742 matches
-
înfățișare. Și vom putea spune și despre om că, atâta timp cât există având o înfățișare, ca și aptitudinea de a se înfățișa și a-și dovedi capacitatea umană de a avea „chip“, „față“ și gesturi expresive - omul este o natură rațională. Silogismul autorității terestre (De Monarchia, XV), prin care Dante combate drepturile Bisericii, sună așa: Ceea ce este contrar naturii unei ființe nu poate face parte din facultățile acesteia; pentru că facultățile decurg din natura sa și îi permit să atingă ținta. Or, facultatea
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
are nevoie de date suplimentare. Reținem fondul pus în joc: natura oricărei ființe o înzestrează pe aceasta cu facultăți sau puteri prin care natura își poate atinge țelul ei propriu. Însă Biserica nu are în natura ei această facultate. Elementele silogismului ne informează asupra faptului, pe care ne este permis să-l imaginăm, că părțile unei naturi sunt, fiecare, puteri organice ale acestei naturi; iar aceste părți sunt în același timp și puteri prin care țelul naturii respective se împlinește. Restul
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
multe fețe, care a devenit paradigma omului modern și a culturii modernității, prin raport cu simplitatea omului ahileic, model mai degrabă pentru antichitate și culturile primare, mult mai unitare și nesofisticate. Iar astfel justificată și gândită, cartea ta intră în silogism - căci acesta e al doilea lucru despre care mi-am propus să vă vorbesc - și cu Tragicul, și cu Simbolismul limitei. Știți că, în logică, gândirea este privită la trei niveluri: concept, judecată, raționament. Ei bine, și cultura stă sub
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
toți la nivelul judecății, chiar dacă e vorba de o judecată grandioasă. Or, în cultură, totul e să nu rămâi la nivelul judecății, ci să faci saltul în syn-logismos, în judecata înlănțuită, discursivă și constructivă. În formele ei reușite, cultura este silogism, raționament, și în cele mai reușite, silogism ridicat la idee unică, concept. Heidegger, de pildă, nu a ajuns la concept, dar ce splendid silogism este în el! Și vă spun toate acestea și cu gândul la paginile pe care mi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de o judecată grandioasă. Or, în cultură, totul e să nu rămâi la nivelul judecății, ci să faci saltul în syn-logismos, în judecata înlănțuită, discursivă și constructivă. În formele ei reușite, cultura este silogism, raționament, și în cele mai reușite, silogism ridicat la idee unică, concept. Heidegger, de pildă, nu a ajuns la concept, dar ce splendid silogism este în el! Și vă spun toate acestea și cu gândul la paginile pe care mi le-ați adus, ale lui Alecu Paleologu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
faci saltul în syn-logismos, în judecata înlănțuită, discursivă și constructivă. În formele ei reușite, cultura este silogism, raționament, și în cele mai reușite, silogism ridicat la idee unică, concept. Heidegger, de pildă, nu a ajuns la concept, dar ce splendid silogism este în el! Și vă spun toate acestea și cu gândul la paginile pe care mi le-ați adus, ale lui Alecu Paleologu. Nu mă interesează judecata care rămâne la nivelul judecății, și tocmai de-asta mă despart de Alecu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cartea despre Goethe în întregul ei, deci și capitolul despre goethitate (das Goethetum), în care arătam că Goethe a teoretizat devenirea întru devenire, dar de trăit, a trăit devenirea întru ființă. Era deci tocmai capitolul prin care Goethe a obținut silogismul și mă despărțeam astfel de el nu judecîndu-l, ci mîntuindu-l cultural, deci creîndu-i un destin; pentru că orice destin adevărat este un silogism cultural. Or, Alecu nu a fost în stare, discutîndu-mi cartea despre Goethe, s-o mântuie într-un silogism
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
devenire, dar de trăit, a trăit devenirea întru ființă. Era deci tocmai capitolul prin care Goethe a obținut silogismul și mă despărțeam astfel de el nu judecîndu-l, ci mîntuindu-l cultural, deci creîndu-i un destin; pentru că orice destin adevărat este un silogism cultural. Or, Alecu nu a fost în stare, discutîndu-mi cartea despre Goethe, s-o mântuie într-un silogism. El nu este în stare să-mi vadă destinul, pentru că el însuși a rămas în orizontul judecății culturale. Și cu voi problema
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
silogismul și mă despărțeam astfel de el nu judecîndu-l, ci mîntuindu-l cultural, deci creîndu-i un destin; pentru că orice destin adevărat este un silogism cultural. Or, Alecu nu a fost în stare, discutîndu-mi cartea despre Goethe, s-o mântuie într-un silogism. El nu este în stare să-mi vadă destinul, pentru că el însuși a rămas în orizontul judecății culturale. Și cu voi problema este mereu aceeași. Mai ales lui Andrei îi cer să-mi spună care e "silogismul" lui. Pentru că lucrarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mântuie într-un silogism. El nu este în stare să-mi vadă destinul, pentru că el însuși a rămas în orizontul judecății culturale. Și cu voi problema este mereu aceeași. Mai ales lui Andrei îi cer să-mi spună care e "silogismul" lui. Pentru că lucrarea despre peisaj poate rămâne o splendidă judecată, dacă din ea nu se deschide o altă carte." Miercuri, 23 ianuarie 1980 Astăzi de dimineață a sosit și Victor, bucurîndu-ne pe toți. "Ce frumoși sînteți laolaltă, ne-a spus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el - pentru că mă privește direct; este tot cazul meu aici. Am să încep cu câteva observații generale, apoi am să trec la cazul meu. Mai întîi, ce facultăți corespund celor trei trepte? Cred că judecății îi corespunde intelectul, raționamentului (sau silogismului) - rațiunea, iar conceptului - revelația. Însă în timp ce trecerea de la intelect la rațiune este o chestiune de grad, trecerea de la rațiune la revelație se face printr-o ruptură de nivel. În acest sens, poți fi vinovat că n-ai obținut raționamentul, rămânând
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lași străbătut; te afirmă el. Există apoi vârste, temperamente, profesiuni, epoci ale judecății și tot așa - vârste, epoci, profesiuni etc. ale conceptului. Eticismul, esteticismul, criticismul țin în mod fatal de judecată. Prin chiar condiția lor, ele nu pot evolua către silogism. Sau privitor la profesiune: cum poate ieși un istoric de artă sau un critic de artă din condiția judecății? O vârstă a judecății este tinerețea, așa cum Franța și Anglia sânt stilistic vorbind, țări ale judecății. Cât privește cazul meu: mărturisesc
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
artă sau un critic de artă din condiția judecății? O vârstă a judecății este tinerețea, așa cum Franța și Anglia sânt stilistic vorbind, țări ale judecății. Cât privește cazul meu: mărturisesc că nu m-a preocupat un legato al operei, un silogism al cărților. Obsesia mea a fost - și este încă - să obțin un legato al operei cu viața proprie. Altminteri, mi se pare că riști un monstruos al reușitei: poți obține raționamentul, ba chiar conceptul la nivelul operei, în vreme ce în plan
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cărțile dumneavoastră. Or, noi trebuie să obținem totul împotriva noastră înșine; împotriva eredității noastre, a metabolismului nostru etc. Toate funcțiile dumneavoastră vitale întrețin gândirea, la noi, ele o inhibă. Noi nu avem decât o șansă: eroismul. Revenind deci la problema silogismului creației, recunosc că nu l-am obținut. Gândurile mele nu fac serie în ele însele, nu sânt o construcție. Dar, după cum ați văzut, nu asta mă preocupă. Mă preocupă ca ele să reflecte corect problema mea, tribulațiile mele, să fie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îl exprimă chiar în chip fals. Problema mea s-ar putea deci rezuma astfel: nu înțeleg să obțin conceptul (sau măcar raționamentul) cu orice preț." Noica a primit zilele trecute o scrisoare de la E.C. Am citit-o azi. Ce splendid "silogismul" acesta al disperării care îmbrățișează cu un singur gest viața și cărțile sale! "...je suis fatigué (la fatigue est la specialité de ma famille!) et de toute façon j'ai perdu le goût de me manifester, de "produire". Une vieillesse
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a României (București, 1936; 1941; ediții revăzute 1990, 1993); Lacrimi și sfinți (București, 1937; 1991); lor (Sibiu, 1940; București, 1991); Îndreptar pătimaș (București, 1991); Précis de décomposition (Paris, 1949) - Tratat de descompunere (București, 1992); Syllogismes de l'amertume (Paris, 1952) - Silogismele amărăciunii (București, 1992); La Tentation d'exister (Paris, 1956) - Ispita de a exista (București, 1992); Histoire et utopie (Paris, 1960) - Istorie și utopie (București, 1992); La chute dans le temps (Paris, 1964) - Căderea în timp (București, 1994); Le Mauvais Démiurge
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de trivialitatea încurajărilor și a nădejdilor. Nici nu ne închipuim ce mulți sânt acei ce așteaptă să-i dezlegăm de fericire... Cele două tipuri de filozofi: cei ce gândesc asupra ideilor și cei ce gândesc asupra lor înșiși. Deosebirea dintre silogism și nefericire... Pentru un filozof obiectiv, numai ideile au biografie; pentru unul subiectiv, numai autobiografia are idei. Ești predestinat să trăiești în preajma categoriilor sau în preajma ta. În felul ultim, filozofia este meditația poetică a nefericirii. Oricâte pretenții am avea, în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
față a României (București, 1936; 1941; ediție revăzută 1990); Lacrimi și sfinți (București, 1937; 1991); lor (Sibiu, 1940; București, 1991); Îndreptar pătimaș (București, 1991); Précis de décomposition (Paris, 1949) - Tratat de descompunere (București, 1992); Syllogismes de l'amertume (Paris, 1952) - Silogismele amărăciunii (București, 1992); La tentation d'exister (Paris, 1956) - Ispita de a exista (București, 1992); Histoire et utopie (Paris, 1960) - Istorie și utopie (București, 1992); La chute dans le temps (Paris, 1964); Le mauvais Démiurge (Paris, 1969); De l'inconvénient
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ori, unei abstracții vide, o reflecție răsărită dintr-o efervescență sexuală sau dintr-o depresiune nervoasă. Nu s-au convins, încă, oamenii că a trecut timpul preocupărilor superficiale și inteligente și că este infinit mai importantă problema suferinței decât a silogismului, că un strigăt de deznădejde este infinit mai revelator decât cea mai subtilă distincție și că totdeauna o lacrimă are rădăcini mai adânci decât un zîmbet? De ce nu vrem să acceptăm valoarea exclusivă a adevărurilor vii, a adevărurilor răsărite din
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Maistre, în cartea lui de apologie a papei, pe care, citind-o, ai dori să fii papă măcar o secundă pentru siguranța teoretică în lume, spune că sânt trei încercări la care, dacă rezistă o instituție, dovedește o vitalitate durabilă: silogismul, eșafodul și epigrama. Cum instituțiile par a nu fi pierdut mare lucru de pe urma acestor atacuri, de ce nu le-am recunoaște prezența lor pe întreaga dimensiune a istoriei? Anarhiștii au împotriva lor până și devenirea, singura care i-ar putea legitima
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
apărare, apoi cu coridoare cu sute de camere, având fiecare Întruchiparea unui miracol, apariții neașteptate, fapte neliniștitoare, mumii Însuflețite, iar fiecărei imagini, cu totul memorabile, tu Îi asociezi un gând o categorie, un element din mobilierul cosmic, ba chiar un silogism, un silogism nemăsurat, lanțuri de apoftegme, coliere de hipalaje, rozete de zeugme, dansuri de hysteron proteron, logoi apofantici, ierarhii de stoicheia, precesiuni de echinoxe, paralaxe, ierbare, genealogii de gimnosofiști - și tot așa, la nesfârșit - o, Raimundo, o, Camillo, voi, cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu coridoare cu sute de camere, având fiecare Întruchiparea unui miracol, apariții neașteptate, fapte neliniștitoare, mumii Însuflețite, iar fiecărei imagini, cu totul memorabile, tu Îi asociezi un gând o categorie, un element din mobilierul cosmic, ba chiar un silogism, un silogism nemăsurat, lanțuri de apoftegme, coliere de hipalaje, rozete de zeugme, dansuri de hysteron proteron, logoi apofantici, ierarhii de stoicheia, precesiuni de echinoxe, paralaxe, ierbare, genealogii de gimnosofiști - și tot așa, la nesfârșit - o, Raimundo, o, Camillo, voi, cărora vă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cred că Dumnezeu a creat lumea În șapte zile nu e fundamentalist. E stupid sau nu?” „Dumnezeule, e cazul s-o spun... Nu prea știu... Dumneata ce zici?” „Este, În orice caz, chiar dacă ar fi adevărat. Violează una dintre legile silogismului. Nu se pot trage concluzii universale din două cazuri particulare.” „Și dacă stupidul ai fi dumneata?” „Aș fi În bună și seculară companie.” „Ei, da, stupiditatea ne Înconjoară. Probabil din cauza unui sistem logic diferit de al nostru, stupiditatea noastră e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Ca să vezi dumneata ce de povești poți să auzi”, Încheie Belbo. „Acum Înțeleg de ce templierii ăștia Îi obsedează pe atâția dintre scrântiții mei”. „Cred că-i fel ca și cu istoria dumneavoastră din seara trecută. Toată tărășenia lor e un silogism deformat. Comportă-te ca un stupid și devii impenetrabil pe veșnicie. Abracadabra, Manel Tekel Phares, Pape Satan Pape Satan Aleppe, le vierge le vivace et le bel aujourd’hui, de fiecare dată când un poet, un predicator, un șef, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
au făcut ei, ci pentru că nu i-am spus nimic până acum lui Emil. - Și el nu te-a întrebat niciodată? - Pentru el sunt de la sine înțeles o mulțime de lucruri, fără a aplica vreo teorie a logicii sau vreun silogism. Oricum, este foarte gelos pe tine în primul rând... Crede că amândoi „ascundem” ceva, ca aven niște legături tainice, mai exact că tu încerci să mă „racolezi” pentru... - Lasă-l să creadă!.. - Mă întreb dacă nu cumva îi e frică
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]