748 matches
-
poziție în judecată; deși este un al treilea termen în silogism (primii doi fiind majorul și minorul). El are, de fapt, poziția de subiect sau pe cea de predicat în judecățile care alcătuiesc silogismul (am în vedere, prin termenul de silogism, înțelesul tradițional al acestuia: raționament deductiv alcătuit din trei judecăți de predicație), ceea ce înseamnă că funcțiile sale sunt de la început predeterminate judicativ, din punct de vedere formal. Dar, pe de altă parte, deși funcțiile proprii sunt predeterminate, el extinde spațiul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raționament deductiv alcătuit din trei judecăți de predicație), ceea ce înseamnă că funcțiile sale sunt de la început predeterminate judicativ, din punct de vedere formal. Dar, pe de altă parte, deși funcțiile proprii sunt predeterminate, el extinde spațiul funcțiilor judicative la nivelul silogismului; de aici decurge poziția sa "logică" specială. De aici, de asemenea, interesul lui Arisitotel pentru operația de căutare a mediului, esențială pentru construcția silogismelor, adică pentru corectitudinea logică, așa cum o înțelege Aristotel, ca fiind întemeiată de reguli "necesare". Termenul mediu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe de altă parte, deși funcțiile proprii sunt predeterminate, el extinde spațiul funcțiilor judicative la nivelul silogismului; de aici decurge poziția sa "logică" specială. De aici, de asemenea, interesul lui Arisitotel pentru operația de căutare a mediului, esențială pentru construcția silogismelor, adică pentru corectitudinea logică, așa cum o înțelege Aristotel, ca fiind întemeiată de reguli "necesare". Termenul mediu, prin urmare, este suportul trecerii sensurilor judicative de la judecată (propoziția categorică sau judecată de predicație) la raționament. În legătură cu problema ultimă, aceea a regulilor necesare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o observație. S-a discutat mult despre "necesitatea absolută" și "necesitatea relativă" la Aristotel, dat fiind faptul că însuși logicianul distinge între ele. Obiectul aplicației celor două specii ale necesității, suportul lor, a fost socotit, în interpretări, judecata: concluzia unui silogism sau o judecată oarecare izolată. Dar, din perspectiva judicativului constitutiv, căruia îi corespunde și linia de interpretare de față, nu judecata este necesară, ci regulile care o vizează. E drept, Aristotel aplică "necesitatea" la judecăți (propoziții; enunțuri de predicație), la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aplică "necesitatea" la judecăți (propoziții; enunțuri de predicație), la nivelul exprimării acestora, de mai multe ori, îndeosebi în Analitica primă (ambele Cărți), însă sensul vizat de el, la fiecare aplicare, are de-a face cu regulile după care se construiesc silogismele. Scopul său în tratatul amintit este tocmai acela de a discuta despre silogism; ori acesta stă sub reguli clare, doar acestea din urmă putând să-l exprime ca fiind corect sau incorect; iar corectitudinea reprezintă, cum știm, tema centrală a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai multe ori, îndeosebi în Analitica primă (ambele Cărți), însă sensul vizat de el, la fiecare aplicare, are de-a face cu regulile după care se construiesc silogismele. Scopul său în tratatul amintit este tocmai acela de a discuta despre silogism; ori acesta stă sub reguli clare, doar acestea din urmă putând să-l exprime ca fiind corect sau incorect; iar corectitudinea reprezintă, cum știm, tema centrală a întregului proiect al logicii aristotelice. Cele două specii de necesitate, deși se referă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de asemenea, ca depozitar al regulilor de corectitudine a gândirii (și rostirii și făptuirii); b) formula corespondenței alethice; c) principiul identității formale și cel al contradicției ("formale" ar fi un adaos redundant); d) reguli de construcție (și de validare) a silogismelor, reguli care pot fi necesare în mod absolut sau relativ; e) judecăți interpretate, care de asemenea pot fi necesare în mod absolut sau relativ, după reguli (necesare în mod absolut sau relativ). Dat fiind faptul că primele trei niveluri de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
primele trei niveluri de condiționări au fost puse în discuție, în acest subcapitol despre logica aristotelică, dar și în subcapitole anterioare, care au avut ca temă fenomenalitatea judicativului constitutiv, firesc este să ne îndreptăm, acum, către regulile de constituire a silogismului. Abia din perspectiva astfel deschisă putem pune în discuție și modalitățile de participare a judecății la constituirea silogismului. Această îndreptare nu are decât rolul de a evidenția preeminența regulilor de construcție silogistică față de judecățile interpretate, așa cum ea apare în logica-organon
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în subcapitole anterioare, care au avut ca temă fenomenalitatea judicativului constitutiv, firesc este să ne îndreptăm, acum, către regulile de constituire a silogismului. Abia din perspectiva astfel deschisă putem pune în discuție și modalitățile de participare a judecății la constituirea silogismului. Această îndreptare nu are decât rolul de a evidenția preeminența regulilor de construcție silogistică față de judecățile interpretate, așa cum ea apare în logica-organon aristotelică. Indicatorul acestei apariții este operatorul "trebuie" ("operator", pentru că obligă la o anumită operație, care conduce către necesitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atribute, care urmează logic din lucrul dat, ca și acelea care nu-i pot aparține."85 Mai întâi, e bine să luăm seama asupra faptului că nu este întâmplătoare folosirea lui "trebuie" (deĩ) de către Aristotel. Ținta lui este să construiască silogismul (raționamentul) după toate regulile de corectitudine. Deocamdată, nu este încă vorba despre corectitudine în mod tehnic, însă "trebuie" instituie o cale a necesității, a lucrului care nu se poate să nu fie făcut. O cale lăturalnică ne-ar conduce către
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în mod tehnic, însă "trebuie" instituie o cale a necesității, a lucrului care nu se poate să nu fie făcut. O cale lăturalnică ne-ar conduce către pierderea țintei. Aceasta din urmă apare, în contextul amintit, în mod generic (construcția silogismului după reguli formale și generale), așa cum s-a precizat mai sus; dar Aristotel țintește și către o "formă" logică determinată ca "mod silogistic" (în structura logică proprie acestuia sunt precizate tipurile judecăților de predicație din premise și tipul concluziei). Între
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
după reguli formale și generale), așa cum s-a precizat mai sus; dar Aristotel țintește și către o "formă" logică determinată ca "mod silogistic" (în structura logică proprie acestuia sunt precizate tipurile judecăților de predicație din premise și tipul concluziei). Între silogismul corect, constituit pur și simplu după legi formale și generale, și modul silogistic constituit și prin legi locale, particulare, dar dependente de cele generale, se află și "figura silogistică", în care sunt precizate doar pozițiile celor trei termeni ai silogismului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
silogismul corect, constituit pur și simplu după legi formale și generale, și modul silogistic constituit și prin legi locale, particulare, dar dependente de cele generale, se află și "figura silogistică", în care sunt precizate doar pozițiile celor trei termeni ai silogismului: majorul, minorul și mediul. Desigur, sens de "ființare silogistică" are doar modul silogistic; celelalte două structuri logice țin mai degrabă de "obiectul" intențional al actului de a judeca silogistic. Prima operație despre care vorbește Aristotel este, de fapt, stabilirea concluziei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu se poate afla decât în premise, nicidecum în concluzie. Apoi, trebuie inițiate operații prin care să fie căutat acest termen, care poate susține relația dintre ceilalți doi majorul și minorul de la care pornește căutarea; de fapt, începe constituirea unui silogism. Aparent, avem de-a face aici cu un demers care are sensul opus celui pe care cunoașterea îl are, de vreme ce noi căutăm un temei pentru ceea ce am stabilit deja (relația dintre S și P în concluzie).86 În fond, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
demers care are sensul opus celui pe care cunoașterea îl are, de vreme ce noi căutăm un temei pentru ceea ce am stabilit deja (relația dintre S și P în concluzie).86 În fond, nu este vorba despre așa ceva. Aristotel este un "constructivist". Silogismul este o construcție, care nu se reduce, structural, la așezarea judecăților (premise și concluzie) în relații determinate de reguli stricte; dacă ar fi fost vorba despre o inversiune a sensului operațiilor de constituire silogistică, atunci demersul său nu ar avut
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a fi cel "corect". Așadar, chiar această direcție "pe dos" este căpătată de cunoașterea însăși; mai bine zis, pentru a respecta punctul de vedere al lui Aristotel, nu de cunoașterea pur și simplu, ci de știință. Aristotelic vorbind, așadar, silogismul este o construcție care se bizuie pe termeni, pe trei termeni, dintre care doi sunt dați și trebuie căutat cel de-al treilea. Judecățile care alcătuiesc silogismul devin semnificative nu într-o primă instanță, atunci când de la silogismul în genere, ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Aristotel, nu de cunoașterea pur și simplu, ci de știință. Aristotelic vorbind, așadar, silogismul este o construcție care se bizuie pe termeni, pe trei termeni, dintre care doi sunt dați și trebuie căutat cel de-al treilea. Judecățile care alcătuiesc silogismul devin semnificative nu într-o primă instanță, atunci când de la silogismul în genere, ca structură de raționare, se trece la figura silogistică (în care sunt consemnate doar pozițiile celor trei termeni), ci ulterior, după ce aceste poziții sunt stabilite, astfel determinându-se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Aristotelic vorbind, așadar, silogismul este o construcție care se bizuie pe termeni, pe trei termeni, dintre care doi sunt dați și trebuie căutat cel de-al treilea. Judecățile care alcătuiesc silogismul devin semnificative nu într-o primă instanță, atunci când de la silogismul în genere, ca structură de raționare, se trece la figura silogistică (în care sunt consemnate doar pozițiile celor trei termeni), ci ulterior, după ce aceste poziții sunt stabilite, astfel determinându-se modurile silogistice. Primele reguli ale silogismului vizează termenii; apoi sunt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
primă instanță, atunci când de la silogismul în genere, ca structură de raționare, se trece la figura silogistică (în care sunt consemnate doar pozițiile celor trei termeni), ci ulterior, după ce aceste poziții sunt stabilite, astfel determinându-se modurile silogistice. Primele reguli ale silogismului vizează termenii; apoi sunt formulate reguli privitoare la judecățile alcătuitoare. Situația logică astfel creată de Aristotel este cu totul semnificativă în ordinea multiplicării structurii judicative originare S P. Metodologic, capătă formă un sens precizat mai devreme: este vorba despre constructivism
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
această legătură să dea o eroare, nu un adevăr, ci evidența în sensul "realizării" sale, a scoaterii sale la iveală; prin construcție propriu-zis logică, la Aristotel (cuprinzând aici orice schemă de raționare de tip silogistic care este validă, adică și silogismul științific sau demonstrația și silogismul dialectic sau argumentarea), prin demonstrație, la Descartes. Operația originară pentru construcția silogismului este constituirea "figurii silogistice", așadar, căutarea mediului. Abia după aceasta sunt stabilite și relațiile dintre cei trei termeni, în așa fel încât să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eroare, nu un adevăr, ci evidența în sensul "realizării" sale, a scoaterii sale la iveală; prin construcție propriu-zis logică, la Aristotel (cuprinzând aici orice schemă de raționare de tip silogistic care este validă, adică și silogismul științific sau demonstrația și silogismul dialectic sau argumentarea), prin demonstrație, la Descartes. Operația originară pentru construcția silogismului este constituirea "figurii silogistice", așadar, căutarea mediului. Abia după aceasta sunt stabilite și relațiile dintre cei trei termeni, în așa fel încât să fie justificată o relație strict
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sale la iveală; prin construcție propriu-zis logică, la Aristotel (cuprinzând aici orice schemă de raționare de tip silogistic care este validă, adică și silogismul științific sau demonstrația și silogismul dialectic sau argumentarea), prin demonstrație, la Descartes. Operația originară pentru construcția silogismului este constituirea "figurii silogistice", așadar, căutarea mediului. Abia după aceasta sunt stabilite și relațiile dintre cei trei termeni, în așa fel încât să fie justificată o relație strict determinată între S și P în concluzie. Acum înțelegem că, într-o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai sus concluzie nu reprezintă altceva decât însăși structura judicativă originară, S P, care trebuie să primească o anumită interpretare, în așa fel încât să fie determinat tipul de judecată de predicație pe care ea îl întruchipează într-un anumit silogism, pe baza tipurilor premiselor. Figura silogistică are, neîndoielnic, o preeminență la Aristotel. De aceea este firesc să vorbim despre întâietatea sensului formal al logicii-organon. Concluzia unui silogism este dată în însăși formatul structurii judicative originare, ca S P. Trebuie însă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tipul de judecată de predicație pe care ea îl întruchipează într-un anumit silogism, pe baza tipurilor premiselor. Figura silogistică are, neîndoielnic, o preeminență la Aristotel. De aceea este firesc să vorbim despre întâietatea sensului formal al logicii-organon. Concluzia unui silogism este dată în însăși formatul structurii judicative originare, ca S P. Trebuie însă interpretată această relație, adică trebuie determinată în forma unei judecăți de predicație, dar nu oricum, ci printr-o construcție logică a cărei primă operație deschide actul căutării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cuprinde operații de includere sau excludere, adică operații de natură extensivă, dar și operații de stablire a ierarhiilor "atributelor" celor doi termeni, adică operații de natură intensivă. Înaintea acestor operații de determinare a tipurilor judecăților de predicație din alcătuirea unui silogism (ceea ce înseamnă construcția unui mod silogistic) trebuie identificat al treilea termen; apoi construcția modului silogistic poate continua. b) Identificarea unui termen care poate susține, intermedia, un tip de relație între S și P din judecata finală. Operațiile prin care este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]