661 matches
-
în agonie, cu gura căscată și limba atârnându-i. Trupul i se arcui și se mai zbătu o clipă în spasme, animalul mai tresări înca o dată, apoi trupul Gheorghe TESCU 158 mare și vânjos se destinse. Și, iarăși,cu o sforțare enormă, căscă larg gura, vrând parcă să recheme viața în adâncul mădularelor lui, de unde plecase zvâcnit, fără întoarcere. Când moșierul deschise ochii, Anton trăgea cuțitul, de vânat mistreți, din țeasta lupului, chiar dintre ochi, și-l șterse de sânge în
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
încordat. De fapt, era vădit scos din fire, căci chipul i se încruntase cu putere, venișoarele de pe frunte i se umflaseră din pricina tensiunii nervoase, iar suflul părea a-i fi din ce în ce mai greoi. Totuși, nu se dădu bătut. El făcu o sforțare evidentă și, cu un glas și mai pătrunzător decât înainte, continuă cu mare aprindere, tunând: „Oare, în lumea animalelor, ce ajunge cel înfrânt, în urma luptei dintre doi masculi pentru o femelă, în ochii tuturor celorlalți? Ajunge doar o târâtoare, un
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dor de o excursie. Cu șalupa. Desigur, pe Dunăre. Numai el și soția. Piruietau, din val în val, ca la un concurs. Avansau, în zig-zag, pe valuri, cu viteză nebună. Burta șalupei a întâlnit un sul gros de nisip. Din sforțare, pentru a-l depăși, șalupa sa răsturnat, intrând ca un bolid, cu botul, în malul tare al canalului Borcea. Coastele lui Naghi s-au frânt ca niște chibrituri. Sternul i a fost în întregime distrus. Fapt care a determinat moartea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pentru totdeauna. Prinse foarte scurt la pupă capătul frânghiei și vâsli încet spre mal, care mai mult se ghicea decât se vedea la distanță. Trase caiacul pe uscat între doi arbuști din luminiș, își apucă prada și, cu o ultimă sforțare, reuși să o târască câțiva metri pe uscat. Apoi, gâfâind, se prăvăli alături ca să-și recapete răsuflarea. Lăsă să treacă o jumătate de oră și se întoarse la mlaștină. Cu prima rază de lumină ce începu să coloreze cerul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
putut să încerc la un service dintr-o altă localitate. Să sun la Sheffield, poate, dincolo de mlaștini, dar n-am făcut-o. Mi-am spus că o așteptare de câteva zile la hotelul Willows va fi productivă. Cu o ultimă sforțare aș fi putut decoda tot restul Fragmentului becului. Pe deasupra trebuia să strâng un nou set de scrisori care să le înlocuiască pe cele distruse de ploaia torențială din seara precedentă. Nu găseam nici un motiv să nu le fac pe amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
că plec, nici tatei. Nu știu dacă e bine sau rău ceea ce fac, dar adevărul e că nu mai fac față, nu mai rezist să fiu eu. Mi-e dor de tine, Clio. Îmi pare tare, tare rău. 34 Ultima sforțare Alunecând, pierzându-mi dezechilibrul, m-am sforțat să mă ridic în picioare. Împleticindu-mă pe puntea înclinată și udă cu laptopul lui Nimeni la subsuoară, am strigat spre apa nemișcată. — Scout. Oceanul se întindea oriunde mă uitam. — Scout. Doctore Fidorous
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
comparativ cu desenele copiilor cu dizabilități psihice care ar trece cu ușurință drept artiști autentici dacă s-ar lua în considerație faptul că “reacțiile artistice” ale acelor copii sunt emanații sincere și întâmplătoare pe când așa-zișii artiști își încordează în sforțări infernale toți “mușchii” creierului pentru a da naștere unor opere fade și de insignifiantă valoare și care sunt prosusul unor “căutări și frământări lăuntrice mistuitoare”. Caricaturizarea artei, ne avertizează Călinescu, este de asemenea o formă de kitsch: un avantaj ”strategic
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
lovitură de stilet. Într-adevăr, cu un spasm brusc, chinuitul rămâne împietrit, întins pe burtă, cât e de lung. A murit Scorpionul ? Așa s-ar spune, s-a străpuns cu o lovitură de ac greu de văzut din pricina tumultului ultimelor sforțări, s-a înjunghiat, propriul său venin l-a ucis repede. Cules cu vârful pensetei, așezat pe un așternut de nisip proaspăt, mortul reînvie o oră mai târziu ! Zdravăn, ca și înaintea experienței. Aceleași rezultate cu al doilea și al treilea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și apoi i-am spus, firește - „După mine, și-a făcut-o cu mîna lui făcînd tot felul de lucruri de-astea“. („Da’ ce Dumnezeu ai de gînd, domnule Grant, de faci așa ceva? Ai să te-alegi cu vreo hernie de-atîta sforțare. Pune-i pe negri să facă treaba asta, că doar de-aia-i plătești!“ „Ei, Doamne“ - zice - „cum crezi c-aș putea face așa ceva?! Dac-ar fi să mă las pe seama negrilor n-aș mai ajunge să fac nimic!“) „Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
face și prin omisiune și nu numai prin comitere, tot așa poate exista și reversul, adică prin omisiuni sistematice, să se creeze în perioada postdecembristă tipul de om nou, pe care socialismul nu a reușit să-l creeze cu toate sforțările depuse. Tipul de om nou, creat cu susținere europeană și americană, presupune în primul rând ca omul să aibă duritatea și consistența pietrei, mai ales la creier și apoi la toate celelalte aspecte cum ar fi, de exemplu, un stomac
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
din Femeia în fața oglinzii. “Deoarece minciuna e absoluta condițiune a păcii sociale, poți minți oamenii pe care îi vezi din când în când, dar a te ascunde mereu în viața permanentă, a-ți trimite cuvintele de pe buze înapoi, e o sforțare penibilă.” “Trecutul cel mai trist găsește încă, în prezentul cel mai înfloritor, o milă indulgentă.” “Lumea e o odaie mare - oameni buni și răi stau la un loc... Viața e cel mai mare ironist.” Manuela trebuie luată ca o figură
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
îndoind vârfurile copacilor. Totul se întunecă, petalele florilor căzură, zăpada se pătă de sânge, câteva păsări își fluturară aripile prin fața lui, înghițite de furtună. Calul începu să necheze, iar Valerius trebui să-l prindă de hățuri și să facă mari sforțări ca să-l țină, fiindcă se ridica speriat pe picioarele dinapoi. Prevestirea unor întâmplări îngrozitoare părea să zdruncine lumea chiar sub ochii lui. Pe lângă el trecură în galop, aproape fără să atingă pământul, trei călăreți, siniștri în mantiile lor negre, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
i Ștefan, ei au nutrit vecinic credința că marele vis al neamului s e va înfăptui prin unirea tuturor țărilor române dintre Nistru și Tisa într-un stat național unitar ; Constată că ceasul acesta mare a sosit ! Astăzi când după sforțări și jertfe uriașe di n pa rtea României și a puternicilor și nobililor ei aliați s au întron at în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile și când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s a zguduit în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cărți și mereu nemulțumit a tot schimbat radical ceea ce stabilise irevocabil cu o zi mai înainte.” Despre aspectul tehnic al gazetei avea preocupările sale: „Ziarul este un instrument de educație delicat, care are nevo ie de oameni destoinici și de sforțări locale. Mai întâi, el se propune ochiului și se cade să nu-l jignească prin paginații hibride și prin litere aruncate în dezordine... Zia rul dă educație literară mulțimii și prin urmare trebuie scri s fr umos și corect.” G.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a lui a fost aceea de a face ca în largul hotarelor românești, visate și nădăjduite de-atâtea generații de români, visate de dânsul o viață întreagă, acum unde Limba românească, mândra și frumoasa limbă, căreia i-a consacrat toate sforțările vieții lui întregi, răsuna liber, acolo unde doina cu viers de foc, povestește la tot pasul suferințele unui neam întreg și răscoala acestuia pentru a frânge lanțurile asupritorului, acolo, în întinderea tuturor ținuturilor românești, Hamangiu a voit să facă, ca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
același fond, ind iferent de forma care poate varia.” Clarvăzătorul însă avertiza și puncta ceea ce trebuie făcut: „Ceea ce i lipsește umanității azi este o linie de conduită generală.” De aceea el îndemna la strângerea cu grijă și cu metodă a sforțărilor disparate, pentru că - adăuga el - „Perioadele de tranziție ating echilibrul vital, viața materială, rău călăuzită, copleșesc întreaga existență. Omul este sclavul complexității sociale și al instrumentelor create de dânsul .” Care era ieșirea din impasul în care se afla România? „Să privim
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe stradă de braț, am patinat, e minunat. Am avut pe gheață o stare Îngrozitoare. După o piruetă grea, am căzut și nu am mai știut pe ce lume sunt. Totul În jurul meu se Învârtea Într-un haos general, făceam sforțări supranaturale de a mă smulge din această stare, am reușit, dar acum sunt năucită. Vreau să mă culc, să visez la dragostea mea, care de-abia acum e Împărtășită de Petre. Ce plin Îmi este sufletul! Petre, gheața! Dar școala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Consimțământul tău, în cazul de față, trebuie să fie o armă de apărare pentru noi. Consimți întrucît înstrăinarea nu va însemna primejduirea proprietății tale. Asta e ceva normal... În realitate primejdia n-ar fi înlăturată decât dacă ai face o sforțare să cumperi tu însuți Babaroaga. Tânărul Iuga surâse, atât i se părea de ciudată ideea. Răspunse ironic: ― Nadina ar fi în stare să se răzgândească dacă ar afla că și eu sunt amator. Ea vrea să mă smulgă de la țară
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
i-a făcut o vină din plăcerea de a dansa sau de a călători! De altfel, și acuma trebuia să se observe la fiece moment ca să-și domine instinctele. Prezența lui Rîal Brumaru continua să-l sâcâie, deși nenorocitul făcea sforțări uriașe să-și dovedească utilitatea: povestea anecdote, trântea calambururi neroade, se interesa de creșterea vitelor și asculta ca un martir teoriile agricole ale lui Grigore, juca tabinet cu bătrânul și se tutuia cu tânărul Herdelea, fiindcă observase că Grigore ține
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
adineaori dintr-un vis atât de plăcut, că nici nu și-l putea aduce aminte, rămînîndu-i doar senzația și regretul că nu l-a putut visa până la sfârșit. Fără să-și dea încă seama unde se află, câteva clipe făcu sforțări, cu ochii încă închiși, să adoarmă iar, ca să poată continua visul sau măcar să și-l reamintească. În loc de aceasta, își redeșteptă frica urâtă cu care s-a luptat toată noaptea și deodată se dezmetici... Nu îndrăzni să deschidă pleoapele, jparcă nevăzând
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în neștire. Platamonu însă se dezmetici brusc, chemă pe nevastă-sa, care leșinase de câteva ori de groază, îi spuse că trebuie să plece imediat cel puțin la Costești, la un medic, altfel se prăpădește băiatul. Pe urmă, cu o sforțare desperată, ridică pe Aristide de jos, îl luă în brațe ca pe un copil mic și porni cu el printre țăranii gălăgioși, care totuși se dădură la o parte și-i făcură loc, să traverseze ograda până la trăsura pregătită de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ci a escaladat gardul de uluci dinspre grădina de zarzavaturi și a pornit curajos peste câmp să iasă în șosea, prin dosul caselor sătenilor. Niciodată n-ar fi crezut ca, la cincizeci și șase de ani, să fie capabil de sforțări fizice atât de extraordinare. Nici nu-și mai aducea aminte că suferă puțin de cord, că are un început de astmă, că medicul i-a interzis să alerge... Pășea ca un vânător de munte prin brazdele năclăite, prin ochiuri de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
umărul în ușă și o împinse înlăuntru. ― Ajutor!... Ajutor! țipă Nadina cu ochii ieșiți din orbite. ― Nu-ți plac, cucoană, ai? rânji Toader. Lasă, că tu îmi placi mie! O trânti jos, îi ridică fustele-n cap. Cu o supremă sforțare Nadina mai răcni: ― Ajutor!... Ajutor! ― Nu zbiera, putoarea dracului! mormăi țăranul, înfigîndu-i mâinile în beregată. Glasul Nadinei se stinse, parcă I-ar fi smuls din rădăcină... Peste câteva minute Toader Strîmbu reapăru în cerdac, cu poșeta Nadinei ascunsă în buzunarul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nimic... Aide, să vă aud durerile! Atunci ieși în față obraznic, cu căciula pe ceafă, Trifon Guju: ― Cucoane, s-au dus vremurile alea... Mata n-ai auzit porunca lui vodă, ori nu vrei s-o asculți? Bătrânul Iuga făcu o sforțare cumplită să nu-l plesnească imediat peste ochi, în loc de orice alt răspuns. Îl știa pe Trifon leneș și rău, deci dintre țăranii cu care dânsul nici nu obișnuia să stea de vorbă. Ca și când nici nu I-ar fi auzit, Miron
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
leneș înaintea grosului coloanei și chiar a avangardei, pe urmele patrulei de recunoaștere. Baloleanu îl văzu venind înapoi într-un galop furtunos. Se cutremură. În aceeași direcție se zărea conturul unui sat. Puse mâna pe brațul procurorului, să-i oprească sforțarea intelectuală: ― Un moment... Ce s-o fi întîmplat oare, de gonește așa maiorul? Tănăsescu se grăbea doar să-i anunțe că satul Vlăduța e liniștit. Au dat foc conacului și au prădat, adevărat, dar acum oamenii s-au dezmeticit și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]