3,661 matches
-
postul este răstimpul de lumină al făpturii, în care tot universul intră în slava lui Dumnezeu: „Preacinstitul Post să-l începem cu bucurie, strălucind cu razele sfintelor porunci ale lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, care sunt: strălucirea dragostei, fulgerul rugăciunii, sfințenia curăției, tăria bărbăției. Să ajungem luminați la Sfânta Înviere cea de a treia zi care luminează lumea cu nestricăciunea“. - Am intrat în perioada pregătitoare de postire către sărbătoarea Învierii după ce am ascultat o Evanghelie ce ne îndeamnă la iertare. Sunt
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
și renunță după prima cădere. Dacă după ce am căzut și ne-am supus poftelor și patimilor noastre reluăm totul de la capăt și nu renunțăm indiferent de câte ori cădem mai devreme sau mai târziu, postirea noastră va purta roadele sale duhovnicești. Între sfințenie și cinismul care ne trezește din orice iluzie se află marea și dumnezeiasca virtute a răbdării - răbdarea, mai întâi de toate, cu noi înșine. Nu există un drum mai scurt către sfințenie; pentru fiecare pas trebuie să facem un sacrificiu
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
postirea noastră va purta roadele sale duhovnicești. Între sfințenie și cinismul care ne trezește din orice iluzie se află marea și dumnezeiasca virtute a răbdării - răbdarea, mai întâi de toate, cu noi înșine. Nu există un drum mai scurt către sfințenie; pentru fiecare pas trebuie să facem un sacrificiu total. Așadar, este mai bine și mai sigur să începem de la un minimum - doar cu puțin peste posibilitățile noastre firești - și să creștem efortul nostru puțin câte puțin, decât să încercăm să
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
Domnului, istoria omenirii intră în perioada eshatologică, iar Împărăția, aflată deocamdată în transcendent, tinde să înglobeze treptat toată creația. În Hristos cel înviat începe transfigurarea lumii, dar aceasta transfigurare nu se descoperă decât prin mijlocirea acelora care au atins culmile sfințeniei”, ne spune Sfântul Maxim Mărturisitorul. Învierea Domnului ne dăruiește, pe de o parte, o victorie asupra păcatului, pe de altă parte, o biruință asupra morții însăși. Mai mult, această mare taină ne aduce la o stare harică de trăire cu
HRISTOS A ÎNVIAT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383550_a_384879]
-
oricât de mică ar fi fost ; Isus a fost singurul sfânt ce a trăit pe pământ prin propria Lui putere . Ceilalți sfinți au trăit , având parte de iertarea adusă de Dumnezeu , prin sângele Mielului , cred eu ; însă Hristos a trăit sfințenia prin Sine Însuși , biruind puterile întunericului și ale lui Satan . Cel mai frumos dintre oameni e îmbrăcat în lumină , în glorie și slavă ; lumina ce se emană de pe fața Sa , întrece pe a soarelui în amiaza mare. Iată descrierea lui
CEL MAI FRUMOS DINTRE OAMENI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383603_a_384932]
-
7 , după mine e cea mai frumoasă Ființă ce a existat și va exista vreodată în universul acesta , harul și adevărul este turnat pe buzele Lui . Cel mai frumos dintre oameni care a căutat să învețe omenirea să trăiască în sfințenie , să fie mai curată ca lacrima, a adus pacea și neprihănirea în sufletele oamenilor , adesea vindecându-i de boli grave , ajungând până acolo că a și înviat trei persoane din morți . Astfel El, doar numai lucruri bune a adus omenirii
CEL MAI FRUMOS DINTRE OAMENI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383603_a_384932]
-
înșiși sfinții care sunt închipuiți pe ele. „Căci cinstea dată icoanelor se urcă la chipul cel dintâi” spune Sfântul Vasile Cel Mare. Mulți consideră sfintele icoane mai mult ca valori artistice și istorice decât ca obiecte putătoare de har și sfințenie. Ei admiră îndeosebi vechimea, culorile, măiestria și arta cu care sunt lucrate. Dar nu surprind, nu simt duhul care vibrează și se transmite prin aceste sfinte obiecte!... Prin intermediul sfintelor icoane, noi suntem permanent în comuniune cu Hristos, cu Fecioara Maria
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
Nu se dezvăluie străinilor. Dar cred că oamenii sunt pretutindeni aceiași: cu interese, cu sensibilități, cu pasiuni, cu răutăți. Complexitatea structurii umane nu poate fi alterată de coordonatele geografice decât într-un mod cu totul superficial. - Ce amintiri păstrați cu sfințenie în memoria dvs. afectivă? - Tot ce am iubit. Stau acolo, îngrămădite: copilăria fiicei mele, chipurile celor care au vegheat propria mea copilărie, toți cei care mi-au fost aproape, “Ultima poveste” a lui Radu Tudoran, primul roman pe care l-
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
chipul, simțeam prezența lui Dumnezeu și oamenii erau mai buni, mai luminoși, mai calzi... ne adunam cu toții la rugăciuni, dar și la mesele acelea binecuvântate... respiram cu adevărat sacralitatea, legătura noastră cu Cerul. Toate lucrurile, oamenii, natura aveau o anume sfințenie și smerenie, dar și libertate, o anume iertare și împăcare cu lumea și istoria, cu trecutul , dar și cu prezentul, cu tot! Verticalitatea și aspirația spre Înalt, o anume austeritate, de profundă smerenie, erau în esența evenimentelor și în aerul
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
respectabili și impunători spunând: - Băiatul acesta este de o sensibilitate extraordinară. Va ajunge un mare poet! Și, către mine: - Poftim caietul! Dar să nu mai scrii poezii în orele mele! Am ascultat-o, ca de altfel, pe toți profesorii, cu sfințenie și dacă am ajuns scriitor însemnat, le-o datorez. Spun ,,scriitor însemnat”, în sensul că m-au băgat în seamă niște jurii obiective și competente. Anul acesta, de pildă, am fost cam răsfățat: am luat premiul U,S.R., Filiala Bacău
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
deci mergem înainte, Inconștient aproape voi mă strigați pe nume, Căci rana mea-i burete care în veci nu minte Și care spală sînge și lacrimă pe lume. Prin spasm, îmi cad din frunze, dar știu, e mîntuire Și e sfințenie, soarta, cînd uneori respiră, Eu sînt aici să facem un pas înspre iubire, Căci astfel fură toate în plan și se zidiră. O, nu, să nu vă temeți, mă bandajez cu iarbă Și, cînd mai simt că șchioapăt, îmi țin
SÎNT O RANĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383070_a_384399]
-
inutilă orice rezistență, Datori, în plus, sîntem și cu o moarte. Noi continuăm la infinit povestea, Purtăm pe umeri toată omenirea, Probabil că uităm toate acestea, Căci pustiim frecvent, în noi, iubirea. Hulim prea des, cu vorba sau cu fapta, Sfințenia cea curată, omenească, Și ni se stinge-n rugăciune șoapta, Și lumînarea-ncepe să pălească. Trec peste noi și bune, ca și rele, Sîntem purtați în față fără voie, Ne-apar ca din senin și brusc belele, În noi strigă mereu
ÎN ORICE CAZ, TRĂIM de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383089_a_384418]
-
de marii scriitori, dar e de observat, că încă de la începutul secolului 20 marele și extrem de pretențiosul Ion Luca Caragiale aprecia că limba românească e ‘extraordinar de frumoasă și de... grea’ . ‘ Trăiască frumoasa [...] limbă română! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă Carte-de-boierie.’ (Ideea Unirii..., p.190-191). La cursurile și seminariile ținute la Institutul Nicolae Grigorescu - „ca om de litere, nu ca lingvist” - le vorbea studenților despre îmbogățirea, și apoi, sărăcirea și stricarea limbii contemporane, insistând asupra obligației specialistului de
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
de forță divină. Zestre-a lăsat creștinilor, Dovada sa de credință Pentru pacea sufletelor, Când se duc în neființă. Să fim mai buni și omenoși, Credincioși, cinstiți și darnici. Ca bun exemplu la urmași, Să fim iubitori și pașnici. Cu sfințenie se ține Sărbătoarea de Sântandrei. Că va aduce mult bine, Celor bolnavi sau cu nevoi. Se prepară și se-mparte Grâu fiert, cu miere îndulcit. Spre aducere aminte De “Moșii” ce ne-au părăsit. Și se mai dă de pomană
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
nu este sfânt decât Unul Sfânt Iisus Hristos. Și în acest fel, la nivelul jalnicei "vrednicii" omenești, ușa este încuiată; nu există nimic ce putem oferi și care ne-ar face "vrednici" de acest Dar Sfânt. Într-adevăr nimic, cu excepția Sfințeniei lui Iisus Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-a împărtășit-o și nouă, făcându-ne "seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt" (I Petru II, 9). Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
de acest Dar Sfânt. Într-adevăr nimic, cu excepția Sfințeniei lui Iisus Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-a împărtășit-o și nouă, făcându-ne "seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt" (I Petru II, 9). Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care ne face sfinți și astfel "vrednici" a ne apropia și a primi Sfintele Daruri. Căci așa cum Nicolae Cabasila spune în comentariul său asupra acestor cuvinte: "nimeni nu are de la sine însuși sfințenia
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care ne face sfinți și astfel "vrednici" a ne apropia și a primi Sfintele Daruri. Căci așa cum Nicolae Cabasila spune în comentariul său asupra acestor cuvinte: "nimeni nu are de la sine însuși sfințenia, deoarece aceasta este rezultat al virtuții omenești, ci toți o avem de la și prin Iisus Hristos. Atunci când pui sub soare mai multe oglinzi, toate strălucesc și răsfrâng raze de ai crede că se văd mai mulți sori, dar în realitate
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
viață, omul în întregime, trup și suflet, au fost sfințite de Iisus Hristos și făcute sfinte, și fiind sfinte "nu ne aparțin". Singura întrebare adresată omului este dacă dorește și dacă este pregătit să primească, în smerenie și ascultare, această sfințenie oferită lui, din dragoste și din nemărginita milostivire a lui Dumnezeu. Mai întâi Crucea pe care el trebuie să răstignească pe omul cel vechi cu patima și stricăciunea sa, și apoi harul și puterea de a lupta neîncetat pentru creșterea
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
vieți noi și sfinte la care a fost făcut părtaș. Participăm la Sfânta Împărtășanie doar fiindcă am fost făcuți sfinți de către Iisus Hristos și în Domnul Hristos; și participăm la aceasta pentru a deveni sfinți, adica, pentru a plini darul sfințeniei în viața noastră. Atunci când nu realizam aceasta, "mâncăm și bem cu nevrednicie" - când, cu alte cuvinte, primim împărtășania gândindu-ne la noi ca fiind "vrednici" prin noi înșine și nu prin sfințenia lui Iisus Hristos; ori când primim împărtășania fără
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
a deveni sfinți, adica, pentru a plini darul sfințeniei în viața noastră. Atunci când nu realizam aceasta, "mâncăm și bem cu nevrednicie" - când, cu alte cuvinte, primim împărtășania gândindu-ne la noi ca fiind "vrednici" prin noi înșine și nu prin sfințenia lui Iisus Hristos; ori când primim împărtășania fără a o raporta la întreaga viață ca rațiune a ei, și, de asemenea, ca putere a transformării vieții, că intrarea inevitabilă pe "cărarea cea îngustă" a nevoinței și a strădaniei. A realiza
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
și cu atâta credință, încât judecându-ne nevrednici... să căutăm și mai multe leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtășania anuală, dacă ne-am lua după unii care, în așa chip măsoară vrednicia, sfințenia și meritul tainelor cerești încât socotesc că împărtășania nu trebuie luată decât de cei sfinți și nepătați și nu mai degrabă pentru că această participare să ne facă sfinți și curați. Aceștia, fără îndoială, cad într-o mai mare trufie decât
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
cler și laici, încât primii nu doar că pot dar trebuie să primească des Sfânta Împărtășanie, în vreme ce laicilor nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice altceva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
mai undeva, pe pământul României, specificul etnic se manifestă mai fidel și mai pregnant în zilele din preajma celei mai mari sărbători creștine - Sfintele Paști, decât în frumoasa noastră Bucovină, când fiecare om - român, ucrainean sau de altă etnie - îmbracă veșmântul sfințeniei spre a fi părtaș la marea bucurie a Învierii. Or, aici, în provincia istorică, arhetipul sărbătorii pascale este reactualizat și individualizat, păstrat cu sacralitate, dovadă a unei trăiri fidele a tradițiilor și datinilor străbune. La o sinceră reculegere, la o
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
joacă Tănăsică; în care Mamaia ne depăna povestea zaverei turcești de la 1848, iar coana Lucsița ne înșira pricinele proceselor ce nu s-au stins decât odată cu viața ei; în care Maica Anuța bătea dudul pentru bucuria nepoților și ținea cu sfințenie soroacele, pentru trebuințele sufletului. Și n-a început să se destrame farmecul grădinii copilăriei, decât atunci când am luat drumul școalei nemțești, ca să aflu de la dl. Kantor tainele pedagogiei ungurești, ori când, băietan mai răsărit, am început, în preajma vrednicului neica Tudorache
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
Ioan Alexandru, acela de luminiș sfânt. Căci atunci când ai un ideal, când îl împlinești în cinstea trudei, amintindu-ți de cei care au propovăduit cu limbă de foc rosturi și înțelesuri, bătăile de timp ce te măsoară au și lumina sfințeniei; învingătoarea lumină a sfințeniei.Omul, dacă nu are nimic sfânt, e doar al bulgărelui de lut. Punțile de lumină sunt și respirații ale Duhului. Ele mărturisesc arderi și speranțe, apără, judecă cu măsură și, mai ales, aduc bucuria celor ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92491_a_93783]