582 matches
-
anilor ’70-’80 îndeosebi prin ponderea comicului. Cele mai multe piese sunt comedii ușoare, de situații, farse, înveselitoare prin subiect, intrigă, prin vivacitatea dialogurilor și replici de efect. În Carambol, de pildă, un cuplu conjugal locuiește provizoriu la o tânără familie amică. Sică și Mihaela s-au căsătorit clandestin și când mama ei apare intempestiv în ascunzătoarea însurățeilor, aceștia fac tot posibilul ca soacra să nu își identifice ginerele. Farsa ce se creează nu face însă decât să îi acopere pe necurajoși de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
și când mama ei apare intempestiv în ascunzătoarea însurățeilor, aceștia fac tot posibilul ca soacra să nu își identifice ginerele. Farsa ce se creează nu face însă decât să îi acopere pe necurajoși de ridicul. „Gengis Han”, cum o numește Sică pe mama Mihaelei, le știe taina, îi fusese dezvăluită de găzduitorul idilei lor. În final, totul se sfârșește, desigur, cu bine. În Călătorie în doi îndrăgostiții, separați o vreme, se reîntâlnesc întâmplător la mare și „filosofează” pe tema iubirii, încuiați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
trece la „pagina întâi”, alăturându- se muncitorilor comuniști revoltați. O combinație palidă de Umberto D. cu Hoții de biciclete, dar nu neorealistă, ci paleorealistă, întrucât acțiunea e situată în vechiul regim, ținta filmului fiind propagandistică, nu umană, ca la De Sica. Există însă în acest film spongios un miez compact, dur. De fiecare dată când „intelectualul șovăielnic” interpretat de Lazăr Vrabie stă pe gânduri dacă să intre sau nu în lupta de clasă, comunistul (Andrei Codarcea) îi repetă, fără drept la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Se fac legători la cap cu fiertură de iarba lui cel rău sau cu suc de lămâie, miere de albine, rachiu, untdelemn, tămâie, piper negru, făină de grâu, sfeclă și ridichi. TRATAREA BOLILOR DE NERVI (nebunie etc) Ceaiuri din planta sică, cunoscută și sub numele de garofiță de mare, limba boului, limba peștelui sau cu ceai de mătură de grădină (frunze și flori), de mai multe ori pe zi, În loc de apă. Contra speriatului (tulburare psihică de ordin emotiv), se pune buruiană
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dificil de spus întrucât, așa cum observă criticul, nu-i cunoaștem trecutul, nici nu suntem în măsură să știm ce cred despre el concetățenii săi, de ce „considerație“ se bucură. (Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p. 197-198) Referindu-se la conul Leonida, Sică Alexandrescu atrage atenția, în caietul său de regie, asupra faptului că dramaturgul... s-a decis să biciuiască un tip mai răspândit din fauna politică a vremii sale, mai actual, rezultat al noilor aspecte pe care le luase viața publică: micul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
luase viața publică: micul burghez care se desprinde să îmbrace măruntele chiverniseli personale în sforăitoare și găunoase slogane pseudodemocratice, pseudopro-gresiste (Caragialiana, Șerban Cioculescu, Editura Albatros, București, 2003, p.199) De altă părere este același Șerban Cioculescu, care din afirmația lui Sică Alexandrescu desprinde ideea de „fustigație satirică“, considerând că, dimpotrivă, în piesa sa, Caragiale adoptă o metodă care presupune prezentarea pură și simplă a personajului, cu limbajul, gesturile și tabieturile lui, fără ca el, autorul, să pară a lua nici un fel de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
psihologice ale gândirii logice din conduita personajelor lui Caragiale sunt adânc înfipte în orânduirea burghezo-moșierească. Din aceste rătăciri ale gândirii logice, Caragiale își face o armă de maximă ridiculizare a asupritorilor poporului, un mijloc de necruțătoare satirizare. 5.6. ALEXANDRESCU, SICĂ: „«O scrisoare pierdută» - cea mai viguroasă critică a regimului burghezo moșieresc“. În: „Contemporanul“, 1952, n. 5, 1 februarie, p. 3. Sică Alexandrescu înlătură orice prezumție potrivit căreia comicul caragialian este comicul pur al mahalalei și provinciei. Prin această falsă concepție
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Caragiale își face o armă de maximă ridiculizare a asupritorilor poporului, un mijloc de necruțătoare satirizare. 5.6. ALEXANDRESCU, SICĂ: „«O scrisoare pierdută» - cea mai viguroasă critică a regimului burghezo moșieresc“. În: „Contemporanul“, 1952, n. 5, 1 februarie, p. 3. Sică Alexandrescu înlătură orice prezumție potrivit căreia comicul caragialian este comicul pur al mahalalei și provinciei. Prin această falsă concepție se încearcă o denaturare a conținutului satiric al comediei, o abatere de la critica adusă de Caragiale regimului burghezo-moșieresc, o deformare a
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mahalalei și provinciei. Prin această falsă concepție se încearcă o denaturare a conținutului satiric al comediei, o abatere de la critica adusă de Caragiale regimului burghezo-moșieresc, o deformare a adevăratului caracter al lumii lui Caragiale. Referindu-se la O scrisoare pierdută, Sică Alexandrescu consideră că autorul creează aici personaje tipice în împrejurări tipice, că în această piesă demască nu numai exponenții burghezo-moșierimii, ci și toată clientela ei politică. Alexandrescu îl critică pe G. Ibrăileanu care afirmă că satira se îndreaptă numai spre
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mierii. Din turnul catedralei San Nicolo, mă uit în jur și, de la abundența de lăcașe de cult, de la toată istoria locului, de la atâtea palazzo sau poate era prea mult soare... încep să apară, rând pe rând, Roberto Rossellini, Vittorio de Sica, Michelangelo Antonioni, Franco Zeffireli... N-ai nevoie să închizi ochii și să-ți imaginezi, doar să-i micșorezi puțin și, printre gene, îi zărești pe străzi pe Alain Delon și Richard Burton... mai mult, în Noto poți deveni personaj în
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
46 Anghinare (ital.) 47 Roșii de Pachino, foarte bune (ital.) 48 Femeie din regiunea La Ciociaria; titlul unui film care i-a adus Sophiei Loren premiul Oscar pentru cea mai bună interpretare feminină în 1961, în regia lui Vittorio de Sica. 49 Soi de brânză obșinut din lapte de vacă (fior di latte) sau de bivoliță (mozzarella di bufala). 50 Aeroportul din Catania 51 Desert tipic sicilian, marțipan prelucrat sub formă de fructe. 52 Aranjamente florale, tablouri din petale de flori
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Tinca (1996), Casa de odihnă (1996), Obsesia (1997) - și teatru - Popa Borcea, Vine nebunu!, Luță (1955). Romanul Tinca evocă lumea, bine cunoscută de autor, a colecționarilor de artă și este scris cu luciditate și umor. Despre piesa Vine nebunu! regizorul Sică Alexandrescu afirma că i-a oferit prilejul de a descoperi „un nou autor dramatic cu vână comică”. La senectute R. și-a descoperit vocația istorico-literară, alcătuind dicționare de personaje din opera lui Liviu Rebreanu, din romanul Sfârșit de veac în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
Zamfirescu și din Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon. Articolele din dicționarele sale sunt întocmite descriptiv, prin rezumarea conștiincioasă, onestă a fișei caracterologice a unui personaj. SCRIERI: Popa Borcea, București, 1938; La barbut, București, 1942; Vine nebunu!, Luță, pref. Sică Alexandrescu, București, 1955; Dicționarul personajelor din opera lui Liviu Rebreanu, București, 1995; Casa de odihnă, București, 1996; Tinca, București, 1996; Obsesia, București, 1997; Dicționarul personajelor din „Sfârșit de veac în București” de Ion Marin Sadoveanu, București, 1997; Dicționarul personajelor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
td Jubileum 2073 2003 std Lulu 2033 1997 ex Marifon 2016 1995 ex Masterfon 2016 1995 tm Mingomark 1033 1974 1999 tm Perla de Mai 1029 2003 ex Quad 2016 1997 stm Răni 2035 1997 tm Regina 2035 1994 td Sica 1029 1996 std Skinado 2018 1995 tm Timpurie de Craiova 1035,1072 1984 2000 tm Ujmajori Korai 2073 2003 stm Ujmajori Kozepkorai 2073 2003 stm Undine 2009 1993 td Victoria 1985 radiat (2001) std Vidra 187 1029 1992 2002 std
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Craiova 103,600 Radio XXI - S.R.L. 239R București Radio XXI Iași 94,900 Radio E.L.F. - S.R.L. 234R București Radio ELF București 69,120 HIT Media Investements - S.A. 232R Iași Hit Media Iași 94,900 S.I.C.A. - S.R.L. 235R Alba Iulia Radio SICA Alba Iulia 88,100 Radio XXI - S.R.L. 237R București Radio XXI Alba Iulia 70,040 Articolul 2 În temeiul art. 32 alin. (3) din Legea audiovizualului nr. 48/1992 , dispune publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198313_a_199642]
-
timp făceam regie de teatru... Am luat pagină cu pagină "Caietele de documentare cinematografică"Doamne, cât de folositoare erau și artiștilor și spectatorilor... și tinerilor și bătrânilor... scenariile lui Buñuel, lui Bergman, lui Jancsó, lui Fellini, lui Visconti, Antonioni, De Sica, Tarkovski, Wajda aceasta a fost școala mea... și vizionările filmelor lor. Și... despre "Înainte de tăcere"? M-am dus cu un scenariu la Casa de filme Unu, scenariu după Romulus Guga. Era o piesă de teatru, Speranța nu moare în zori
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
iscusință comunistul Andrei strânge în jurul său o mână de utemiști și de țărani colectiviști și își închină zilele de odihnă reparării acestei fântâni în folosul gospodăriei colective. Cu multă îngâmfare și dispreț privește această acțiune un alt personaj al nuvelei, Sică, șeful ramurilor anexe, un tânăr cu oarecari însușiri, dar lăudăros, egoist și ambițios, care însă în fața frumuseții morale a lui Andrei ne apare meschin și josnic. În versiunea apărută în volum, autorul a încercat să îndrepte aceste lipsuri ale nuvelei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au trimis acasă cu 11 milioane de dolari mai mult decât suma salariilor primite. În Braunschweig, cu 600 de țigări puteai cumpăra o bicicletă - o strictă necesitate În Germania, ca și În Italia, surprinsă memorabil În filmul lui Vittorio de Sica Hoții de biciclete (1948). Americanii au sesizat gravitatea crizei europene. A fost unul dintre motivele pentru care au căutat cu insistență o soluție În problema germană, cu sau fără cooperare sovietică. În opinia unor consilieri prezidențiali bine informați, precum George
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
banale. Inevitabil, mulți intelectuali francezi (mai ales cei tineri) acceptaseră sprijin și subvenții de la statul fascist; alternativa era tăcerea sau exilul. Însuși Elio Vittorini câștigase premii În competiții literare fasciste. Înainte de a deveni principalul exponent al neorealismului postbelic, Vittorio de Sica a fost un cunoscut actor de film În epoca fascistă. Alt neorealist, regizorul Roberto Rossellini, ale cărui filme postbelice exprimă indubitabil simpatii comuniste, făcuse cu doar câțiva ani În urmă documentare și filme artistice În Italia lui Mussolini, subvenționate de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naziste (fără a pronunța Însă cuvântul „evreu”). Trei dintre aceste filme, Roma, città aperta, Paisa și Germania anno zero, Îi aparțin lui Roberto Rossellini. Filmele neorealiste realizate Între 1945 și 1952 i-au propulsat, pe el și pe Vittorio de Sica - autorul celebrelor Sciuscià (1946), Ladri di biciclette (Hoții de biciclete, 1948) și Umberto D. (1952) -, În prim-planul cinematografiei mondiale. Ca și cele câteva comedii englezești filmate În aceeași perioadă În studiourile Ealing (mai ales Passport to Pimlico, 1949), filmele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
containere de metal amplasate pe terenul viran de la marginea orașelor pentru a-i adăposti pe cei fără acoperiș până la construcția necesarului de locuințe. În sondajele de după război, pe primul loc În rândul grijilor e „locuința”; În filmul lui Vittorio de Sica Miracolo a Milano (Miracol la Milano, 1951), o mulțime fără adăpost cântă „Vrem un acoperiș deaspura capului, vrem să credem, noi și copiii, În ziua de mâine”. Modelele de consum În Europa postbelică reflectau penuria prelungită de pe continent și impactul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acelorași spectatori care Îi admirau pe Godard și Truffaut, mai ales după 8 ½ (Opt și jumătate, 1963) și Giulietta degli spiriti (Giulietta și spiritele, 1965). O generație mai veche de regizori italieni de valoare nu părăsise Încă scena - Vittorio De Sica a realizat I Sequestrati di Altona (Sechestrații din Altona, 1962) după piesa lui Sartre, a regizat Împreună cu Fellini Boccaccio ’70 (1962) și va turna la sfârșitul deceniului Il Giardino dei Finzi-Contini -, Însă operele lor nu mai aveau răsunetul politic și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Împreună cu Fellini Boccaccio ’70 (1962) și va turna la sfârșitul deceniului Il Giardino dei Finzi-Contini -, Însă operele lor nu mai aveau răsunetul politic și estetic al marilor filme neorealiste de la sfârșitul anilor ’40, cu care publicul Îl identifica pe de Sica. Mai multă influență avea, de pildă, Michelangelo Antonioni. În L’Avventura (Aventura, 1960), L’Eclisse (Eclipsa, 1962) și Il Deserto rosso (Deșertul roșu, 1964), toate cu Monica Vitti, realismul sever și personajele amare, cinice, raționale anticipează universul pustiu și detașat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai 1967 379; reacția la vânzarea submarinelor nucleare americane 270; reforme politice 268; revenirea la putere 265; veto față de intrarea Marii Britanii În Comunitatea Economică Europeană (CEE) 285 De Maizière, Lothar 584 De Man, Henri 75 De Menthon, François 733 De Sica, Vittorio 198, 219, 221, 355 De Spínola, António 471, 481 Debray, Régis 693, 714 Declarația de la Moscova (1943) 61 Declarația de la Potsdam 38, 233 Declarația privind Eliberarea Europei 105-106 Declarația Tripartită (1950) 274 deficite bugetare 421 deficite de plată 421-422
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înseamnă achiziționarea de informații din surse din afara memoriei sale, care pot fi: surse personale: familie, prieteni, cunoscuți, vecini, colegi; surse de marketing: publicitate, ambalare, promovarea vânzărilor; surse publice: mass-media, organisme guvernamentale, instituite de cercetări; surse experimentale: examinarea și utilizarea produsului. Sica Stanciu (op.cit) apreciază că influența acestor surse de informații variază În funcție de categoria de produse și servicii și de particularitățile cumpărătorului. Cele mai multe informații, În genere, consumatorul le obține din surse comerciale, care sunt dominate de ofertanți, dar cele mai eficiente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]