944 matches
-
volume intitulate Semințe din agrul lui Christos (1898-1899), premiate de Academia Română, al cărei membru corespondent B. devenise în 1887, includ cuvântări bisericești. Ispitit de poezie încă din gimnaziu, B. debutează în 1853, în „Telegraful român”, cu versuri ce omagiau publicația sibiană, al cărei redactor va fi mai târziu, între 1862 și 1865. În „Tribuna” și în „Transilvania”, mai semnează și cu pseudonimul Eugen Silvan. Versurile din Sunete și resunete (1862), ca și cele din volumul editat postum, Frunze de laur (1904
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
Coșbuc. Note comparative, tipărită un an mai târziu la Blaj, unde era numit preot-profesor. Debutase în 1895 cu o dare de seamă, iscălită Simin, în „Tribuna”. Folosind același pseudonim ori altele (Alexandru, Alfa, Petronius, Pribeag), colaborează în continuare la ziarul sibian, la „Familia”, „Tribuna poporului”, „Unirea”. În 1902, împreună cu A. P. Bănuț și O. Goga, înființează „Luceafărul”, pe care îl conduce până la plecarea din Budapesta. Ulterior, articole, foiletoane, schițe și nuvele îi mai apar în „Luceafărul”, „Revista politică și literară”, „Țara noastră
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
Mohács, regatul maghiar se prăbușește, iar Transilvania devine principat autonom, aflat sub suveranitatea Porții Otomane. În 1688, Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic. După dizolvarea Universității Săsești, scaunul Tălmaciului, din care făcea parte și Tălmăcelul, este scos de sub administrația magistraților sibieni (1784), situație care va stimula o deosebită dezvoltare economică și socială a zonei. Tot acum încep să apară semnele dezvoltării capitalismului timpuriu și apar sau se dezvoltă meserii și industrii ce permit creșterea producției casnice textile și obținerea unor noi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lumii (vol 1). București: Editura Meridiane. Brint, Steven. 2001. Gemeinschaft Revisited: A Critique and Reconstruction of the Community Concept, în Sociological Theory, vol 19, 1. Bucur, Corneliu. 1977a. Noi dovezi etno-lingvistice ale permanenței populației autohtone în Mărginimea Sibiului, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1977b. Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al populației românești, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1985. Coordonate diacronice ale modului de viață zonal în secolele XI-XX, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Community Concept, în Sociological Theory, vol 19, 1. Bucur, Corneliu. 1977a. Noi dovezi etno-lingvistice ale permanenței populației autohtone în Mărginimea Sibiului, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1977b. Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al populației românești, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1985. Coordonate diacronice ale modului de viață zonal în secolele XI-XX, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bucur, Corneliu. 2003. Civilizația Mărginimii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
in Britain, Germany and Italy. http://www.ersa.org/ersaconfs/ersa02/cd-rom/papers/422.pdf Kivu, Mircea. Comentarii pe marginea Barometrului Relațiilor Interetnice, în Poledna, Rudolf, Ruegg, François și Rus, Călin. 2002. Interculturalitate. Cercetări și perspective românești. Cluj-Napoca: Presa Universitară Sibiană. Kohler, Florent. 2002. Stereotypes culturels et construction identitaires: problematiques et viabilite. http://www.univ-tours.fr/ciremia/Article%20identit%E9.pdf Kumar, Anand și Weltz, Frank. 2001. Culture in World-System: an Interview with Immanuel Wallerstein, în Social Identities, vol. 7, 2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aflați în perimetrul geografic al Brașovului. Reconstrucțiile din spațiul istoriei literare sunt documentate, dar cu unele carențe în focalizarea punctelor de interes, complicându-se în periferia problematicii vizate și fiind adesea oarecum confuze. SCRIERI: Destinul unei artiste, București, 1976; Pictori sibieni, București, 1977; Critică și strategie, Cluj-Napoca, 1983; Poemele sacre, pref. Romulus Vulcănescu, Brașov, 1994; Primii noștri poeți, Brașov, 1994; Orfismul eminescian, Brașov, 1995; Drumul Parnasului, Brașov, 1997; Principii de estetica și filosofia culturii, Brașov, 2001; Rădăcinile doctrinei literare în Ardeal
ITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]
-
versiune amputată, probabil din lipsă de spațiu, modificările aparținând lui Dinu Pillat, Al. Vona și prințului Sașa Wolkonski. O versiune mai apropiată de original a fost publicată de Mircea Ivănescu, cu o notă editorială semnată de Alexandru George, în revista sibiană „Euphorion” (1998). Personajele sunt Artistul, Moartea, Modelul (o fată) și „aparițiile” din antract, adică Subconștientul Artistului, Inconștientul Artistului, Spiritul inductiv, Spiritul deductiv, Fata din portret, Dama de Pică (personaj din Pușkin), Al.Dumas-tatăl. „Aparițiile” și Artistul se prind într-un
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
apărute anterior în Transilvania: „În România cea nouă e o datorie să încercăm a face să apară o revistă cel puțin tot atât de bună cât a putut să apară în timpuri de asuprire străină.” Prin asumarea continuității față de periodicul budapestan, apoi sibian, și față de revistele ardelene în general, G. se situa principial pe linia orientării literare tradiționale. Acest sens orientativ se declară - în primele numere mai ales - fără echivoc în grafica revistei. Pe copertă, sub caligrafia delicată a titlului, e înfățișat un
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
traduceri se evidențiază Purtare de bună cuviință între oameni, realizată de Timotei Cipariu, precum și transpunerile lui Gavriil Munteanu din Tacit, Germania sau Situațiunea, datinile și popoarele ei (1864). Această întreprindere va constitui nucleul celei mai importante edituri și tipografii săsești sibiene, ce va contribui în mod substanțial la difuzarea și tipărirea cărții în limba română. Repere bibliografice: Elena Dunăreanu, Aurelia Popa, Cartea românească sibiană, Sibiu, 1979, 47, 49-51; Răduică, Calendare, 143-145, 244, 609; Lexikon der Siebenbürger Sachsen, Innsbruck, 1993, 80. A
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
datinile și popoarele ei (1864). Această întreprindere va constitui nucleul celei mai importante edituri și tipografii săsești sibiene, ce va contribui în mod substanțial la difuzarea și tipărirea cărții în limba română. Repere bibliografice: Elena Dunăreanu, Aurelia Popa, Cartea românească sibiană, Sibiu, 1979, 47, 49-51; Răduică, Calendare, 143-145, 244, 609; Lexikon der Siebenbürger Sachsen, Innsbruck, 1993, 80. A.Gț.
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
școala primară din Săliște, apoi la Liceul Maghiar din Sibiu, de unde, în penultima clasă, urmându-l pe mai vârstnicul său coleg O. Goga, pleacă la Liceul Românesc din Brașov, pe care-l va absolvi în 1902. Înscris la Seminarul Teologic sibian (1902-1905), G. debutează în 1903 la „Telegraful român”, cu un articol referitor la școală. Seminaristul colaborează la „Tribuna”, „Foaia poporului”, „Biserica și școala” și tipărește broșura Limba nouălor cărți bisericești (1905), care atrage atenția lui N. Iorga. Cu ajutorul acestuia urmează
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
poporului”, „Biserica și școala” și tipărește broșura Limba nouălor cărți bisericești (1905), care atrage atenția lui N. Iorga. Cu ajutorul acestuia urmează un an cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București, pe care o părăsește, având sprijinul financiar al Consistoriului sibian, pentru cea din Budapesta (1906-1907), unde este totodată redactor al gazetei „Lupta”. O bursă acordată de Liga Culturală îi permite să-și continue studiile la universitățile din Strasbourg și Jena. La ultima își dă în 1909 doctoratul cu teza Der
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
din Strasbourg și Jena. La ultima își dă în 1909 doctoratul cu teza Der moderne Utraquismus oder Die Zweisprachigkeit in der Volksschule. Din străinătate trimitea „Revistei generale a învățământului” detaliate însemnări de călătorie. Întors acasă, devine profesor la Seminarul Teologic sibian, inspector al învățământului primar ortodox și vicepreședinte al secției școlare a Astrei, implicându-se energic în lupta contra maghiarizării școlii românești din Transilvania. Iscălind și cu pseudonime precum O. Sima, G. Sima, N. Foișor, O. Preașma, Tiberiu Mureșan, Dr. G.
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Arhivei de Folclor”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Calendarul poporului”, „Convorbiri literare”, „Dacia Traiană”, „Drapelul”, „Familia”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Foaia ilustrată”, „Învățătorul bănățean”, „Lucefărul”, „Răsăritul” (Palanca-Bacău), „Sfatul” (Sighet), „Telegraful român”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”, „Țara noastră”, precum și la multe calendare sibiene. Ca profesor, a publicat câteva manuale, cel mai cunoscut fiind Manual de istoria literaturii române (1893). Apărute în numeroase ediții, manualele au cunoscut o largă răspândire în Banat, Ardeal și Bucovina, făcând importante servicii învățământului românesc. H. a militat pentru
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
1998, Mosbach, Germania), traducătoare. R. (născută Arz) este fiica unui învățător. Absolventă a Liceului de Comerț din Brașov (1950), a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția germanistică, la Universitatea din București. În 1956 a fost încadrată cercetător științific la secția sibiană a Filialei Cluj a Academiei RPR, devenită în 1970 Centrul de Științe Sociale Sibiu. Lucrând în cadrul sectorului de dialectologie, a publicat o serie de studii și comunicări referitoare la specificul limbii germane vorbite în Transilvania și la interferențele lingvistice româno-germane
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
preferate, citirea de gazete, de astă dată și nemțești, precum și vânătorii, distracție învățată în Apus. În timpul războiului dintre ruși și turci (1806-1812) se refugiază la Brașov. Întocmite într-o limbă cu o anume savoare arhaică, scrisorile lui Ș. către negustorul sibian Hagi Pop, trimise din Karlsbad, sunt interesante și ca document psihologic. În orașul apusean, unde petrecerile se țin lanț, frecventând o societate care i se pare strălucitoare, boierul oltean nu își mai revine din uimire și încântare. Luxul îi ia
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
se interesează mai des de ceea ce se întâmplă în țară, arătându-se satisfăcut de mazilirea „tiranului” Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, II, București, 1916, 44, 56-58, 429-430
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
1931; Bibliografia românească veche. 1508-1830, vol. III (în colaborare cu Ioan Bianu și Nerva Hodoș), București, 1936, vol. IV, București, 1944; Istorie literară în recenzii, București, 1936; Lectura particulară și biblioteca școlară (în colaborare cu D. Murărașu), București, 1939; Catehismul Sibian. 1544, București, 1946; Le Vieux livre roumain, București, 1947; Le Roman populaire dans la littérature roumaine médievale, Sinaia, 1963; Târgoviște, vechi centru tipografic românesc (în colaborare cu Victor Petrescu), Târgoviște, 1972; Curs de teorie a bibliografiei, București, 1976; Pagini din
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
obiective, depunerea tuturor diligențelor pe lângă Ministerul Cultelor din Viena pentru înființarea la Universitate a unei catedre de limbă și literatură română, diligențe încununate cu succes, de vreme ce, în urma memoriului din 6 februarie 1869, ministrul răspunde afirmativ. Societatea vieneză apelează la Astra sibiană, la asociațiile din Arad și Cernăuți, cu rugămintea de a contribui financiar la suplimentarea salariului stabilit pentru titularul catedrei. Dar abia în 1901 acesta va fi numit în persoana lui Iosif Popovici, după 1904 titular fiind Sextil Pușcariu. Studenții Mihai
SOCIETATEA LITERAR-SOCIALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289758_a_291087]
-
starea politică a Moldovei - vorbind sârbește (poate chiar în slavona sârbă... Și de cealaltă sârboaică măritată cu un Voievod român, de la Despina Malița s-a păstrat o epistolă autografă redactată într-o slavonă cizelată, în care Doamna Despina le confirma sibienilor că un anume Hratui era - prin 1513 - într-adevăr trimis domnesc: „întru tot cinstitului și de toată cinstea vremelnicului și bunului nostru prieten, domnului Mateiaș, pârgarmeșter, multă sănătate să aibă domnia-ta de la Dumnezeu, iar de la noi închinăciune. Și după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Noua revistă română”, „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Flacăra”, „Chemarea”, „Universul”, „Curentul”, „Cele trei Crișuri”, „Lumea copiilor”, „Dimineața”, „Luceafărul literar”, „Vatra”, „Gazeta Buzăului”, „Graiul copiilor”, „Transilvania”, semnând și Laokoon, Lerui-Ler, Dafin, Despina, R. Silviu, Mihnea, M. Justin, T. Miron, Ionel Sibianul, I. U. Soreanu, Dr. I. Bour, Ion Oargă, Iancu Corvinul, Nepomuc ș.a. Este membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. Apropiată ca atmosferă de gândirism, poezia lui S. suferă de o prea mare concretitudine; misticismul său rămâne vag și exterior
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
nou” (până în 1975) și ca profesoară de limba română la Liceul de Filologie-Istorie. În 1978 devine bibliograf la Biblioteca Județeană Astra din Sibiu, iar în 1992 cadru didactic (profesor din 1998) la Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică a Universității sibiene „Lucian Blaga”. A fost soția scriitorului Radu Selejan. Debutează cu critică literară în 1970, la „Cuvântul nou”, colaborând apoi la „Cronica sătmăreană”, „Tribuna Sibiului”, „Cercetări de limbă și literatură”, „Transilvania”, „Colocviile de critică literară ale revistei «Transilvania»”, „Biblioteca și cercetarea
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
literatură și cultură generală”, numerele fiind cumulate în trei caiete cu format de carte. Director fondator: Elie Măgeanu, redactor: Pimen Constantinescu. S.l. se remarcă în peisajul publicațiilor periodice transilvănene din perioada interbelică prin strădania de a face cunoscută viața literară sibiană, după cum se precizează în Predoslovie, semnată de Pimen Constantinescu. În paginile S.l. intră cu precădere poezie și proză scurtă. Poezia, promovată generos, aparține lui Elie Măgeanu, Virgil M. Duiculescu, Ecaterinei Săndulescu, Mariei N. I. Apostolescu-Steriopol ș.a. Reține atenția și asprul glas
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]