea: "Așadar, nu e ușor să te cheme azi Gheorghe Grigurcu - din cauza mitului contradictoriu, edificat pe admirația câtorva, pe ura celor mai mulți". Mi-ar
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
românesc. Patrimoniul cultural nu este negociabil pe criteriul cererii și ofertei de piață! Apare din nou Întrebarea dacă noi, romanii, nu ne dăm singuri În cap și ne tăiem craca de sub picior. Credeți că ar putea măcar exista o dezbatere serioasă În țările cu pricina pe tema dacă Lermontov, Heine, Schiller, Baudelaire, sau Poe sunt relevanți pentru alte culturi? Sau pentru modernitate? Implicat activ În promovarea lui Eminescu În SUA (unde trăiesc de 25 de ani), am avut prilejul să observ
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În spațiul american În acest mod neputând fi decât minore.' Argumentul inactualității lui Eminescu pare să fi fost preluat „din auzite” și se combină absurd cu cel mercantil de „cerere și oferta” Într-o totală ignorantă privind cererea și oferta serioasă sau rolul mediatizării adecvate. Pentru MAE nu mai există scriitori universali, clasici studiați În universități, accesați prin biblioteci și librării... Ca să nu vorbim că „proiectele derulate” s-au rezumat la aniversări făcute de către români, pentru români, În cadrul Centrului Cultural (devenit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de după cel de-al Doilea Război Mondial. Și au procedat întru totul democratic, adresându-se Justiției pentru pedepsirea unor activități criminale monstruoase și nu înființând comisii, tribunale revoluționare, grupuri de reflecție cu veleități de instanțe morale etc. Este cea mai serioasă, mai corectă și mai demnă de luat în considerare reacție de până acum față de regimul comunist. Plângerea poate fi privită totodată ca un îndreptar pentru toți cei care vor să se facă justiție în România și mai ales pentru liderii
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
și la substantivul socializare: "Liberalii și democrații vor să rezolve problemele din Alianță cu o socializare la cârciumă" (EZ 28.08.2006). O explicație a succesului termenilor a socializa și socializare stă în faptul că aceștia conferă aspectul de ocupații serioase, intenționate, planificate, micilor plăceri care ar fi fost condamnate de o etică severă a muncii. O extindere a sensului celor două cuvinte privește și relațiile stabilite de animale, între ele sau cu oamenii: limbajul tehnic - "Socializează-ți câinele! a este
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
decât operele lor propriu-zise. Și mai exact, criticul de la Iași constată cu un tăios amuzament discrepanța dintre cărțile scrise și "tapajul" canonic făcut pe baza lor, într-o reprezentare în care termenul "alternativ" încheie - înainte de a o iniția - orice discuție serioasă asupra noii literaturi. Un alt punct de divergență, limpede exprimat, este legat de termenul estetic (creat de Monica Lovinescu) și de abordarea pe care el o circumscrie. Fiind sensibil la aspectul moral, la vertebrarea etică a unor personalități culturale, criticul
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
cruciada înfrișcatoare", bombardând nestingherit cu frișcă numeroase personalități ale perioadei (se zice că mai bine de o sută). Merită pomenite, ŕ vol d'oiseau, exemple ca Marguerite Duras, Marco Ferreri sau Bernard-Henri Lévi, de la care a și luat o bătaie serioasă, dar ineficientă. O biografie mediatică formidabilă, mai puțin literară, dar pretându-se la literaturizări. Dovadă, imnul internaționalist improvizat de Luca Pițu: "Hai la crema cea moale,/Anarh cu-anarh să ne unim/ Și tarta decanonizatoare/ În plenul meclei să le-o
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
private a familiei și a reproducerii. Modificările comportamentului matrimonial al românilor pe fondul procesului de industrializare, urbanizare și școlarizare sunt aduse în atenție de Luminița Dumănescu în "Regimul matrimonial în comunism" (pp. 115-137). Potrivit autoarei, familia tradițională a suferit rupturi serioase în comunism, noua familie (nucleară) diferind prin mod de formare, caracteristici și funcții de cea de care s-a desprins, dar, după toate aparențele, în ciuda dezarticulării, familia românească a iesit întărită din socialism (p. 134). Despre cum anume acționa propagandă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
E notabil efortul autorului de a construi asimetrii (băiețașul care vrea o înghețată, puștoaica pe role, cu capul în nori, tânărul îndrăgostit și lunatic versus românul aprig și stupid, care odată scoate bâta și mi ți-i altoiește), însă circumscrierea serioasă a problemei ar fi impus o altă abordare. Relația simetrică ar fi fost, cred, cu maghiarul care scoate, la rândul lui, panglici naționaliste pe gură și răgușește întru autonomia Ardealului - iar nu cu copii inocenți și tineri amorezați. Analiza clișeelor
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
lire sterline... -Cumnățele dragă, încercă să-l mai domolească unul dintre bucovineni, păi nu erau cele două fregate despre care se tot vorbește la televizor ? -Nu, domnule, nu!, se enervă Haralampy. Încă nu m-am bolunzit de tot (eu am serioase motive să cred că da, DH): le vedeam clar prin sticla televizorului până și prorele pe care scria cu litere mari și faine: ȘPAG| I și ȘPAG| II... Unde am rămas? A, da. Și mă, fraților și mă cumnaților, să
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
Ceea ce nu înțelege Cronicarul este de ce e atît de supărat Șt. A. pe A. Șt. Una din două: sau Șt. A. îl socotește pe A. Șt. un critic fără nici un merit, și atunci nu e limpede de ce îl ia în serios număr de număr; sau Șt. A. îl socotește pe A. Șt. un critic adevărat, și atunci nu e limpede de ce nu-l ia, măcar din două în două numere, în serios. Să fi făcut Șt. A. o obsesie textuală pentru
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
onorabilitate, flexibilitate și inteligență nu înseamnă, firește, nimic pentru specia jurnaliștilor-ideologi care se cred mari făcători și desfăcători de jocuri politice. Nu știu ce credibilitate au așa-numitele " Anchete Ziua" în chestiunea vizelor pentru românii din Republica Moldova. Dar, dacă ele sunt la fel de serioase precum argumentele cu "light Romanian", sunt pe deplin edificat. Ca unul care nu reprezint, eu însumi, un model de bună-credință în raport cu autoritățile, pe care le suspectez de cele mai sinistre mișmașuri, nu pot să nu fiu, totuși, indignat, de afirmații
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
încă cinci ori și permanent tracasat și amenințat la fiecare pas. Am facut paispre zece ani de pușcărie că deținut politic, plimbat prin mai toate închisorile grele ale țării și am suferit că toți cei condamnați, cu sau fără motive serioase, după cum veți fi știind că s-au desfă surat evenimentele din acei ani de grea obida pentru români, intru propășirea comunismului bolșevic și distrugerea țării. Povestea mea este asemănătoare cu a multor deținuți politici și mai curând am vrut să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un grup ceva mai mic muncă bine făcută; și doar pentru o minoritate de intelectuali organizare inteligentă și management corect al forței de muncă". (p. 11) Studiul Monicăi Heintz este elaborat pe cele trei niveluri care caracterizează orice scriere antropologică serioasă: descrierea fenomenului, încadrarea sa în contextul social economic și concluziile de ordin teoretic trase în urma analizării acestuia. În descrierea fenomenului autoarea se folosește de interviurile pe care le-a luat în perioada stagiului de un an petrecut în țară, dar
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
atunci cînd "șefii" au socotit că e cazul, și a avut caracterul unei "dări afară", am reintrat în condiția obișnuită oricărui compatriot. Cu două circumstanțe agravante: una, legată de statutul meu de intelectual, suspectabil prin definiție, a doua, mult mai serioasă, ținînd de propria-mi biografie. Îngăduiți-mi, aici, o paranteză. În urmă cu circa trei ani am aflat, cu stupoare, dintr-o culegere de acte din arhivele Securității, publicate de Teșu Solomovici, de existența unui document, datat 26 iunie 1964
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
încă cinci ori și permanent tracasat și amenințat la fiecare pas. Am facut paispre zece ani de pușcărie că deținut politic, plimbat prin mai toate închisorile grele ale țării și am suferit că toți cei condamnați, cu sau fără motive serioase, după cum veți fi știind că s-au desfă surat evenimentele din acei ani de grea obida pentru români, intru propășirea comunismului bolșevic și distrugerea țării. Povestea mea este asemănătoare cu a multor deținuți politici și mai curând am vrut să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]