1,177 matches
-
se zidise să nu-i fie lezată. Cel ce-și reprimase orice veleitate, lăsându-se trăit de viață, metabolizând conflictul între intenții și exprimarea lor nicicând pusă-n act, are aceleași pretenții de la ceilalți. Punând mare preț pe comportamentul simbolic, sfinxul intră în derută, copleșit de nisipurile mișcătoare ale realului. Fisura creată de porumbel este momentul de criză, alarmă, panică. Toate reperele edificiului său mental se prăbușesc, stima de sine decade galopant. Rob al angrenajului social securizant, Jonathan nu poate concepe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
omenească se transfigurează în poem, câmpia plină de sânge și de leșuri de lângă Troia devine poveste de spus mai târziu și de ascultat mai târziu. Lumea homerică nu are gândul să-și asigure nemurirea înălțând morminte trufașe, grădini suspendate, piramide, sfincși, temple uriașe. Îi ajunge nemurirea poeziei. Am putea întreba: atâta sânge vărsat pentru frumusețea unui poem? Răspunsul eroilor este acela că da. În gloria postumă se cuprinde și dăinuie atât esența unică a individului, cât și exemplaritatea lui omenească, treapta
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
acestor elemente de atracție turistică În totalul avuției naționale este relativă și parțială. Remarcăm apoi situația peșterilor, a acestor muzee subterane, care pe teritoriul României se găsesc Într-un număr de peste 11000, a numeroase cascade, formațiuni geologice (Babele din Bucegi, Sfinxul din Ciucaș, Acele Cleopatrei din Făgăraș, Cei 12 Apostoli din Călimani, Piatra Teiului din Valea Bistriței, Sfinxul bănățean din Munții Cernei, etc.), flora și fauna rară, etc. care nu sunt evaluate, decât În cel mai bun caz, În indicatorii fizici
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a acestor muzee subterane, care pe teritoriul României se găsesc Într-un număr de peste 11000, a numeroase cascade, formațiuni geologice (Babele din Bucegi, Sfinxul din Ciucaș, Acele Cleopatrei din Făgăraș, Cei 12 Apostoli din Călimani, Piatra Teiului din Valea Bistriței, Sfinxul bănățean din Munții Cernei, etc.), flora și fauna rară, etc. care nu sunt evaluate, decât În cel mai bun caz, În indicatorii fizici. Ne adresăm În acest cadru Întrebarea: dacă referitor la un anumit peisaj cum ar fi de plidă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ca fiind „bunuri naționale” și puse astfel, sub protecția legilor. Dintre acestea enumerăm: Cheile Brusturet și DÎmbovicioara - comuna DÎmbovicioara, Cheile Ghimbavului-Rucăr (Argeș); Cheile din Piatra Craiului - Zărnești (Brașov); Grota Haiducilor, Grota cu Aburi, Peștera Hoților, Grota Șerban, Șapte Izvoare - Herculane, Sfinxul Bănățean - Topleț, Pasul Domașnea numit și Poarta Orientală, Poiana Narciselor de la Zervești - Turnu Ruieni (Caraș Severin), Cascada Ialomiței, Cheile Tătarului și Zănoagei - Moroeni (DÎmbovița), Poiana cu narcise Padeș - Cloșani, Cascada - Tismana, Cheile Sohodolului, „Inel” Valea Sohodului - Runcu, Defileul Jiului, Bumbești-Jiu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 30 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate, traduceri și adnotări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 226 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate, traduites et annotées
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
refuzi tuturor superstițiilor care cultivă monștri. Să nu accepți să-ți intre în celula existențială nici una din spaimele de milenii ale omului. Să crezi neșovăit că viața și opera ta au trebuit și vor trebui cuiva. Să răspunzi la întrebările Sfinxului mai înainte ca acesta să le fi gândit. Să respingi fără cruțare orice formă de îngenunchere a condiției umane. Să visezi până la ultima suflare că dincolo de orice sfârșit începe mereu altceva. Să iubești fără să te aștepți că ți se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
Ferdinand pentru a lua locul fiului său Mihai. În fond, actul a însemnat înscăunarea unui aventurier, ce se făcuse remarcat mai mult prin patimi și porniri imorale, dar cu pretenții monarhice exagerate în stilul său de viață. Iuliu Maniu sau „Sfinxul de la Bădăcin”, grijuliu cu aplicarea „legalității” pentru zisa Restaurație și pentru că „jurase credință” minorului rege Mihai, atitudini ce “îmbrăca forme de-a dreptul înduioșătoare”, a fost omul politic esențial care a manevrat readucerea lui Carol în țară. Astfel că „nemaiputând
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de criză, consecvent dacă nu deseori, Iuliu Maniu prefera să-și dea demisia în loc să salveze aplicarea de drept a normelor constituționale. Patronarea încheierii pactului de neagresiune dintre partidul său și Mișcarea Legionară în noiembrie 1937 dovedește aceleași metehne politicianiste pentru „Sfinxul de la Bădăcin”. Nici această acțiune nu a dus la lucrurile scontate de fruntașul național-țărănist. Dimpotrivă, a fost un prilej care a ușurat mașinațiile monarhului în impunerea dictaturii în statul român. Nici statutul de rege și nici înaintarea în vârstă nu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
craniofacială: aspect matur, „bătrânicios” al feței, față triunghiulară, mandibula hipoplazică, fante palpebrale antimongoloide, anomalii dentare, urechi proeminente. Există, de asemenea, malformații la nivelul regiunii oculare (de exemplu, strabism, paralizii oculare, sclere albastre). Gâtul este scurt și palmat, producând „expresia de sfinx” caracteristică, rezultat al malformațiilor vertebrelor cervicale. Caracterele sexuale secundare sunt deficitare: sânii sunt absenți (hipoplazie mamară), iar pilozitatea pubiană este deficitară. Interesant este faptul că, în cazul sindromului Turner, inteligența este aproximativ în limitele normale dar se constată prezența unor
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
facultate i se acordase Premiul „Hillel” pentru lucrarea Traduceri românești din poezia latină. Istoricul și importanța lor), S. a realizat mai multe tălmăciri din Lucrețiu, Horațiu, Vergiliu, Pindar, Baudelaire, Verlaine, Iulia Hasdeu, rămase în periodice. Tragedia în versuri Oedip și sfinxul de Joséphin Sâr Péladan, a fost editată în 1914, fiind apreciată de Ovid Densusianu pentru „stilul nuanțat, bogăția de expresii și versul armonios”. SCRIERI: Licăriri, Buzău, 1910; Un profil feminin: Carmen Sylva, Pitești, 1912; Însemnări din zilele de luptă, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
1921; ed. îngr. și pref. Gheorghe Preda, București, 1977; Poezii, pref. Ovid Densusianu, introd. Cezar și Titus T. Stoika, Chișinău, 1928; Poezii, îngr. și pref. D. Murărașu, fișă biobibliografică Titus T. Stoika, București, 1973. Traduceri: Joséphin Sâr Péladan, Oedip și sfinxul, București, 1914. Repere bibliografice: [Ovid Densusianu], Péladan, „Oedip și sfinxul”, VAN, 1914, 8; I.M.R. [I. M. Rașcu], Péladan, „Oedip și sfinxul”, VRP, 1914, 19-20; Densusianu, Opere, VI, 548-549; D. Karnabatt, „Licăriri”, „Renașterea”, 1918, 105; M.I. [Mihai Iorgulescu], „Însemnări din zilele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
pref. Ovid Densusianu, introd. Cezar și Titus T. Stoika, Chișinău, 1928; Poezii, îngr. și pref. D. Murărașu, fișă biobibliografică Titus T. Stoika, București, 1973. Traduceri: Joséphin Sâr Péladan, Oedip și sfinxul, București, 1914. Repere bibliografice: [Ovid Densusianu], Péladan, „Oedip și sfinxul”, VAN, 1914, 8; I.M.R. [I. M. Rașcu], Péladan, „Oedip și sfinxul”, VRP, 1914, 19-20; Densusianu, Opere, VI, 548-549; D. Karnabatt, „Licăriri”, „Renașterea”, 1918, 105; M.I. [Mihai Iorgulescu], „Însemnări din zilele de luptă”, SBR, 1921, 13; Pompiliu Păltănea, „Însemnări din zilele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
Poezii, îngr. și pref. D. Murărașu, fișă biobibliografică Titus T. Stoika, București, 1973. Traduceri: Joséphin Sâr Péladan, Oedip și sfinxul, București, 1914. Repere bibliografice: [Ovid Densusianu], Péladan, „Oedip și sfinxul”, VAN, 1914, 8; I.M.R. [I. M. Rașcu], Péladan, „Oedip și sfinxul”, VRP, 1914, 19-20; Densusianu, Opere, VI, 548-549; D. Karnabatt, „Licăriri”, „Renașterea”, 1918, 105; M.I. [Mihai Iorgulescu], „Însemnări din zilele de luptă”, SBR, 1921, 13; Pompiliu Păltănea, „Însemnări din zilele de luptă”, „Mercure de France”, 1922, 578; Paul I. Papadopol, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
puse în abis, "interpretează figuri mitologice" [Sarbu, 2004, p.118] ale scenariului incestului. Iubirea Parizienilor este înlocuită cu dorințe, în care transpare animalicul: "Maintenant un désir net, aigu, l'emplissait" [Zola, La Curée, p.64]. Este semnificativ faptul că doar sfinxul de marmură pare să înțeleagă dorințele ascunse ale lui Renée: "Et, au-dessus d'elle, le grand Sphinx de marbre noir riait d'un rire mystérieux, comme s'il avait lu le désir enfin formulé qui galvanisait ce cœur mort, le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
tehnici narative moderne conduc la o reală reușită în regândirea cu mijloacele prozei contemporane a unui gen literar precum romanul istoric. Dar R. rămâne în istoria literară deopotrivă pentru proza ei științifico-fantastică: Eu și Bătrânul Lup de Stele (1966), Taina Sfinxului de pe Marte (1967), Anotimpul sirenelor (1975) și Să nu afle Aladin (1981, premiat la Concursul European de Literatură pentru Copii, Padova, 1982, precum și de Asociația Scriitorilor din București). Nota dominantă a scrierilor din această categorie este o îmbinare foarte personală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
naratori neconvenționali: copii, tinere fete, întrupări terestre ale miticelor ondine ori sirene, extratereștri cu simțiri pământene. Uneori aceste narațiuni inocente, perfect circumscrise genului, trimit spre realități cu posibile semnificații grave. Astfel, Astralofagul sau Lupta solarienilor cu electropirații (din volumul Taina Sfinxului de pe Marte) descrie tulburător drama unei lumi căzute sub dominația unei rase care o înrobește dezumanizând-o, golind creierele, în imagini de infern dantesc. Salvarea nu poate veni însă numai dinafară, avertizează autoarea, ci doar din organizarea unei rezistențe interne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
și Tița-Fetița, București, 1963; Pe Argeș în sus. Secvențe istorice, București, 1964; Moșneguțul de zăpadă, București, 1965; Câte-n lună și în soare, București, 1966; Eu și Bătrânul Lup de Stele, București, 1966; Cine va păzi clopoțeii, București, 1967; Taina Sfinxului de pe Marte, București, 1967; La braț cu ultimul zmeu, București, 1970; Vlad, fiul Dracului, București, 1970; ed. (Drăculeștii), București, 1977; Pe cai, pe cai, pe cai!, București, 1972; Giumbuș Măgăruș, București, 1974; Anotimpul sirenelor, București, 1975; Porumbița albă, București, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
fi putut căsători cu dragostea mea din copilărie. Nu existau trenuri în direcția unde se află ea. M-am îmbătat aseară împreună cu Toby Ellesmere și mi-e rușine. Toby a spus că James era cam „țicnit“ și că era „un sfinx fără secret“. Nu l-am contrazis. Ba chiar am încercat oarecare satisfacție auzind cum îl ponegrea pe James. Ellesmere continuă să-mi ceară poemele lui, dar nici nu mă gândesc să i le dau; nu m-am uitat peste ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și rafinament, kitsch-uri balcanice, aliș-velișuri cu eternitatea..."24; "D.R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D.R. a descoperit, în fugă (s.a.), marile mituri, le plasează la întâmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frână, nici sită"25. Lui Virgil Nemoianu îi vorbește despre declinul filosofiei; comentând
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu mintea lor bolnavă, pe marele patriot, care a contribuit la realizarea visului milenar al neamului... Marea Unire. „Moldova liberă”, joi 13 februarie... „...Dl cu ștaif și cu zâmbet iezuit...în timpul guvernărilor „istorice”, figura Maniului, „..Ochii gălbegioși și răi ai sfinxului de la Bădăcin...”... Ziarul „Opinia”, joi 31 iulie... publica... articolul.. ”Cazul partidului național țărănesc” „Moțiunea Blocului partidelor democratic pentru dizolvarea partidului național țărănesc,are cuprinsul următor: „Consiliul politic al BPD, întrunit în ziua de 25 iulie 1947 a luat în discuție
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să se justifice ăsimțea că sunt supărată): "știi, casa de discuri EMI..." Poți să îi spui, dacă vrei, că e unul dintre ofurile mele. La epoca aceea, mi-ar fi plăcut să fac Iocasta. Mai încoace, aș fi putut face Sfinxul. — Erwartung de Schönberg nu ați cântat niciodată. — Nu am vrut. — Vi s-a cerut? — Da, când am făcut Castelul lui Barbă Albastră de Bartòk la Paris. Nu aveam nici în clin, nici în mânecă. Vocea umană nu mi s-a
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
capitala hitită era orașul cetate Hattușa, pe locul orașului actual Boghaz-Koz, lângă Ankara. Porțile orașului erau străjuite de câte două statui uriașe de lei, simbolizând apărarea; în incinta cetății se afla palatul regal, unit cu templul. Pe piciorul unuia din sfincșii hitiți de la Boghaz-Koz era gravat vulturul bicefal. Cultura hitită, profund inspirată de cea siriană și cea mesopotamiană, s-a deosebit printr-o particulară dezvoltare a jurisprudenței. Sculptura monumentală, reliefurile în stâncă și figurinele de bronz reprezentau procesiuni religioase, scene de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lung dintre prima carte (Perturbații, 1968) și următoarele (Iarba verde de-acasă, 1977 și Soarele, 1979). A murit, probabil, cu sentimentul de autor nedreptățit și neînțeles, atît ca prozator, cît și ca dramaturg și poet (ipostază relevată postum prin volumul Sfinxul, Ed. Junimea, 1988). Avea numeroase motive să creadă aceasta (o parte sînt amintite în evocarea lui Vlad Hogea „Destinul unui intelectual”, din Tricolorul, 27, 28, 29, 31 ianuarie 2005). Un vers de-al său sună: „Te salut, tristețe, sînt învins
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]