4,486 matches
-
mereu pe gânduri dus, Murmură o rugăciune înspre Tatăl cel de Sus: ,,Doamne, cât mă ții departe, las cei dragi în grija TA, Ține-i Tu mai într-o parte de ce-i rău și i-ar tenta! Numai gândul și simțirea, Tu păstrează-le curate, Lasă-n viața lor iubirea, pentru Tine și-au de Toate! Vor simți o adiere, mâna Ta pe creștet, lin, Le va duce-o mângâiere înspre seară când mă-nchin, Șoptind: Doamne-n orice clipă să
LASĂ-N VIAŢA LOR IUBIREA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1417575658.html [Corola-blog/BlogPost/362407_a_363736]
-
și sfârșitul lor. Prin aceasta el atrage spre sine, mișcarea tuturor și unora le dă cunoștința clară, de al cărei har s-au lipsit, iar altora le dăruiește puterea de recunoaștere vădită a binelui pe care îl doreau, printr-o simțire negrăită datorită împărtășirii de el”. (Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Răspunsuri către Talasie” 54, 12). „Adeseori, doctrinarii curentelor filosofice moderne au pretins pe seama limbajului o autonomie și o putere de sine stătătoare și deci totalitare, întrucât au avut în vedere doar exigențele
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
sale,asemeni vieții personale el a reacționat printr-o participare emoțională directă ,sinceră și copleșitoare pe care scriitorii mai rafinați din vremea sa ar fi considerat-o jenantă, dar în care cititorii de pretutindeni au văzut oglindirea trăirilor și a simțirii lor. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Realismul operei lui Theodore Dreiser / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
REALISMUL OPEREI LUI THEODORE DREISER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Realismul_operei_lui_theodore_dreiser.html [Corola-blog/BlogPost/371132_a_372461]
-
crucea vieții, a slujirii și a suferinței, de-a lungul timpului său, pe acest pământ!... De aceea pentru noi, acum la împlinirea a trei ani de la această zi a nașterii sale celei veșnice, ne duce cu gândul, mintea, cugetul și simțirea la „Părintele Dumitru Teologul”, căci teologia Părintelui Dumitru Popescu - ca discipol, ucenic și urmaș al marelui teolog ortodox - Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, este o teologie filocalică. Este frumoasă prin însăși natura ei, dar conduce și la o înfrumusețare duhovnicească a
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426055783.html [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
în posesia familiei Petrișor din Sibiu. Anul acesta, la 150 de ani de la redactarea acestor însemnări, un colectiv al Bibliotecii Județene “A. D. Xenopol” din Arad încearcă să restituie între coperțile unei cărți, acest DIOARIU , adevărate file de curată omenie și simțire românească, din cartea neamului nostru, al cărui fiu a fost și rămâne omul de litere și juristul, Atanasie Marian Marienescu, contemporanul lui Emanoil Gojdu, Petru Mocioni, Andrei Șaguna, Iosif Vulcan, George Barițiu, Eftimie Murgu, Iacob Mureșanu, Atanasie Șandor, care au
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
fiind acum prezente în Biblioteca Centrală Universitară ce-i poartă numele la Cluj-Napoca. Desigur că Fondul Daniello, incredibil de bogat, cu cele mai multe lucrări dedicate Elenei, fie caiete de poezie, fie traduceri, lucrări filosofice sau aforisme, trădează comuniunea de gândire și simțire a celor doi îndrăgostiți, care se știau consacrați pentru eternitate. De asemenea, Elena Daniello se referă la aspecte ale vieții social-politice de interes major atunci când evocă suferința transilvănenilor în perioada care a urmat Diktatului de la Viena, statutul universitarilor clujeni aflați
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
cu tine azi regretul, Trecutei veri se schimbă-n bucurie, Căci împreună-am întregit buchetul De ani frumoși, și alți-or să mai vie. Vom depăna-mpreună amintiri, Când ploaia rece va turna afară, Regretul verii ne va fi-n simțiri, Dar împreună fiind n-o să mai doară. Referință Bibliografică: Regret... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
REGRET... de NELU PREDA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1470980095.html [Corola-blog/BlogPost/366319_a_367648]
-
teamă de „brațele-ntunericului“ (mai mult ca sigur, sub edenicul măr înflorit), are și trăiri în spații oririce, într-un «somn viclean», ținându-și iubitul de mână, își îmbăiază trupul-dorință, scăpat «din inerția detențiunii sufletești temporare, prea înfricoșat de fierbințeala simțirilor», caută «înțelesuri tainice», „bunădiminețește“ «păcatul neliniștitului impuls trupesc» într-o realitate «pe care doar sufletul o poate pătrunde», aprilină fiind, își aude numele strigat, constată că-i «cu neputință a uita să respiri eliberarea», chiar dacă și mintea mai face autocenzura
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1394970036.html [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
spre Iisus. Mori! Închizi ochii, întunericul te cuprinde și simțurile încetează. Totul se stinge în neant cum se topește fumul care urcă la cer și nu mai e, iar apoi... gata! Întunericul cel deplin. Tăcut și fără nici un fel de simțire. Priviți-l pe acest Iisus. E mort și gata! Vreți oare Gaius, să-l zeificați? N-aveți decât. Dar dacă orice lucru de pe pământul ăsta are un zeu, de ce n-ar fi și acesta un zeu al celor crucificați ?! spuse
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
și mai păcătos dintre toți; altul, cunoștința ce o are mintea despre neputința și slăbiciunea ei; altul, a lua înaintea aproapelui în cazuri de supărări și a dezlega cel dintâi mânia; altul, cunoașterea harului și milei lui Dumnezeu; altul, iarăși, simțirea sufletului zdrobit și tăgăduirea voii proprii. Iar eu ascultând toate acestea, ispitindu-le prin chibzuință și trezvie, n-am putut să aflu simțirea fericită a aceleia prin auzire. De aceea ca unul ce sunt cel mai de pe urmă, adunând ca
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
de supărări și a dezlega cel dintâi mânia; altul, cunoașterea harului și milei lui Dumnezeu; altul, iarăși, simțirea sufletului zdrobit și tăgăduirea voii proprii. Iar eu ascultând toate acestea, ispitindu-le prin chibzuință și trezvie, n-am putut să aflu simțirea fericită a aceleia prin auzire. De aceea ca unul ce sunt cel mai de pe urmă, adunând ca un câine din fărâmiturile ce au căzut de la masa acelor cunoscători și fericiți părinți, încercând să o lămuresc, am zis: Smerita cugetare este
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
nevoia din totdeauna a omului de mituri (ale culturii, civilizației, economiei, eroismului), inclusiv toate acele mituri izvodite de omul modern (automate, vedete ale muzicii sau sportului etc.), care au darul de a-l oglindi în toată goliciunea sa - mărginit în simțire și gândire, nemărginit în pofte și ipocrizie. Cel de-al doilea element introdus de evrei în conștiința istoriei se leagă în chip nemijlocit de mesianismul și profetismul acestui popor. Berdiaev este de părere că interpretarea dată de prorocul Daniel visului
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
urmași. O relatare lirică și în același timp dramatică despre evenimente care sparg liniștea, parate de evenimente care reinstalează pacea. O carte construită prin schimbări de ritm și joc al registrelor tonale, în care sunetul armelor concordă cu emoția tuturor simțirilor umane. E povestea începutului neamului românesc într-un timp al omogenizării lui. Locuitorii unei mici așezări pustiite de o hoardă gepidă cer și primesc găzduire într-o cetate vecină, în viața căreia se vor integra fără greutate, ca printre de-
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Izvor_de_neam_piatra_funturii_milian_oros_bodava_baia_mare_enesis_2009_.html [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
a jucat un rol extraordinar de important în formația mea ca scriitor. Vă mulțumesc foarte mult, domnule Mircea Eliade, vă mulțumesc din toată inima, dumneavoastră, scriitorilor, care mi-ați făcut viața frumoasă, și m-ați impresionat cu sufletul și cu simțirea dumneavoastră! Vă mulțumesc tuturor scriitorilor care ați bucurat și ați format acest popor și sunt convins că poporul român ar trebui să vă fie foarte recunoscător! Și am mai trăit o experiență extraordinară cu un alt roman, este vorba de
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1482508119.html [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
place...toți îl avem...Unii de două zile, alții de 20 de ani..poate un diferit cuțit...dar aceeași durere când cineva ni-l răsucește. Pentru o secundă simți durerea ascuțită...că un laser care îți trece prin carne...și simțire ...pentru o clipă chinuitor de lungă simți cum trupul ți se sfârșește...apoi durerea se diminuează...căldură te cuprinde ușor...și carnea ta îndurerata devine cicatricea care se înfășoară înnebunitor de încet în jurul lamei otelite.Ramai sfârșit cu capul prins
MAI RASUCESTE-MI UN PIC CUTITUL DIN INIMA,TE ROG... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mai_rasuceste_mi_un_pic_cutitul_din_inima_te_rog_.html [Corola-blog/BlogPost/359298_a_360627]
-
afective, cu mare trăire emoțională. Vorbește la aceste ocazii despre țara ei, despre cultura și tradițiile poporului român, servește preparate de bucătărie tradițională românească, realizează audiții muzicale, în primul rând cu piese care rezonează cel mai profund la mesajul și simțirea autentică românească (o mare și variată galerie de fotografii, autografe sau C.D.-uri, între care predomină cele primite de la Fuego). Ceea ce realizează departe de țara ei Daniela deslușește faptul că ea știe precis unde să caute vibrația și extazul, spiritul
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
de țară și părinți și-a ctitorit o mică Românie în tumultul cultural japonez, din orașul în care locuiește. E cât o inimă, colțul ei de Românie, un bazar sentimental în care a așezat însemne românești, a conturat urme și simțiri românești: drapelul românesc, harta țării, panouri cu fotomontaje în care sunt ipostaziate cultura, tradițiile, activitățile din diverse domenii ale vieții românești, cărți, C.D.-uri, costume populare... Într-o Românie virtuală se încheagă aici spiritul, istoria și cotidianul românesc. Pe un
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
prozei, dramaturgiei și eseisticii, “...un prozator extrem de viu, cu un stil alert și captivant.” (Theodor Codreanu) Așadar, distinse și dragă Domnule Nicolae Rusu, autorul acestei întreprinderi intermediate de palidu-i cuvânt (comparativ cu acelea din care s-a hranit), asociat în simțire cu primarul comunei, dl Ionut Gospodaru, și cu mirosloveștenii cărora le-ați dăruit cărțile vă urăm La mulți ani, întru deplină sănătate și putere de creație prin forța propriului cuvânt! Gheorghe Pârlea Referință Bibliografică: UN BALANS ÎNTRE FICȚIUNE ȘI REALITATE
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
grea, să treacă în ospețe și nimeni nu lacrima. Regeasca masă-ntinse, toți muritorii, un gând, spre El el seva părinteasca și forță acestui cer. La mulți ani! Mulți ani trăire și sănătate peste voi să fie-n cuget și simțire, lumini și soare între noi. Referință Bibliografica: Crăciun Fericit / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 725, Anul ÎI, 25 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CRACIUN FERICIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Craciun_fericit_petru_jipa_1356441397.html [Corola-blog/BlogPost/341525_a_342854]
-
studiul de față depășește bariera impusă de o pură exegeză și transformă actul de investigare științifică, într-un demers cultural pe cât de îndrăzneț, pe atât de înălțător. Cristian Petru Bălan se simte mândru și îl îndeamnă, pe cel cu o simțire profund românească, să simtă la fel. În încheiere, merită reamintite cuvintele autorului, purtătoare a unei încărcături speciale, grație căreia îi putem observa noblețea și respectul pentru un Om, devenit Mit - dovada clară a Genialității Poporului Român - Mihai Eminescu: „nouă nu
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_cristian_petru_balan_dubla_lansare_de_carte_la_ploiesti.html [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
Tu în jurul căruia lumea se rotește El pășește tăcut către fiecare privire către fiecare pas și drumul lăsat în urmă devine lumină *** Acum infinitul este Doar o gândire o stare a minții Ce-și făurește căi Și infintul pătrunde În simțirea firii Făcând loc Luminii Ca-n ziua dintîi. *** Acest infinit E trăit cu Putere În cele ce sunt Ale lumii ei Mâna scrie Cuvintele cheie Și sufletul Cuprinde în el Nesfârșirea De infinit Ce este pasul Tău Făcut în Lumea
POEME (1) de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/victorita_dutu_1458867061.html [Corola-blog/BlogPost/342494_a_343823]
-
Lunecând din cer, dansează Un strat alb din praf de stele. Cu soarele ce mă-ncinge Și cu roua cea din zori, Iar desfrâul mă împinge Și cu luna, uneori. Te-am trădat, iubite,-n vise, În vorbe și în simțire, Te-oi trăda cât mi-s deschise Porțile spre nemurire. Te-oi înșela-n viitor Oricât te-amăgești, iubire, Și cu apa din izvor Că așa mi-e mie-n fire. Și de zici că-s desfrânată Și așa nu
CRIMĂ DE ÎNALTĂ TRĂDARE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1459191424.html [Corola-blog/BlogPost/366092_a_367421]
-
ce-i amar în viața mea se va topi în farmecul muzicii. Cu cât cânt, cu atâta sunt. Lili Bobu Cu dorul în glas, ființa dumneavoastră întreagă pare a fi un creuzet al cântecului liric - originalitatea melodică a slovei, delicatețea simțirii și a expresiei, estetica frumosului, înscrise în crezul dumneavoastră: ,,a fi zilnic frumos și simplu”. Ați colindat, ați doinit, ați șoptit cântece de leagăn, ați lăsat o lacrimă pe cântecul amintirii, bijuterii cantabile, duioase, eliberând melosul-reverie, netezind intrarea în rezonanță
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
Vieru, poet elegiac, spirit incoruptibil, voce oraculară, cu accente mesianice, poezia este travaliu sau terapie ? Grigore Vieru Poezia este un chin pentru cei lipsiți de har și o suferință pentru cei chemați pentru poezie. Este cântecul care unește spiritul cu simțirea; e ca un măr împlinit, sănătos: din care parte nu-l muști îți bucură inima. Este răzbunarea frumuseții pe urâțenie. Lili Bobu Noica v-ar numi ,,un poet al singurătății bucuroase”... Grigore Vieru Actul de creație este o repetabilă moarte
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
și care, într-o anumită măsură, ne-a adus în stadiul în care suntem acum. Parte din România suntem chiar noi. În zi de sărbătoare, 1 decembrie, Ziua Națională a României, ziua în care, acum 95 de ani, se uneau simțirile tuturor celor care erau plămădiți din același neam, având același sânge și aceleași valori spirituale, la Albă Iulia, în leagănului civilizației, în inima Ardealului, merita să celebram așa cum se cuvine, simțirea românească. Fuego, artistul îndrăgit, a cărui misiune a fost
FUEGO CELEBREAZĂ ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Fuego_celebreaza_ziua_nation_rodica_elena_lupu_1385784455.html [Corola-blog/BlogPost/344717_a_346046]