3,912 matches
-
demne de aceleași flori ca și doamnele de familie bună“. Și câte altele. Cortegiul funerar În frunte cu Bandura va flutura steaguri roșii și negre În momentul În care va intra În mahalaua proletară, se zbăteau În bătaia vântului, fâlfâind sinistru, flame purpurii În bezna nopții, aidoma unor simboluri florale, nu lipsite de conotație socială. La hotarul dintre mormintele celor avuți și a celor nevoiași, Bandura se Împletici când să urce pe un podium Înalt al unei lespezi de marmură neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
țintuiască, pentru că ologii care târau cu cioturile membrelor și Îi sărutau picioarele cu buze Înghețate, nu Îl Învredniceau cu o privire, Îl Îmbrățișau și‑l implorau bezmetic, nătâng, ridicând spre el doar brațele schiloade Într‑o scălâmbă Îmbrățișare, Împreunându‑și sinistru cioturile mâinilor a rugă, care se terminau la coate Într‑o piele smochinită, cârpitura jumătății de braț schilod. Oare tot coșmar era mântuirea asta a lui? Poate era coșmarul purgatoriului, unde trupul trebuia să se abată, drept supremă caznă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
acțiune ar fi putut avea loc Într‑un timp incert, pe imense Întinderi ale continentului european până la Ural și până după Ural, ca și În cele două Americi, cu numeroși protagoniști și cu milioane de morți, pe fundalul unui peisaj sinistru). Numai că acest capitol, jalnic schematizat și despuiat - asemeni știrilor abstracte din reviste, unde esența faptelor se reduce la intrigă - s‑ar putea deci comprima astfel: Conspirația sau rădăcinile prăbușirii societății europene va fi concepută undeva, În Franța (după cum afirma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lui neglijente înfățișând celebrități decedate, artist care-și semnează lucrările cu litere uriașe, folosind un spray roșu. Încă o dată trebuie spus, patronul galeriei nu era Dennis Bradshaw. Colecționara vorbea cu accent texan. Părul ei blond-roșcat avea aceeași nuanță portocalie cam sinistră cu bronzul de pe umeri și ceafă, însă nu era Bret Hillary Beales. Era un personaj inventat în totalitate. Dar în timp ce-i privea tablourile, tot repeta cuvântul „profitabil”. Avea un tatuaj mic pe gleznă, un singur cuvânt - Sugar - scris cu litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cu turbanul ei pe cap, împiedicându-se, tăindu-și degetele de la picioare, dar nu și brățara de securitate de la încheietură. Cu toate hainele astea... și sânge peste tot..., spune ea, mă simt de parc-aș fi într-o poveste foarte sinistră de-a fraților Grimm. Am purtat gulere de blană confecționate din animăluțe care se mușcau unele pe altele de cur. Vizoni și jderi și nevăstuici. Moarte, dar cu dinții bine înfipți. Aici, în salonul italian, în genunchi, ținându-i mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
școala se afla în celălalt capăt al străzii, imediat după colț și drumul nu dură mai mult de cinci minute. O uimi mulțimea de copii adunați în curtea școlii. Își închipui străzile rămase pustii, scrâncioburile legănate doar de vânt, liniștea sinistră a orașului. Tărăboiul, nebunia, își mutaseră sediul între pereții școlilor, în perimetrul din jurul lor. Se ținea de mâna mamei, încercând să facă față agitației din jur. Sanda avusese dreptate. Toate fetițele purtau "cornițe" din funde albe. Una mai uriașă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
avea dovezi concrete. I se păruse și ei cam ciudat că se găseau mereu tineri americani dor nici să fie asistenți universitari la Jakarta, dar nu existau probe care să sugereze că ar fi fost subvenționați În vreun fel mai sinistru decât cu burse de la Îngăduitoarea Ivy League. O dată sau de două ori, strecurase ca din Întâmplare În conversație prezența În Indonezia a Agenției centrale de spionaj, secret cunoscut de toată lumea, dar Întâmpinase doar priviri nedumerite, așa Încât renun țase. În orașul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
flămânzi, gata de orice ca să-și facă și ei un nume. Cu toți calicii ăia, Întreaga lor țară nu e decât un mare ou Împuțit. Nu e nici o speranță pentru ei! și, pe deasupra, ar vrea să ne invadeze. Ce glumă sinistră! Johan a cules ziarul Împăturit de taică-său și lăsat pe cristalul măsuței la care erau așezați. Un colț de hârtie atinsese o picătură de condens pe piciorul unui pahar Înalt foarte rece și n avusese nevoie de mai mult
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lucrurile în așa fel încât să petreacă ziua interviului la nepoata ei, Rosemary, care locuia în East Grinstead, si se urcă la volanul mașinii, tăcută și dezaprobatoare, cu câteva minute înainte de ora stabilită pentru interviu. De-abia se stinse, hârâitul sinistru scos de țeavă de eșapament corodata a Peugeotului, ca la urechile lui Adrian ajunse huruitul de motor Diesel al taxiului care o aducea pe Fanny Tarrant. Scoase din combină CD-ul cu muzica de Händel, pe care-l ascultase până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
că mă ierți. — Treacă de la mine. Te iert, spuse el. Eleanor îl săruta pe obraz și se așeza în șezlong. — Cât ai de gand să-l mai lași pe Adrian să te terorizeze? întreba Șam. Nu prea mult. Oricât de sinistru ar fi articolul lui Fanny Tarrant, nu poate fi mai sinistru decât clipele astea de așteptare. Am senzația că de îndată ce-o să aflăm tot ce poate fi mai rău, o sa piară și blestemul care s-a lăsat asupra noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
îl săruta pe obraz și se așeza în șezlong. — Cât ai de gand să-l mai lași pe Adrian să te terorizeze? întreba Șam. Nu prea mult. Oricât de sinistru ar fi articolul lui Fanny Tarrant, nu poate fi mai sinistru decât clipele astea de așteptare. Am senzația că de îndată ce-o să aflăm tot ce poate fi mai rău, o sa piară și blestemul care s-a lăsat asupra noastră. Adrian o să-mi vorbească din nou și o să facem ordine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
oare suficient de sănătos din punct de vedere mental ca să ia această decizie? Nu sunt sigur ce credeam că ar fi trebuit să facă Randle, dar atitudinea ei mi se părea distantă și greșită. Întreaga poveste îmi părea... nu, nu sinistră, ci mai degrabă de o răceală academică. Sau poate că-mi doream doar ca lucrurile să stea altfel și să am pe cineva care să-mi poarte de grijă cât timp încercam să mă împac cu situația. Pentru moment, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să pricep de ce premiul Fundației Babu Ursu, inginerul omorît în bătaie de Securitate pentru că și-a notat exasperările și "exasperanțele" anticeaușiste, adevărurile în Jurnal, să fie luat de Andrei Cornea, cel care improvizează adevăruri. Nepoții lui Leonte Răutu, un călău sinistru al culturii române, vorbesc de "ieșirea din grotele comunismului". Nerușinarea persecutorilor în a-și declara vinovate victimele se varsă peste tot și toate. Autori morali (ce-o căuta aici vocabula asta, moral?) ai crimelor pozează în inocenți. Da, nerușinarea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fereastra deschisă. Mi-l imaginam năucit de mirosul de dezinfectant, de clor, de camfor, de iod. Chimioterapeutivat, iradiat, deci. Rezerva albă, plină de seringi, pastile, eprubete; dedesubt, altă rezervă albă, și alta, și alta, iar la capăt coșciugul, sicriul, lada sinistră de lemn. Ca să nu mă gîndesc la înghețul din morgă. Brăduț, care a stat cu el ultimele zile, îmi telefona că nu se mai mișca. Nu se mai plimba pe culoare, ca la început. Rămînea așezat pe marginea patului. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
blocuri suple cu 10 etaje magazine moderne susțineau înălțimile flancate de trotuare largi, mașinile zburau pe stradă cu viteză infernală, bolizi luminoși pe griul lucios al șoselei. Dincolo, pândite de orașul devorator, foșneau, în noapte, lanurile. Ce poate fi mai sinistru decât obeliscurile oprite brusc la 45 de metri înălțime, ca tăiate de un buldozer uriaș și la ale căror ferestre luminate electric nu se văd copii strigându-și temele, brațe goale de femei întinzând pe sârmă rufele, tata asudând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lungă de râpe, gropi și dealuri, mușuroaie, mărăcinișuri și arbori pitici, niște locuri impresionante dar, cu denumirea „satului ” În gând, Va nu a reușit să vadă și partea frumoasă a acelor priveliști de baladă, a considerat locul ca fiind unul sinistru și, amintindu-și de zicala bunicului Ghiorghi: Hasmațuchi, să știi de la mine că „nu iese fum dacă nu faci foc!”, așa că să nu-mi zică tac-tu că a fost ușă de biserică și Aneta ...lasă asta că nu știi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ca să le dăruiești atât de solemn, în văzul lumii. Patriotism funambulesc În volumul Glasul din... urmă (Zamolsara, Timișoara, 2006), Ioan Crăciun Petrișan amestecă tot felul de informații, reflecții și fantezii referitoare la soarta poporului român. Volumul, subintitulat „joc străbun - despre siniștri și... sinistrați moderni - pseudoroman psihologico istoric etc.“, este expresia unui patriotism patetic și ludic, exuberant și amatoristic care te poate face să roșești dacă îți iubești cu adevărat țara. Întregul montaj poate fi considerat un circ al iubirii de patrie
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ai impresia că auzi trecând pe stradă fanfara militară. Poemele sunt discursive și grandilocvente. Chiar și cele cu caracter autobiografic, care ar presupune o anumită sfială, sunt concepute în stil declamativ-emfatic: „Eu m-am născut pe țărmuri legendare / În strigăte sinistre de furtună, / Când bolta, clătinată, își adună / Comorile de jar, fremătătoare. // Am încolțit în trupul Cosânzenei, / Când Făt Frumos o-mbrățișă la râu. / Și port stigmatul purului desfrâu, / Cu tot suspinul hărăzit Ilenei.“ (Autobiografie) Cu alte cuvinte, Augustin Popescu este
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
incredibilă, mă placă scurt, ca la rugby, mă izbi cu capul de ușă. M-am înmuiat instantaneu... puncte negre... leșinam... cred că ușa era metalică. Mi-am revenit într-un târziu, cu furnicături în tot corpul, întins pe un mozaic sinistru, ce înfățișa o femeie cu un steag în mână, călare pe un tractor.“ „Merg pe stradă fără nici un scop. Mă acoperă cupola de cupru. Mi e frică de vadul care duce spre niciunde.“ Ca mulți alți autori care suferă de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
imensa contragreutate căzută la pămînt. Te-am prins, șobolane! Bate în ușă și rîde satisfăcut. Ce-ai făcut aici singur timp de două zile? Nici un răspuns nu vine din beci. Bă Bîtcă, am sosit! Chem poliția și gata. O tăcere sinistră îl cam sperie pe Cosașu. Poate a ieșit, își dă cu părere muierea. Pe unde? Poate este mort de beat. Asta mai degrabă. Bă, Bîtcă, bă! Cei doi gospodari se sperie binișor. Hai să deschidem! Chemăm poliția întîi. Poliția a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de benzină. Mașina pornește, Gabriel pleacă și ucrainenii îi fac cu mîna. Ce oameni minunați! Ce surpriză, dom'le! Cîntă și bate darabana în volan. Intră în vamă și salută bucuros ucrainenii. Jos! spune un haidamac. Poftim? Totul jos, repetă sinistrul. Se borfăiește totul și se aleg unele lucruri care se pun deoparte. Îl lasă trei ore să aștepte, apoi vine haidamacul. Ăta dlea menea 12. Mi-ați lăsat doar boarfele astea? Daa. Gabriel are lacrimi în ochi. Tot ce cumpărase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Oamenii aceștia de la "Soare Răsare" erau contrariați de ce se întîmplă. La ei fiecare își vede de treburile lui și nu este deloc interesat de ce face colegul sau vecinul. Preocuparea lor este, în principal, familia, cariera, cunoașterea lumii. N-au deloc "sinistra plăcere" să afle ce face vecinul. Părerea mea este că peste 50% din timpul unui român este folosit pentru "iscodire, coterie, bîrfă, turnătorie la șefi și nu numai, josnicii, jeguri" și altele și mai și decît cele enumerate. Evident, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fi cucerite] Nu există, după Machiavelli, "mijloc mai bun pentru a păstra un stat liber pe care l-ai cucerit, decît distrugerea lui". Este mijlocul cel mai sigur pentru a evita revoltele. Acum cîțiva ani, un englez a avut ideea sinistră de a se sinucide. Pe masa lui s-a găsit un bilet prin care își explica fapta, arătînd că și-a luat viața pentru a nu se îmbolnăvi niciodată. Iată cazul unui principe care distruge un stat pentru a nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de infirmieră o așează și o susțin pe Dora în poziție șezândă. O durere de moarte parcurge coloana vertebrală și se precipită spre șalele care capătă o greutate de plumb. Dintre buzele care păreau fără viață iese un animalic urlet sinistru "Uuuahhh !". Trăiește ! exclamă cu ușurare Alindora Bosch. Anestezic ! Să nu o lăsăm să sufere inutil ! Dora face din nou călătoria spre lumea umbrelor sau mai curând a luminilor. Nu se știe dacă și de data asta va mai fi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
multe pe care le avea. Este unul din motive. Cunosc toate plantele grădinii, pădurii, luncii și câmpiei, știu ce principii folositoare sau distructive conțin, din ce și cum se prepară mâncăruri sau leacuri, pomezi sau otrăvuri. Ca să putem supraviețui în locul sinistru unde am fost deportată împreună cu Minodora, care avea numai opt ani, a trebuit să mă împrietenesc cu natura care nu ne-a lăsat să murim. Doresc să aflu atâtea : despre Minodora, despre tata, despre tot ce ați trăit de când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]