814 matches
-
astfel celebri și pe noi autorii lor, pe mine, pe sfinția sa patriarhul Dosoftei, pe Sevastos Kimenitul, pe Hrisant Nottara și pe mulți alții. Dar acum trebuie să mă zbat să-l conving pe marele vizir că banii voievodului sunt pe sfârșite și că nu este bine să-l ținem aci când corpurile de ieniceri din Istanbul se agită; Brâncoveanu este iscusit, e mai sănătos să-l trimitem acasă. Sfinte Dumnezeule, se sperie exaporitul la un gând și-și făcu repede cruce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din față, făcându-mi exercițiile pentru doamna Watkins, în noaptea în care a venit acasă încărcat cu toate astea. Era ziua obișnuită de salariu și mama nu făcuse decât niște turte din mălai cu pește prăjit, fiindcă săptămâna era pe sfârșite și nu aveam nici un ban în casă. Eu aveam douăzeci și trei de cenți în pușculiță, dar mama nu a vrut să-i ia, deși i-am spus că poate s-o facă. Tanti Mae era încă sus, dormindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
ca marmura, Smaranda zace în continuare pe pat. Marius îngenunchează lângă ea și scoate masivul Luger dintre degetele ei încleștate. Ți-am spus că nu voi da voie la nimeni să facă rău fetelor noastre. Se stinge ca o lumânare sfârșită, dar ultimele ei puteri se adună în cuvintele ce le smulge morții cu energia disperării. Marius, trebuie să-mi promiți, nu, trebuie să-mi juri că vei face orice să salvezi fetele. Orice, auzi? Vreau să te aud spunând asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dimineață, poate și mai devreme, atacul va porni la fel de hotărât ca și precedentele. Numai că atunci apărarea lor va fi mai mult decât anemică. Ce poate face cu numai câțiva oameni epuizați, dintre care mulți răniți și cu muniția pe sfârșite? Fără speranța unei rezistențe eficace, are doar siguranța că mâine totul se va termina. Definitiv. Perspectiva nu-l îngrozește. Dimpotrivă, se simte foarte calm. Imaginația lui nu mai derulează imaginile halucinante ale rugului incandescent care-i răpise ultimele ființe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și o cutie de chibrituri. Scapără unul dar nu se aprinde. Mai încearcă o dată, dar nu reușește. Sunt umede. Nu fac mare scofală cu ele. Caută în buzunar, la mine, în veston. Găsești acolo... o brichetă, încheie Marius cu voce sfârșită. O durere cruntă îl asaltează din nou și simte cum spasmele suferinței atroce se încolăcesc in trupul lui. Încearcă să le ignore dar îi devine din ce în ce mai greu. Parcă are un sfredel turat la viteză maximă în intestine. Strânge din dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
autoritarism, cu care mi-a confiscat obiectul ce simboliza hotărârea mea, m-a împrietenit cu ea dintr-o dată, simțind-o mult mai aproape sufletește decât pe vechiul meu cunoscut, Timotin. Sentimentul unui mai lung timp disponibil și calmul după-amiezii pe sfârșite erau condiții prielnice pentru divagări sentimentale. Un incident din liceu, amintit de Timotin, deschise capitolul amintirilor din viața de școală. Profesorul de grecește, tip original și întotdeauna băut, care, imperturbabil și nedezmințit o singură dată, striga la catalog "Bolohan" în loc de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
exemplu) de răceală: remediul nu era altul decât ceai cu pâine. Ne aducea de toate: ouă de două-trei zile, pentru vopsit de Paști, un miel de vreo șapte-opt kilograme, o bucată zdravănă de slănină afumată, când a noastră era pe sfârșite, vin alb și negru, de cel negru ne dădea și nouă câte o jumătate de păhărel că făcea sânge, parcă al nostru nu făcea, de, mentalitate, un curcan sau două trei găini, în anul când noi nu creșteam păsări sau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
liniștit dintr-o găleată. Dacă nu vedea mama, mă făceam că nu văd nici eu, căci altfel trebuia să repet distracția cu expediția până în capătul uliții. Câteodată, când era de udat legumele și apa de ploaie din butoaie era pe sfârșite, făceam cu jugul la cișmea și zece, cincisprezece drumuri. Mă dureau umerii, dar tăceam și făceam treaba comandată, altfel nu se putea. Și nu știu cum se întâmpla că mai tot timpul rămâneam fără apă spre seară sau chiar noaptea. Atunci orbecăiam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lucrarea, ei își uită crezul de artist adevărat; în general, îi caracterizează subiectivismul; bascul acela purtat pe o parte este formă și nu fond. Unii zugravi (sper, puțini) vorbesc numai atunci când primesc primul acont, când vinul sau vodca e pe sfârșite și scuipatul la furcă e în floare; despre lucrarea arvunită, "lasă, să mai dea un acont și de mâine ne apucăm de treabă!"; iar mâine se transformă în poimâine și în loc de două săptămâni, cum s-au înțeles să dea în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Cu părul înfășurat într- unul dintre prosoapele de un alb imaculat pe care le-am găsit în baie m-am tolănit în așternutul impecabil, nu fără oarecare nostalgie după această ultimă seară burgheză de dinaintea marii aventuri, care, iată, era pe sfârșite. Însă cum am început să mă uit pe hărțile și instrucțiunile pe care ni le dăduse Tukalaq, nostalgia s-a risipit, lăsând loc celui mai viu interes amestecat cu entuziasm, deși nelipsit de un oarecare gol în stomac. La urma
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
la parterul clădirii, Șeful Șantierului dădu unele indicații de complezență celor cu munca la hârțoage, mai atrăgând atenția celor doi tehnicieni ce Încă nu plecaseră pe teren să aducă producție mare cât se poate de repede deoarece luna era pe sfârșite... De data aceasta tranversară piața cu mai puține salutări fară strângeri de mână, un salutar semn: Șeful Șantierului era Întradevăr grăbit. Ajungând În dreptul restaurantului „Nord Hotel”, nepotul lui Scaraoțchi privi câteva momente vorbind pentru sine Însuși. „Mă cam Înțeapă puțin
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Și oricine crede în Mine, nu va muri... 2011... iunie 28... Trecuse abia o săptămână de când se intrase în solstițiul de vară... începutul anotimpului astronomic al verii... Luna lui Cireșar era pe sfârșite... Era în ziua din ajunul Sf. Apostoli Petru și Pavel. Clopotul, de la Biserica cimitirului „ Eternitatea ” , bătea cu dangăt rar... Era dangăt de moarte... Bătea atât de rar, parcă ar fi numărat clipele fiecăruia. Nu mai era bătaie de clopot, era
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de pe mormânt, simțind cum i se împotmolește mintea, în învălmășagul acela de gânduri. În jur era tăcere, o tăcere adâncă. În tăcere, parcă și gândurile tac... Candela ardea cu flacăra dreaptă, liniștită. Copacii foșneau încet, parcă suspinând. ...Ziua era pe sfârșite, se stingea încet-încet, ca o lumănare. Iorgu cu Emil s-au întors de la cimitir acasă. Soarele nevăzut se prăbușise în noapte... Era aproape de ceasul magic în care nălucele sunt gata să țâșnească, din sufletul amărât de gânduri. În casă, tăcere
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
niste frunze verzi de primăvară. Aerul proaspăt al sfârșitului de noapte îi sfichiui pielea. A tras adânc aer în piept... S-a înfiorat până la ultima fibră a ființei lui și s-a simțit viu... Era pe la mijlocul toamnei... ... Octombrie era pe sfârșite. Era, după Sf. Cuvioasă Paraschiva. Toamna purta nori albi pe sus, pe un cer frumos și senin, parcă spălat decurând. Iorgu, zi de zi... mai mult singur, tăcut, meditând, se închise ca într-o carapace care îl izola de lume
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
capăt de pod, iar existența noastră spirituală celălalt capăt, iar la mijloc punctul de control... iată, reprezentarea întregii noastre existențe... "Dosarul propriei noastre existențe”, la punctul de control. Luați mâncați acesta este Trupul meu... ... Început de noiembrie. Toamna era pe sfârșite. Se înnoptase demult... Se apropia de miezul nopții și pe Iorgu tot nu-l prindea somnul. Gândurule nu-l lăsau. - Nu pot să dorm!... Își zise el. Să număr... poate adorm! Unu, doi, trei,... cinci... zece... cincizeci, dar somnul tot
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
care este pe cale de a o regăsi pas cu pas, îndurerat, biciuit de suferință și de încercări. - Mă supun, ascult, mă resemnez, murmură Iorgu împăcat cu gândul ăsta... mă târăsc din cădere în cădere și mă ridic ca un animal sfârșit dar ascultător. În fiecare i nouă încercare îmi aduce un nou adevăr, încep să înțeleg menirea suferinței pe pământ. Dacă aș fi blestemat viața, ca femeia lui Iov, dacă aș fi urmat sfatul ei; Blesteamă-l pe Dumnezeu si crapă!”, aș
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Ceva murise și în el odată cu ea... Și se depărtă sprijinit în baston, cu capul înțepenit pe grumaz, purtând parcă pe umeri povara întregii lumi... Părea a fi un fel de stindard zdrențuit al unei lumi care era pentru totdeauna sfârșită... - Vasilica a fost tot ce mi-a dat viața mai bun!... murmură el ieșind pe poarta cimitirului, abia stăpânindu-și lacrimile. ... Ziua se stingea încet, încet ca o lumănare. Soarele nevăzut se prăbușise în noapte... Era ceasul magic în care
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
arăta orele opt și douăzeci dimineața. Isi șterse ochii de lacrimi adevărate, cu dosul palmelor murmurând. Mai către amiază mă duc la cimitir!.. Memento mori!.. Era în ziua de Sf. Dumitru, o zi mohorâtă de toamnă târzie. Octombrie era pe sfârșite... Vântul toamnei sufla rece, frunzele copacilor cădeau pe aleile cimitirului fluturând leneș, într-un cântec abia șoptit, neauzit... In cimitir vântul mângâia ierburile și frunzele copacilor înalți, care cu foșnetul lor cânta în șoaptă povestea celor adormiți de aici. Păsări
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în patul meu de tortură, priveam norii încremeniți și scânteietori și mă gândeam numai la ce văzusem în noaptea aceea: Mendebilul rătăcind și vrăjind, cu masca de carton peste fața lui pură, prin mizeria canalelor întortocheate, fetide... Vara era pe sfârșite, sau poate veniseră chiar primele zile din septembrie,(căci părinții mei se agitaseră mult să-mi cumpere ghiozdanul și rechizitele pentru primul an de școală). După ce o seară întreagă ne vorbise, din nou, despre Ruslan și Ludmila, Mendebilul rostise acele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și-și fac inel dintr-o șuviță castanie din părul lui, tăiată cu foarfece negru. Prințese cu maghiran ofilit între degete pale, cu ochi azurii, depărtați, cu sânii sferici și tremurători, cu palmele fără linii, cu norocul pierdut, cu viața sfârșită. Balena vedea și simțea totul, poveștile erau drogul ei zilnic. O privea pe prietena ei cum se rujează, cum își face pleoapele, cum își dă, într-un colț de oglindă, cu o pulbere roză peste obraji. Puia era tot ce-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
parc, lăsând inelul lângă pernă! Visul lui era aidoma nuvelei, statuia aducea cu Clotilde, parcul era Cișmigiul, iar inelul era... inelul cu ametist! A doua zi o porni hotărât, prin Paris, pe urmele lui Clotilde. Cele trei luni erau pe sfârșite și își aminti că își pusese în gând, de la plecarea din București, să afle cât mai multe despre viața ei petrecută aici. Totul începuse să se închege ca un mozaic. Un mozaic refăcut din atâtea piese disparate... Parcul, aleile, casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care scrisese, pe o hârtie, "REZERVAT"! Petre îi informă despre aprobarea fondurilor, știre primită cu aplauze, cu "URA" și "să ne trăiți domnule Vlaicu". Expuse apoi, spre discuție și aprobare, "Planul de măsuri": era mult de lucru, vara era pe sfârșite, trebuiau demarate în primul rând lucrările de construcții la cele două obiective atelierul de mobilă și cel de sucuri și conserve, trebuiau asigurate spații pentru depozitarea materiei prime... Se alcătuiră "echipe", se stabiliră termene... În final, se aprobă "Planul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dar cu o condiție: la moarte să lase casa mănăstirii, ceea ce ea și face la 1786. Și acum ce mai ai de gând, fiule, pentru că pe aici ne-am cam terminat treburile. Unde mai pui că și ziua e pe sfârșite, așa că drumul spre casă ne-ar face bine, mai ales că mai avem și alte treburi... Până să-mi dau eu seama de cele spuse de călugăr, el a și luat-o la picior pe potecă spre vale. Nu am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe Titi. Treceți dincolo, să nu fure vreunul ceva. Marino! tu aleargă iute la Stănică. Să vie și el, și Olimpia și să aducă doctorul pe care-l știe el. Ah! tocmai acum l-a găsit și pe Costache. Sunt sfârșită. N-am pus nimic în gură de azi de dimineață. Aglae bău, la repezeală, puțină cafea și apoi trecu dincolo, înconjurată ca de o gardă de Titi și Aurica. Bătrânul era mult mai limpezit și privea numai îngrijorat spre mobilele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de schimbări sunt în fierbere, declanșate de un viitor competițional și restrictiv pentru energie. Obișnuința noastră de a dispune de petrolul ieftin și de abundența de energie, care sunt în mod esențial legate de existența noastră cotidiană sunt aproape pe sfârșite, numai dacă se vor ivi schimbări fundamentale în privința asigurării energiei. Chiar și președintele George Bush admitea: „Suntem dependenți de petrol.” Pentru început, să urmărim unele perspective. Statele Unite importă aproximativ douăsprezece milioane de barili de petrol zilnic, ceea ce înseamnă 60% din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]