1,631 matches
-
se obsrvă tărâțe. Întreaga operație de spălare trebuie astfel condusă încât durata ei să fie de circa 30 minute. Pentru eliminarea excesului de soluție, glutenul umed se rotește între palmele uscate, dându-i alternativ, printr-o ușoară apăsare, diferite forme (sferică, alungită, plată, etc.) având grijă să se steargă palmele de repetate ori, cu un prosop uscat. Zvântarea glutenului se consideră terminată în momentul când acesta începesă se lipească de degete. Glutenul astfel zvântat se așează pe o placă de sticlă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
termoreglabilă pntru temperatura de 300 C sau un vas cu apă); placă de sticlă pătrată cu latura de 8 cm; clorură de sodiu soluție 2 %. Mod de lucru Din glutenul umed obținut se cântăresc 5 g, se modelează sub formă sferică și se așează în centrul unei plăci de sticlă. S măsoară două diametre ale ferei de gluten, cu ajutorul unei foi de hârtie milimetrică, peste care se așează placa. Măsurarea celor două diametre trebuie să se facă în plan orizontaș pe
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pentru câteva substanțe. Indicele de refracție al unui mediu este raportul dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în acel mediu. Cum se comportă o lentilă într-un mediu transparent? Lentilele sunt medii transparente delimitate de suprafețe plane sau sferice. Forma diferită a lentilelor produc unghiuri de refracție diferite. Lentilele convergente apropie razele de lumină și dacă sunt folosite de a observa obiecte le măresc sau le apropie, în funcție de distanța obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea fasciculului de lumină și dacă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
își micșorează viteza. 14. Imaginea unui obiect într-o lentilă divergentă poate fi și reală. 15. Microscopul obține o imagine virtuală și mai mare decât obiectul. 16. Putem obține o imagine mai mare decât obiectul cu o oglindă plană sau sferică. 17. Imaginea unui obiect într-o oglindă plană este totdeauna virtuală. 18. O lentila biconvexă poate avea distanța focală f = 30cm. 19. Asociind o lentilă convergentă urmată de o lentilă divergentă într-un sistem optic, se poate obține imaginea virtuală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
electronul: a. are masă de mișcare care depinde de viteza sa ; b. nu are masă de repaus ; c. are viteza c, indiferent de condiții ; d. are sarcină electric pozitivă. TEST 19 1. Distanța focală a unui sistem de două lentile sferice subțiri alipite, având convergențele C1 = 4 dioptrii și C2 = − 2 dioptrii este. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de condiții ; d. are sarcină electric pozitivă. TEST 19 1. Distanța focală a unui sistem de două lentile sferice subțiri alipite, având convergențele C1 = 4 dioptrii și C2 = − 2 dioptrii este. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
relația. 3. O rază de lumină este incidentă sub unghiul i pe suprafața de separare dintre sticlă (indice de refracție nS ) și aer (naer = 1). Unghiul de refracție este de 90° . În acest caz, este corectă relația. 4. Două lentile sferice subțiri, ambele convergente, au distanțele focale egale, f1 = f2 = 0,25m. Lentilele sunt alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel are valoarea. 5. În cazul producerii efectului fotoelectric este adevărată afirmația: a. numărul electronilor emiși în unitatea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
rază de lumină trece din aer ( n = 1), în apă( napă = 4/3 ). Dacă unghiul de incidență este i = 30°, unghiul de refracție are valoarea. 6. O lentilă plan convexă, confecționată din sticlă optică, cu raza de curbură a suprafeței sferice de 20cm, este utilizată pentru a proiecta pe un ecran imaginea unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală (sistemul se află în aer). Dacă obiectul este plasat la 50cm de lentilă, imaginea obținută pe ecran este de patru
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
nsticlă = 1,5 ) în apă ( napă = 4 / 3 ) sub unghiul de incideță i = 30°. Unghiul sub care se refractă raza de lumină la trecerea din sticlă în apă este. 3. O lentilă plan convexă cu raza de curbură a suprafeței sferice de 10cm este confecționată dintr-un material care are indicele de refracție n = 1,5. Distanța focală a lentilei este. 4. Două lentile convergente cu distanțele focale f1 = 20cm și respectiv f2 = 25cm sunt alipite și formează un sistem optic
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
două lentile subțiri aflate la 40 cm una de alta. Una dintre lentile are convergența de 5 dioptrii. Distanța focală a celei de a doua lentile este. 4. Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri, convergente, la 20 cm înaintea focarului obiect al lentilei. Imaginea sa reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este. 5.Graficul alăturat din Fig.2.17. reprezintă dependența inversului valorii măririi
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în alte condiții cu orice altă sursă de lumină în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fântâni arteziene, cascade, stropitori etc., cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide și transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică ș.a.m.d. Mirajul S-a vorbit adesea despre misterioasele apariții în mijlocul deșertului a unor oaze, cetăți sau locuri, în fața obositelor caravane care se grăbesc să ajungă la ele, dar cât de repede s-au deplasat acestea s-au depărtat
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
pseudovacuum-ul fizic sau energia punctului zero (ZPEĂ, neavând nimic de a face cu radiația electromagnetică clasică, așa cum o cunoaștem din cărțile de fizică. Revenind un pic la Albert Einstein, acesta considera în anul 1919 că „noi trăim într-un spațiu sferic, cu patru dimensiuni”, unde spațiul și timpul erau cumva îmbinate împreună într-un fel de „structură” compactă. Pământul, în mișcarea sa celestă, trage această structură în jurul său, curbând-o. „Gravitația nu mai este o forță misterioasă ce acționează la distanță
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
viațăă. Hans Jenny, întemeietorul Cymaticii despre care am mai vorbit în alt capitol, în urma experimentelor efectuate cu unde sonore a observat că toate solidele platonice apar ca unde staționare modelate în urma interferențelor ce se produc într-un volum având formă sferică. Solidele platonice par a fi schițele pentru autoorganizarea întregului Univers. Robert Lawlor, în cartea sa „Geometria sacră - filosofie și practică” observa rolul jucat de geometrie, ca știință fundamentală, în antichitate. Culturile antice considerau geometria și numerele ca descriind energiile cauzale
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
situații atomii își pot pierde individualitatea, contopindu-se într-un tot unitar. Cum este posibil acest lucru ? Aceste stări speciale sunt întotdeauna asociate cu solidele platonice; ori, aceste solide „apăreau” și atunci când Hans Jenny, fondatorul Cymaticii, realiza vibrarea unui volum sferic de lichid cu anumite frecvențe sonore bine determinate. Greșește oare undeva fizica clasică atunci când consideră atomii ca fiind formați din particule ? Ce sunt, de fapt, aceste particule și de ce sunt ele numite elementare ? Dacă v-am stârnit deja curiozitatea, atunci
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
descrierea atomilor cu mai mulți electroni, încărcarea electrică a norului de pe un orbital este suprapusă în spațiu cu cea a celorlalți orbitali ai atomului. Newton considera că particulele erau punctiforme, însă Einstein avea să le considere ca fiind niște bile sferice. Astfel, particulele apăreau ca regiuni ale spațiului în care intensitatea câmpului sau densitatea energiei era maximă. În anul 1985 laboratoarele de cercetare Almaden de la IBM aveau să fotografieze pentru prima dată organizarea moleculelor de germaniu folosind un microscop electronic. Spre
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
nu putea explica toate rezultatele observațiilor făcute asupra atomilor. Transformând modelul său bidimensional (2DĂ în model tridimensional (3D, așa cum au încercat Kenneth Snelson și Milo Wolff - avea să dezvolte un model rezonant implicând două fronturi de unde pentru producerea unor unde sferice tridimensionale staționare, model propus prin anii ’80. Teoria materiei formată din unde staționare cuprindea următoarele puncte: 1. Universul nu este compus din materie sau vacuum, ci din unde electromagnetice libere și unde electromagnetice staționare. O undă staționară posedă atât inerție
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
evidențiate în timpul interacțiunii cu altă undă electromagnetică staționară sau cu o undă electromagnetică nestaționară. Asta înseamnă că nu poate exista mișcare în afara undelor staționare - deci nu putem observa mișcarea dacă nu există nici o particulă care să fie observată; 8. Rezonanța sferică este cea care creează întregul univers observabil. Rezonanța determină „înghețarea” undelor electromagnetice sub formă de particule atomice cât și comportamentul electronilor în atomi - numai acele orbite care creează unde staționare fiind stabile, undele nestaționare dezintegrându-se imediat. Dacă încercăm să
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
întregul univers observabil. Rezonanța determină „înghețarea” undelor electromagnetice sub formă de particule atomice cât și comportamentul electronilor în atomi - numai acele orbite care creează unde staționare fiind stabile, undele nestaționare dezintegrându-se imediat. Dacă încercăm să aflăm masa unei unde sferice staționare având același diametru și sarcină cu a electronului: * * * Pentru a înțelege mai bine realitatea ar trebui să ne întoarcem puțin privirea spre o știință străveche și mereu nou - geometria - despre care am vorbit într-un capitol anterior. Cu toții am
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
față de aceste dimensiuni suplimentare. Știm cu toții că interacțiunile prin intermediul câmpurilor variază invers proporțional cu pătratul distanței, fapt valabil pentru interacțiunile gravitaționale și electromagnetice. De ce se întâmplă acest lucru ? E vorba, din nou, despre geometrie pură... Dacă considerăm o sursă de unde sferice putem imediat deduce că intensitatea undei va scădea proporțional cu pătratul distanței față de sursă, pentru că suprafața pe care se proiectează aceasta scade cu pătratul razei frontului de undă ! Acest lucru se petrece într-un spațiu tridimensional. Dacă spațiul ar avea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
aceeași teorie pentru care era să fie ars pe rug ca eretic Galileo Galilei în anul 1633 - să fi fost bine cunoscută de către antici. Astfel, în India antică Yajnavalkya scria prin 900-800 î. Hr. în tratatul Shatapatha Brahmana că pământul este sferic iar Soarele este situat în „centrul sferelor” (afirmație regăsită și în Vedeă. În Grecia antică, în secolul 4 î. Hr. Heraclit din Pont explica alternanța zilei cu noaptea prin rotația Pământului, în timp ce Aristarch din Samos (270 î. Hr.Ă propunea un sistem
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Originea jocului de badminton se pierde în negura vremurilor, numeroase documente, cronici și mărturii din trecut atribuindu-i o vechime de mai multe mii de ani. Conform acestor documente, în Grecia Antică se practica un joc asemănător cu badmintonul numit „Sferica”, introdus în serbările rituale, în care se întrebuințau rachete cu rame din lemn, acoperite cu piei de animale. La romani jocul era cunoscut sub numele de „Pagonica”, iar în practicarea lui se foloseau în loc de fluturași, fructe ușoare uscate în care
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
de sticlă este alcătuit dintr-un fir de argint acoperit cu AgCl, aflat în contact cu o soluție de HCl de molaritate cunoscută (0,1M). Acest ansamblu este introdus într un vas de sticlă care la partea inferioară are formă sferică. Foița de sticlă subțiată, din partea inferioară joacă rol de membrană selectivă pentru ionii de H+; ea separă soluția internă (cu pH constant) de soluția externă, în care se introduce electrodul de sticlă, a cărei concentrație în ioni de hidrogen este
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
concentrații: 0,04 g/100 mL; 0,08 g/100 mL și 0,12 g/100 mL Aparatură: vâscozimetrul capilar de tip Ostwald (figura 42) Vâscozimetrul Ostwald are forma unui tub sub formă de U ce prezintă două rezervoare aproximativ sferice A și B, de volume aproximativ egale. Sub rezervorul A se află capilara ab. Manevrarea vâscozimetrului În aparatul spălat și uscat se introduce lichidul de studiat până la umplerea rezervorului B (până la nivelul d). Lichidul va avea același nivel în ambele
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
energia în spațiu, el își trimite vectorii de jur-împrejur, în mod egal, ca razele provenite dintr o sursă de lumină. Modelul simetric radial rezultat este prototipul compoziției centrice (figura 1). În natură el este cel mai bine întruchipat de formele sferice ale planetelor și stelelor, dar se găsește și în fulgii de zăpadă sau în radiolarii microsco piei. Goethe remarca în aforismele sale despre geologie: . Modelul radial poate fi analizat într-o multitudine de vectori, fiecare dintre ei pornind din centru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
introduce propriii săi vectori centrici și excentrici. Voi aplica acum această discuție la două formate în care centricitatea este deosebit de puternică. Capitolul V Tondo și pătrat Animatorii cei mai radicali ai compoziției centrice sunt îngrădirile rotunde - ramele circulare, discurile, volumele sferice. Asemenea structuri absolut simetrice sunt în întregime determinate de centrul lor median, transmițând prin chiar această focalizare o dominantă inflexibilă. Simpla rotunjime refuză orice relație cu coordonatele excentrice ale spațiului terestru. Deși în ea sau prin ea însăși nu indică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]