861 matches
-
întunericului... De Lys îl lăsă singur... El își luă legătura de la ochi... Se afla într-un cabinet mic, tapisat cu negru... Un cămin de marmură roșie, cu foc, o oglindă-n părete... covoare moi pe jos, o masă c-un sfeșnic de argint, două jilțuri cu sprijoane nalte... Cezara intră... - De Lys m-a mințit, îi zise el cu imputare, iartă-mă... dar n-am vrut să te mai văd... Ea era foarte tristă... - Bine, bine, înțeleg simțirea ta... vrei o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
auzi pe fereasta bisericei. - Iacă dracul, mă! zic oamenii-n fundul bisericei ș-o tulesc la fugă. Nicodim, cum deschide ochii, miroasă putoarea din antereul lui Buchilat, gândește că s-a aprins biserica, urlă groaznic și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. - Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe de fugă. Popa-și ia prin întuneric cojocirocul [c]ul și-l încalță de spaimă. N-are vreme să bage de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
la fiecare“. „Aveau popă militar“, o liniștea Rada, fără să-i înțeleagă prea bine spaima în fața morții fără împărtășanie și lumânare. „Dacă n-o fi murit și ăla...“, spunea bătrâna, neîncre zătoare. Duminică de duminică, mergeau la biserică să aprindă sfeșnicul pentru cei morți fără lumânare. Acesta fusese primul gând care îi trecuse prin minte când se trezise înconjurată de trupuri inerte, aruncate în fântâna din Piața Universității, ca într-o groapă comună. Spaimele noi se adăugau spaimelor vechi. Probabil că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un cuvânt care vine din latină și ăia, ă-hă, sunt morți de mult... Da’ noi, care suntem vii, putem să închinăm și pentru vii, și pentru morți. Cu stânga pentru vii și cu dreapta pentru morți, așa cum pui lumânările în sfeșnic... Își umplu un pahar și ciocni pentru vii, apoi cu stânga pentru morți. — Așa, spuse, câte o lumânare pentru fiecare. Și, când se stinge, mai aprindem câte una. Așa se cuvine, nu, fiule ? — Eu ziceam despre afurisenia în care te
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la față, specific ochioasă, cu buze cărnoase armenești. Pe o masă ședea trântită o râșniță turcească de cafea, cilindroidală, foarte ornamentată și ea cu arabescuri. De asemeni, pe mensola de sub oglindă se îngrămădeau ca într-o vitrină vreo douăzeci de sfeșnice de argint, de toate dimensiunile. Pe o ladă de formă italiană (o cassapanca sculptată cu flori și capete de îngeri) se ridica un vraf de cărți îmbrăcate în piele, părând - după aspectul lor de vechime, cotoarele imprimate în aur și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și de corpul plutonului cu cizme intonînd: Strigăm în ciuda sorții: Să ne trăiască morții! Mergând pe seară la Indolenta, fu surprins la deschiderea ușii de o scenă bizară, în măsura în care nu-i înțelegea rostul. Ioana cânta gâlgâitor și strident, cu două sfeșnice cu lumânări aprinse în mână, pe care le depunea pe covor. Obsedat de procesiunea de lumânări, Pomponescu crezu că Ioana îi face o demonstrație. Impresia fu mai mult subconștientă, de o secundă. Cum Indolenta începu să râdă și merse către
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de neplăcere. Visul pe care îl avu fu următorul: Un escadron de tineri cu cizme, cu făclii aprinse în mână, înainta vertiginos înspre el, având în frunte pe Indolenta, care, statuară, înveșmîntată grecește, cu mâinile întinse, ținând în fiecare cîte-un sfeșnic, cânta "Să ne trăiască morții", apropiindu-se cu gura deschisă spre el, G. Călinescu într-o căscătură uriașă, rezolvată cu o trosnitură de fălci. Pomponescu se deșteptă cu o impresie dureroasă. Prinsese oroare de muzica vocală și de solfegiu. În
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
putut face o observare: cânta prea declamator și juca prea rece. Gestul patetic înlocuia emoția propriu-zisă. Smărăndache o numea maestră de balet. Făcea gesturi perfect gimnastice, bune de prins în reflectoare. Totuși interpretarea era originală, și când, înaltă, solemnă, puse sfeșnicele cu lumânările aprinse lângă cadavrul ministrului de politie, aplauzele răsunară violent. Un glumeț zise "bis", sala adoptă absurd această moțiune, și astfel "cadavrul" fu nevoit să mai stea culcat jos, spre a se repeta scena. Conform înțelegerii, Ioana părăsi teatrul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intarsiat, printre bergerele franceze de stil Aubusson și sumedenia de picturi reprezentând peisaje orientale se simte gustul îndoielnic, sugerat cunoscătorului de două imense portrete de femei, pictate în maniera lui Mirea și Stoenescu. Prea numeroasele fotolii, cele câteva zeci de sfeșnice îngrămădite într-o vitrină, vrafurile de ediții din secolul al XVIII-lea, teancurile de chilimuri și covoare persane împăturite și întoarse pe dos incită nu numai curiozitatea cititorului, dar dau salonului lui Saferian puțin din atmosfera fetidă a "casei cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numitele „jocuri de priveghi” practicate de tineri: „Învierea mortului”, „Popa a dus calul” (parodie după slujba de înmormântare) ș.a. Bocetul în zona noastră nu este rimat. Fiecare își plânge necazul în manieră proprie. Cortegiul funerar de la înmormântare era deschis de sfeșnicul pe care se afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o batistă cu bănuț legat în colț și un șirag de 9 colăcei. Urma crucea, pe care erau inscripționate datele decedatului, apoi „prapurii” sau steagurile, urmate de năsălia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a dus calul” (parodie după slujba de înmormântare) ș.a. Bocetul în zona noastră nu este rimat. Fiecare își plânge necazul în manieră proprie. Cortegiul funerar de la înmormântare era deschis de sfeșnicul pe care se afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o batistă cu bănuț legat în colț și un șirag de 9 colăcei. Urma crucea, pe care erau inscripționate datele decedatului, apoi „prapurii” sau steagurile, urmate de năsălia cu colaci și colivă. Cele 7 împletituri din pâine, numite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
specifici creativității; să manifeste imaginație și gândire creatoare în rezolvarea de probleme; Activități de învățare : aplicarea de teste de imaginație și creativitate (anexa 5); activități destinate sesizării relației dintre memorare și prelucrarea informațiilor; exersarea analogiilor; aplicație practică: decorațiuni de interior „Sfeșnicul”, „Plasa fantezie” 3. Creativitatea individuală și de grup Eu și grupul (3 ședințe) Subteme: creativitate individuală Creația mea Obiective: să conștientizeze necesitatea efortului individual de creație; să valorizeze ideile creative proprii și / sau ale grupului de lucru; Activități de învățare
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
petrecere lanțuri din hârtie colorată dezvoltarea factorilor cognitivi exerciții de imaginație și să utilizeze corespunzător termeni specifici creativității; să manifeste imaginație și gândire aplicarea de teste de imaginație și creativitate; activități destinate sesizării relației dintre memorare și Decorațiuni de Crăciun „Sfeșnicul” „Plasa fantezie” creativitate Exersăm și ne distrăm! creatoare în rezolvarea de probleme; prelucrarea informațiilor; exerciții pentru dezvoltarea gândirii analogice și metaforice; 9. Creativitatea individuală și de grup Eu și grupul (3 ședințe) creativitate individuală Creația mea să conștientizeze necesitatea efortului
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Dacă în rugăciune vorbim noi cu Dumnezeu, prin scrierile sfinte, vorbește Dumnezeu cu noi și ne descoperă voia Sa. Cine își îndreaptă ochiul înțelegerii în mod limpede, sau mai bine zis fără patimă, potrivit rațiunii, spre „mult luminosul și sfințitul sfeșnic al învățăturii Predaniei Părinților”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Scrieri despre cele două voințe în Hristos, 18, traducere din grecește, introducere și note de Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. Părinți și scriitori bisericești, vol. 81, EIBMBOR, București, 1990, p. 295. footnote
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
ale anului în care abia intrase, când totul s-a liniștit, au stins luminile, au oprit televizorul și aparatul de radio. S-a făcut liniște totală. Au rămas aprinse numai două lumânări ce pâlpâiau anemic în cele două brațe ale sfeșnicului de argint, primit moștenire de la bunici. În timp ce afară ningea cu fulgi mici și reci, soții Bidaru, lângă o masa încărcată până la refuz, furați de gânduri, se priveau reciproc. Oare ce mai aveau de discutat doi pensionari după atâția ani de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sărbătoare și că vor veni copiii cu sorcova. Trebuia să-i primească cum se cuvine, adică să-și facă înviorarea, să se spele cu apă rece și să-și primenească ținuta. După nici jumătate de oră, la masă cu același sfeșnic în față însă fără lumânări aprinse, sorbind ca pe o licoare destinată zeilor cafea din ceașca aburindă, precaut ca și cum ar deține cifrul unui seif încărcat cu bijuterii, se hotărî să împărtășească soției răspunsul care-l avea pe buze în momentul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice, scafe, sfeșnice, cățui , fluiere , prima mea pereche nouă de pantofi, apoi dulciuri pentru frații mei: zahăr kandel, turtă dulce, covrigi cu mac, batoane cu susan... Deși la Iași ni se asigurase cazare, cum s-a încheiat ședința am părăsit sala din incinta
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cuțite, 12 furculițe, 12 lingurițe, 1 lingură mare și 1 paneraș lucrat în ajur, toate la un loc 72 galbini; 1 ladă mare 21/2 galbini; 6 tingiri de aramă 3 galbini; 2 tablale de Lipțca 11/2 galbăn; 6 sfeșnice 21/2 galbini; 1 lighian și 1 ibric de alamă 31/2 galbini; 1 salop de atlază 23 galbini; 1 salop de purtat 31/2 galbini; un salop blănit 8 galbini; 7 rochii mătăsărie 42 galbini; 1 rochie de alibet
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0; pentru cuvîntul-stimul noapte s-au înregistrat 817 de reacții (echivalentul numărului
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0 noi: voi (130); împreună (63); oameni (49); doi (41); toți (37
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevoi; obiectiv; obligațiune; obositor; ocupată; ocupații; of; ogradă; în oraș; organizare; osteneală; pauză; persoană; planuri; plăcere; plictisitoare; praf; pricepere; prieten; punctualitate; putere; răspundere; rea; rece; rînduială; ai un rost; fără rost; rural; sărbătoare; scop; scris; scris teme; serios; servicii; servitor; sfeșnic; specialitate; spre; a sta; supărare; școală; șomaj; timp pierdut; toaletă; treabă; treaptă; trudă; utilitate; utilizare; zi încărcată (1); 793/ 177/52/125/0 trece: vine (52); merge (45); timpul (41); timp (35); pleacă (33); repede (28); pod (25); apa (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
numai lumina. Ea 1: Ți-o las... să nu te ia cu împrumut întunericul. TABLOUL II (Camera de toate orele ale unui apartament din zilele noastreu; deci mobilierul util, o piesă sau două de mobilă veche, un samovar decorativ, două sfeșnice de argint, două trei ceasuri pendulă fără nici o legătură cu timpul; un fotoliu destul de încăpător care poate fi așezat unde îl cere mișcarea în scenă; lîngă un corp de bibliotecă este o masă, acest spațiu ținînd locul am birou; El
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
88; " Noi am gândit / Și-am socotit, / Că ne-i face-o nuntă mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-ai adus / Fat-aleasă / De mireasă / Pe șuierul vântului, / Din fundul pământului. / Druștele / Ți-s crucile / Sfeșnicul / Vătăjelul / Praporul / Ți-i nânașul / Mireasa ți-i clopotul, / Să se strângă norodul."89 Traiul zilnic se desfășoară în deplină comuniune cu viața cosmică, elementul universal fiind părtaș la trecerile și pe-trecerile lăuntrice: "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul m-a-mbătrânit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zilele săptămânii și de la care primesc ordine ce să facă fiecare. Ea mănâncă o dată la 7 zile, petrecând în rugăciuni. În casa ei se află o măsuță și un scaun și pe masă o oglindă, iar înaintea oglinzii stă un sfeșnic cu lumânare. Sfântul Ilie, când are să trăznească undeva, vine aice și se sfătuiește cu Sfânta Duminică. Prin oglinda ceea se uită în lume, de vede tot ce fac oamenii; și dacă au hotărât să trăznească pe cineva, ia sfeșnicul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un sfeșnic cu lumânare. Sfântul Ilie, când are să trăznească undeva, vine aice și se sfătuiește cu Sfânta Duminică. Prin oglinda ceea se uită în lume, de vede tot ce fac oamenii; și dacă au hotărât să trăznească pe cineva, ia sfeșnicul cu lumânarea în mână și amenință asupra oglinzii, în acel loc și, în același moment, a și trăznit. Dar până nu se sfătuiește cu Sfânta Duminică, nu face nimic." 72 Țăranul român preamărește fiecare zi din săptămână, supunându-se, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]