888 matches
-
e un moment cheie pentru mutația radicală din opțiunile lui Cioran. Căci continuă: „Să mă străduiesc întru anonimat, să fac eforturi de a nu ieși în față, să rămân în umbră și obscuritate Ă e singurul meu țel. Înapoi la sihaștri! Să-mi inventez o singurătate, să clădesc în suflet un schit cu resturile de ambiție și de orgoliu ce mi-au rămas” (idem). Numai că sfaturile acestea imperative, exprimând voința disperată a lui Cioran, nu devin foarte ușor fapt. Oricum
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ca ea pare mai degrabă livrescă. „La ce bun o ruptură cu ceea ce nu există?”. El însuși își spune: „Dar ăsta nu-i un răspuns” (II, 192). În adâncime, crede că, pentru asceză, pentru proiectarea în vegetal, pentru a deveni sihastru, nu are vocație spirituală. Poate că, mai mult decât atât, nu se poate sustrage păcatelor eului. Prezența celuilalt, pe care îl contestă, îl abjură, îl ucide, este, de fapt, fundamentală pentru ființa cioraniană. Căci în realitate, Cioran nu suportă singurătatea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
esențial; discutăm de faptul că Dumnezeu nu mai este, cum sunt ceilalți, în afară, în exterior. Și, cu acest prilej, să ne amintim că Cioran îl sfătuia pe Eugen Ionescu să se roage, că lui însuși își spune „Înapoi la sihaștri!”, pentru a-și angaja orgoliul în fuga de lume: „Să-mi inventez o singurătate, să clădesc în suflet un schit cu resorturile de ambiție și de orgoliu ce mi-au mai rămas” (I, 73). Iată-l, deci, pe Cioran, demonicul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de sfințenie! Dar anii aceia au rămas departe, iar amintirea lor mă doare” (I, 13). Dacă nu e sfânt, Cioran se imaginează, însă, în ipostaze similare. Se crede la un moment dat aproape de „Părinții din deșert”, pentru a continua: „Un sihastru în plin Paris” (I, 21). E o idee care revine. „Dacă aș fi fost în deșert în primele veacuri ale erei noastre, spune Cioran, aș fi făcut parte dintre călugării despre care se spune că, după o anumită vreme, «au
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
reactualizează sentimentul morții, al nașterii, al nunții, pentru că în orice om "există o fiară". Poetul se include în această vânătoare. Ca un iconograf (cum se dovedește și în volumul "Balcanice") descrie frescele de la Voroneț. Frica de albastru este spulberată de Sihastru, care îi dezvăluie viața ca pe o permanentă luptă: "La poarta unei vânători/ și, împuternicit, Sihastru/ vorbește dintr-un clopot/ Așa e viața:/ Patruzeci și șapte de războaie." "Duhul pietrelor" al lui Corneliu Sturzu evocă istoria într-un ciclu intitulat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
include în această vânătoare. Ca un iconograf (cum se dovedește și în volumul "Balcanice") descrie frescele de la Voroneț. Frica de albastru este spulberată de Sihastru, care îi dezvăluie viața ca pe o permanentă luptă: "La poarta unei vânători/ și, împuternicit, Sihastru/ vorbește dintr-un clopot/ Așa e viața:/ Patruzeci și șapte de războaie." "Duhul pietrelor" al lui Corneliu Sturzu evocă istoria într-un ciclu intitulat "Apocrife": Noi vom contesta armele lor/ După ce ne vor tăia capul/ Noi vom contesta plecarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Marușca, iubita lui Simion Jder este răpită, dusă în Țara leșească, eliberată de Simion. Cei cinci Jderi (Simion, Nicoară, Cristea, Damian, Ionuț) sunt credincioși domnitorului care, între altele, participă la vânătoarea bourului. Voievodul voia să se sfătuiască, în taină, cu sihastrul din munții Ceahlăului, cu privire la problemele țării. În cel de-al treilea volum sunt prezentate peripețiile lui Ionuț, trimis ca iscoadă, în Grecia, la muntele Athos și lupta de la Vaslui, unde înving moldovenii conduși de Ștefan cel Mare. Acolo mor mulți
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
desen ce trebuie decriptat printr-o formulă. (Manuscrisele eminesciene sunt pline de desene prin care poetul își reprezintă conținuturi matematice, posibile surse ale adevărului). În "idila" Cezara, arta reprezintă un mod de a fi pentru Ieronim și pentru unchiul său sihastru: la primul figurile creionate par manifestarea unui spirit ludic și-atît, în timp ce bătrânul retras în insulă a sculptat pereții într-un act ce poate evoca picturile rupestre rămase din paleolitic, mesaje mitologice încrustate de membrii respectați ai tribului, cu o statură
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
peste întreg, dar, la rândul ei, se oglindește în reluarea intratextuală, care, nici ea, nu este ultima. Descrierea insulei apare de trei ori în nuvelă (ca să nu contabilizăm decât reeditarea intratextuală limitată de marginile textului): prima dată, în scrisoarea bătrânului sihastru, într-o detaliere completă; a doua oară, esențializată în punctarea cercurilor concentrice, iar a treia, în ochii Cezarei, mai mult spirit decât peisaj: (H2a) Lumea mea este o vale, încunjurată din toate părțile de stânci nepătrunse cari stau ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Am mai putea scrie un capitol [cu] subtitlul: Cum Părintele Ermolachie a crezut a face îndestul onor [...]" (Eminescu: 2011, II, 227). Și în nuvela originală Cezara surprindem același mecanism în momentul în care autorul dezvăluie, "nemijlocit", conținutul scrisorii de la bătrânul sihastru. În prealabil, autorul Geniului pustiu mai apelase la autoreferențialitate, una vag generică, mai curând auctorială, pentru a introduce partea a II-a: "După ce-mi propusesem să-nmărmuresc figura sa cea frumoasă în vro nuvelă a mea, a[m] căutat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Moldova, trebuie să fi rămas locului cât de puțini oameni ai acestor pământuri, asigurând astfel o continuitate. Reamintesc aici toponimul Remetea care prin anul 1567 și apoi 1786 se numea Kaluger. Deci vechiul toponim Călugăr provenit din slavonul Kalugeri călugăr, sihastru este tradus În maghiară devenind astfel Remetea. Și prin anul 1930 Theodor Chindea În lucrarea Contribuții la istoria românilor din Giurgeul Ciucului, Editura Brăduț, Tg. Mureș 1995, afirma că În Remetea, Înainte cu 1, 3 secole erau români ce purtau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
m-așteaptă / la capete de pod prin vene strâmte...” (rnde cu oasele poți deschide Paradisul); chiasmul: „cu ciori de fum în vârf o neagră miere / o miere neagră destupată mie...” (Domnișoara infirmieră); antanaclaza: „Tu ce ascunzi în gura ta augustă? / sihastrul Pă întreabă // un sihastru / hrănindu-se-n pustiul meu sihastru / cu mană rouă larvăși lăcustă...” (Foc acoperit); ideogramele lirice de tip Gaullaume Apollinaire (Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de pod prin vene strâmte...” (rnde cu oasele poți deschide Paradisul); chiasmul: „cu ciori de fum în vârf o neagră miere / o miere neagră destupată mie...” (Domnișoara infirmieră); antanaclaza: „Tu ce ascunzi în gura ta augustă? / sihastrul Pă întreabă // un sihastru / hrănindu-se-n pustiul meu sihastru / cu mană rouă larvăși lăcustă...” (Foc acoperit); ideogramele lirice de tip Gaullaume Apollinaire (Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care au creat interesante tehnici
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cu oasele poți deschide Paradisul); chiasmul: „cu ciori de fum în vârf o neagră miere / o miere neagră destupată mie...” (Domnișoara infirmieră); antanaclaza: „Tu ce ascunzi în gura ta augustă? / sihastrul Pă întreabă // un sihastru / hrănindu-se-n pustiul meu sihastru / cu mană rouă larvăși lăcustă...” (Foc acoperit); ideogramele lirice de tip Gaullaume Apollinaire (Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care au creat interesante tehnici compoziționale, precum monovocalismul, chronopoemul, monofonismul etc.
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
literatura română, istorie și arte proiectul de evaluare interdisciplinară „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Plecăm în elaborarea proiectului de la următoarele materiale / activități suport: 1. legenda în proză „Ștefan cel Mare și Vrâncioaia” de Al. Vlahuță; 2. legendele în versuri „Daniel Sihastru” și „Mama lui Ștefan cel Mare” de D.Bolintineanu; 3. legenda în proză „Stejarul din Borzești” de E.Camilar; 4. poezia - cântec „Ștefan, Domn!”; 5. documentare prin internet: Suceava (Cetatea de Scaun , Sala tronului) - Putna (Mănăstirea, mormântul lui Ștefan), Muzeul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cântece: „Ștefan, Ștefan Domn!”; „La mormântul lui Ștefan” - versuri de Șt. O. Iosif; desene realizate de elevi, individual și colectiv, reprezentând portretul lui Ștefan (copil și domnitor); compuneri - crealii ale elevilor pe tema dată: „Soarele Moldovei”, „ Ștefan Domn”; dramatizare „Daniel Sihastru”; benzi desenate, fragmente ilustrate, finaluri de lecturi schimbate, povești ilustrate; expoziție de carte cu prezentarea fiecăruia; reportaje, note de călătorie; itinerare pentru excursii posibile sub genericul dat; rebusuri create de copii; concurs „ Cine știe câștigă” - întrebări posibile Obiectivul general este
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
servitor care îi aducea de mâncare și băut. Agăța coșul de creanga unui arbore din apropiere. În una din zilele suferinței sale boierul își aminti: -Călugărul. Călugărul Antim. Își trase pe el pelerina neagră cu glugă, plecând la grotă. Povesti sihastrului despre boala sa și toate necazurile sale. Antim-pustnicul îi porunci: -Intră sub apa cascadei. Pentru credința ta te vei curăța de bube. Mihail intră în vâltoarea cascadei, care venea de pe munte, scurgându-se în râul din apropiere. Când ieși de sub
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
măreț... Rezistența se dovedi zadarnică, fu obligat să-i recunoască fața lată, buzele subțiri, firul negru al mustății, surâsul strâmb, timid. Un vechi camarad ? Demult, acum un veac ? Aceeași cameră. — Un domn... frac englezesc. Cabalinul... Cal și măgar. Catârul sterp, sihastrul, lordul, un corn englez. Ridică mâinile să împrăștie ultimele perdele ale somnului. — Te-ai sculat prea devreme, probabil. De-asta ai readormit, spunea colegul. Ți-am văzut bagajul deja făcut. Mi-am închipuit că ai ieșit. — Da, de ieri... reuși
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aud totuși sfintele copite... Calcă în străchini, calcă în străchini, repetă somnambulul, bolborosind, cu privirea între des chisă, sau doar ascultându-și gândurile, amețit de legănarea nopții în care cutreieră, din nou, întinerit, țărmul asediat de furtuna mării. Se bucură : sihastrul a răspuns chemării, a revenit, îi regăsește tăcerea, supremația. Calcă în străchini înțeleptul, se împiedică, ba în copitele din față, ba în cele din spate, prea grăbit, emoționat... Erbivorul reapăruse, iată, într-un elegant frac violet și nu i se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
geniale. Singurătatea potențează neantul. Ori îl înnobilează. La vremea ei, și tabla înmulțirii a fost, probabil, contestată. Întrebările fundamentale conțin stropi de alienare. Uneori un nud de femeie poate ridiculiza orice nod gordian. NATURĂ Dacă rămâneam în păduri, ajungeam ori sihaștri, ori tâlhari. Nu pot să dorm. Se smiorcăie toamna la fereastra mea. Primăvara - această perfuzie a iubirii. Gogoașa de mătase - singurul cavou din care se poate ieși viu. Cei care au copilărit la sat au pentru toată viața o rezervă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
îndepărtate, ascunse în munți, lăsând Biserica Taoistă (dao-jiao) să aibă de-a face cu societatea. Sihăstriile taoiste au apărut ca ciupercile după ploaie în munții cețoși ai Chinei, având comunități restrânse de pustnici cu aceleași concepții, dedicate cultivării „elixirului intern”. Sihaștrii proveneau din toate păturile sociale - învățați și poeți dezgustați de „lumea de praf”, generali și magistrați, comercianți și cerșetori. Spre deosebire de mănăstirile budiste, existau puține reguli și grupări, ceea ce era în conformitate cu maxima lui Lao Zi, „Dacă nu există reguli, nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
realizau pentru beneficiul oamenilor de rând, ce lăsau ofrande generoase în mâncare și bani. În concluzie, atât timp cât o persoană era dispusă să se lipsească de confortul și comoditățile civilizației urbane, viața într-o sihăstrie taoistă era foarte relaxată. Mulți dintre sihaștri au ajuns cu mult peste vârsta de 100 de ani. În timpul dinastiei Ming (1368-1644), influența taoismului la curte a continuat să scadă, deși Biserica Taoistă populară, cu templele sale țipătoare, continua să prospere printre oameni. Manciurienii, care au înlocuit dinastia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
-și astfel spiritul-corp, în același fel în care un halterofil își întărește corpul cu ajutorul exercițiilor fizice. În momentul morții, adeptul pătrunde în entitatea spirit-corp, evitând, astfel, risipirea conștiinței și atingând nemurirea spirituală. Această cale este adecvată doar pentru călugări și sihaștri, deoarece presupune zeci de ani de devotament disciplinat, un curaj și o dedicare deosebite și un profesor calificat. Acesta din urmă este foarte greu de găsit în ultima vreme. Pentru omul de rând, este totuși sugerată o cale diferită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
poet al Chinei, prieten apropiat al împăraților din dinastia Tang în secolul al VIII-lea e.n. și devotat adept al căii tao; a fost renumit ca „Dragon Bețiv” și poreclit „Nemuritorul Vinului”; practicant al artelor marțiale, iubitor de femei și sihastru ocazional, se spune că ar fi murit atunci când, băut fiind, a căzut peste bord într-o seară în timp ce era într-o barcă și încerca să îmbrățișeze imaginea lunii în apă. Su Tung-po: mare poet și pictor al dinastiei Song, Su
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
recomanda și o buruiană umilă din familia buricului-apei ca fiind un supliment excelent pentru longevitate și eficacitatea acestei plante a fost confirmată de oamenii de știință francezi. O altă plantă cu efecte de prelungire folosită de mii de ani de sihaștrii taoiști este misterioasa „ciupercă magică”, cunoscută sub numele de ling-jir (Porio cocos), o ciupercă subterană care crește lângă rădăcinile anumitor varietăți de conifere. Cercetări recente efectuate în Taiwan au demonstrat că această ciupercă este extrem de eficientă pentru reducerea și eliminarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]