991 matches
-
melancolia, s-ar întîlni vreodată muzica cu moartea? În clipa-n care vom fi reușit să dizolvăm toată viața într-o mare sonoră, nu vom mai avea nici o obligație față de Infinit. Sânt invazii muzicale de o fascinație absolută, după care sinucigașii îți par diletanți, marea ridicolă, moartea o anecdotă, nefericirea un pretext și dragostea o fericire. Nimic nu mai poți face și nimic nu mai poți gândi. Și atunci ai vrea să te îmbălsămezi într-un suspin. Wagner pare a fi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cei ce vor prelua puterea. Punctul de plecare al montajului este Timișoara. Mișcarea care, încet-încet, se generalizează se bazează pe o ficțiune” (p. 53). Lovitura de stat se definitivează în perioada 21-22 decembrie 1989. În 21 decembrie are loc mitingul „sinucigaș” al dictatorului (sfătuit probabil de Securitate), care încă din 20 decembrie (dar și mai devreme) acuza o conspirație străină și o încercare de lovitură de stat. Boicotul mitingului s-ar fi datorat următoarei situații: manifestația s-a spart și oamenii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Pervez Musharaf nu a acceptat propunerea SUA de prelungire a șederii trupelor SUA pe teritoriul pakistanez, care acționează în scopul menționat mai sus. Trupele SUA din Pakistan au constatat că Al Qaida, în realizarea unor acțiuni teroriste, antrenează minori ca sinucigași. Refuzul președintelui Pakistanului, Pervez Musharraf, de acceptare a propunerii de prelungire a prezenței trupelor SUA pe teritoriul pakistanez poate fi interpretat, înainte de alegerile generale din 11 februarie 2008, ca un act de curaj și o încercare de a-și întări
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
evita o ambuscadă, în mod paradoxal, "drumul rău se găsește a fi cel mai bun"2, pentru îndeplinirea misiunii. De regulă, războaiele civile și genocidele s-au încadrat în termenii militarismului (constituirea de miliții armate, grupări armate, mercenari, copii-soldați, atacuri sinucigașe etc.), mai ales în anumite țări mai puțin dezvoltate, și care au practicat diferite forme de naționalism. În schimb, țările democratice și dezvoltate s-au îndepărtat de militarism, vorbindu-se în prezent de societăți post-militare. În aceste societăți, mai ales
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
pesimiștilor (prudenți sau nu) se pot înscrie lucrările: - Planul B 2.0 - Salvarea unei planete sub presiune și a unei civilizații în impas (Lester Brown, 2008); - Ecoeconomie în locul economiei actuale ce epuizează rezervele și poluează mediul (Lester Brown, 2008); - Planeta sinucigașă (teoria Medeea), lansată de Peter Douglas, 2009; - Supraviețuire economică (W. Brandt, 1980, Florina Bran și colab., 2011 etc.); - Ecologie profundă (Atto Arvo Naes); - Abordarea entropică a economiei (Nicholas Georgescu Roegen, 1979). Sunt prezente și abordări optimiste precum: - Ipoteza Gaia (James
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
înseamnă trimiterea în șomaj a salariaților și un teren deteriorat ireversibil, impracticabil altor activități economice; - o încercare de încadrare a proiectului Roșia Montană în principiile cunoscute ale conceptelor de dezvoltare economică nu a găsit similitudini decât cu conceptul de planetă sinucigașă sau teoria Medeea, lansat de Peter Douglas Word în anul 2009; - opinia autorilor concură cu ideea că proiectul de exploatare a minereurilor aurifere de la Roșia Montană nu este oportun economiei românești, principalii perdanți sunt locuitorii zonei și apoi statul român
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
urmași. Elementele ei sînt cunoscute: boala fără leac, durerea ce răpune, oftările adînci și invocarea morții ce ar trebui să pună capăt suferinței. Dragostea este fie o floare, fie un puișor canar care sfîșie o inimă Înlănțuită, fie o turturea sinucigașă, isterizată de singurătate. Alegoria dezvoltă o singură imagine și nu iese din cercul unor abstracțiuni previzibile. În Amărîtă turturea există mai multă mișcare lirică și o mai mare varietate de elemente (În stilul poeziei populare): flori, livede, pădure verde, ramură
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
uite lumea. Dar degeaba, că gunoiul se tot adună... Intraseră în impas. Poate că ar fi bine să-l îngropăm creștinește... opină Chisăliță, care însă nu-și duse gândul până la capăt. Doamne păzește, se împotrivi Isaia. Dacă o fi vreun sinucigaș ? — Care sinucigaș se îngroapă singur, după ce o mierlește ? stărui Chisăliță, însoțit de voltele aprobatoare ale omuluipasăre. — Îi trebuie certificat de deces, se încăpățână și Isaia. Nu poți să-ngropi pe cineva fără certificat. Nimeni nu moare de capul lui. Marchiza
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Dar degeaba, că gunoiul se tot adună... Intraseră în impas. Poate că ar fi bine să-l îngropăm creștinește... opină Chisăliță, care însă nu-și duse gândul până la capăt. Doamne păzește, se împotrivi Isaia. Dacă o fi vreun sinucigaș ? — Care sinucigaș se îngroapă singur, după ce o mierlește ? stărui Chisăliță, însoțit de voltele aprobatoare ale omuluipasăre. — Îi trebuie certificat de deces, se încăpățână și Isaia. Nu poți să-ngropi pe cineva fără certificat. Nimeni nu moare de capul lui. Marchiza, care putea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
caută înainte de orice, să fie iubită de ceilalți; ea se supune celorlalți și depinde de ei. Cultivă și exagerează sentimentul neputinței ei, suferința și faptul de a fi victimă. Persoana se simte vinovată, inferioară, demnă de dispreț, deprimată, stupidă, respinsă, sinucigașă. Nu se iubește pe sine și se mulțumește cu puțin: salvarea vine de la ceilalți. Persoana cu această opțiune fundamentală admiră mândria și spontaneitatea altora, are nevoie de mult ajutor. Ea are o puternică dorință de a fi remarcată și crede
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și își amână obligațiile pentru a doua zi sau chiar le uită. Preferă să nu ceară nimic decât să primescă un refuz. Ea are aversiune la schimbare, bea și mănâncă prea mut. Este incapabilă să fie fericită, este distantă și sinucigașă. Persoana cu această poziție fundamentală de viață este neproductivă, distructivă și autodistructivă. În privința lor, E. Berne (2006) precizează: "aceste poziții sunt universale în rândul întregii omeniri, fiindcă orice om suge la sânul mamei sau din sticlă și-și primește de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
falsifică judecata, face să țâșnească răspunsuri întru-totul contraproductive, chiar autodistructive" (Braud, 2008, p. 121). Sub semnul fricii (mai mult sau mai puțin exagerate), oamenii pot deveni niște lași (întorcându-și privirile, trădând, fugind), călăi nemiloși, victime încremenite în uluire sau sinucigași. Prin urmare, problema esențială a fricii o constituie "potențialele sale derive" psihologice și morale (ibidem). Resimțită între anumite limite de intensitate și de timp, frica de a ne înșela, de a da greș, de a nu face o impresie bună
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu se concentrează pe identificarea și tratarea psihopatologiilor. Au fost dezvoltate programe cu scopul de a identifica grupurile cu risc ridicat, pentru a promova recuperarea și a minimaliza tulburarile sociale. (Ursano, Fullerton & Norwood, 1995)342. Liniile de urgență pentru persoane sinucigașe, centrele pentru persoane care au suferit violuri, adăposturi pentru femei, unități de intervenție în timp de criză și centre comunitare în situații de criză au apărut în anii 1970. De fapt, numărul de centre de sănătate mintală ale comunităților au
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Iată de ce prăpastia întunecată, abyssos sau chaos, devine simbolul nevrozei dinaintea Facerii, melancolia fundamentală a divinului care nu și-a dat încă o determinare. Un Dumnezeu care nu s-ar elibera în actul Facerii trebuie imaginat ca devenind duh rău, sinucigaș sau killer.1 Creația începe deci sub semnul unei autoterapii divine, și fiecare zi a ei este o treaptă de sănătate în plus. Când Dumnezeu, la capătul fiecărei zile, își admiră opera și o declară bună, el afirmă în primul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poată încăpea burta în timp ce mânca, Jean-Francois Revel dedică mesei de prânz două ore în fiecare zi, după care, răpus, își face siesta o oră, ca să nu mai vorbesc de angelologul nostru contemporan cu care am trăit, nu de puține ori, sinucigașe experiențe culinare), să ai ieșiri macho (puțini știu, despre Casanova, în ordinea unei demonstrații inverse, că avea o formidabilă cultură umanistă, că era în corespondență cu mințile luminate ale Europei, fiind consultat în cele mai subtile probleme) sau să intri
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
echipa de la INSERM, au fost inserate "o întrebare din modulul "Activități domestice" despre frecvența televiziunii, precum și jumătate din modulul "Violențe". În fine, mai multe întrebări au fost adăugate în chestionarul francez; ele privesc scara stării depresive (Kandel et al.), comportamentele sinucigașe, fuga de acasă, absenteismul școlar, violențele fizice și verbale (serie de întrebări alcătuită de CRIJ* Corsica), practicile sportive, sexualitatea (serie de întrebări alcătuită de Florence Maillochon, CNRS), pornografia (finanțată de Consiliul Superior al Audiovizualului) și telefonia socială (finanțată de Școala
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
va fi restaurată de o intervenție a administrației (director, consilier principal pentru educație) sau de vreun deux ex machina, un psiholog, o asistentă socială, chiar un polițist sau un judecător. Violența crește ca urmare a acestei retrageri de înțeles, dar sinucigașă. A doua obiecție adusă noțiunii de incivilitate se inversează ideologic. Ea este foarte bine formulată de Wacquant (1999) sau, mai specializat, de Prairat (2001), în ce privește utilizarea ei în analiza violenței școlare. N-ar trebui oare să bănuim în spatele utilizării acestui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
permite o abordare pertinentă a efectelor psihologice și individuale asupra victimelor. El arată că stresul cauzat de victimizare poate fi un stres cumulativ și de aceea dificil de tratat, fiind adânc instalat în structura psihologică a subiecților. Tendințele depresive, chiar sinucigașe se combină cu efectele puternice ale insuccesului școlar și cu abandonul. Cele două noțiuni sunt complementare: stresului individual cumulat îi corespunde o retragere în sine și o abandonare a spațiului public care sunt deopotrivă rezultatul și cauza acestui climat de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
le depășesc total. Și, mai ales, că trimit la calendele revoluționare speranța că oprimarea cotidiană pe care o suferă victimele adică în primul rând copiii din clasele populare va înceta. Acest lucru este inacceptabil din punct de vedere moral și sinucigaș din punct de vedere politic. Trebuie oare să înecăm responsabilitățile individuale ale agresorilor într-o responsabilitate socială superioară și, prin chiar acest lucru, să reificăm, paradoxal, agresorii și victimele lor, făcând din ei obiectul unei interminabile alienări? Aceste întrebări ne
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
indirect și Zoe Trahanache; Porția Popescu cu o porție insuficientă de fosfor, preluată de la chibrituri, tot indirect Zița, nedusă la Iunion („fi-r-ar a dracului de viață; parol, țațo, să mă-ngropi”). Cel pe care Destinul îl predispune la un gest sinucigaș care nu ar fi mirat pe nimeni e Lefter Popescu, cu al său nume predestinat. Cum însă autorul „nu e dintre cei care se respectă și sunt foarte respectați”, nu vom afla sfârșitul, poate tragic, al funcționarului ghinionist. În general
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mai e de glumă! Ladima se împușcă. La fel și Gelu Ruscanu, ca și tatăl său, mai demult. De Fred Vasilescu nu putem băga mâna în foc că n-a făcut gestul funest plonjând cu aeroplanul. Un soi de demers sinucigaș este cel al lui Danton, care nu poate dezerta luând patria pe tălpile pantofilor, după celebra formulă. Astfel că rămâne să fie judecat și ghilotinat. De la Camil, singurul care scapă după o tentativă de sinucidere este Andrei Pietraru. El își
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
o pungă plină și grea aflată asupra cadavrului, dar acasă constată că în ea nu sunt gologani, ci gloanțe de rezervă. Într-un parc se spânzură din amor și un personaj al lui Minulescu din Corigent la limba română. Femeile sinucigașe ale lui Kirițescu se omoară spontan. Florentina din piesa omonimă are o criză de remușcări în finalul dramei și sare pe fereastră mai scurt decât Tosca lui Puccini peste zidul castelului Sant’Angelo. Margareta din Gaițele preia din scrisoarea soțului
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ostilitate transmițând reclame care încercau să le diferențieze firma de competitori, pe care îi descriau drept fără simț practic și neprofesioniști plătiți exagerat. Așa cum ar fi prezis Sean Bruner, glonțul aruncat în campanie a ricoșat și a lovit firma. Dorința sinucigașă din tactica celor de la Deloitte poate fi sugerată de o campanie paralelă. Imaginați-vă că sunteți un client al serviciilor stomatologice și remarcați o reclamă a unui cabinet care sugerează că alți stomatologi fac ca pacienții să simtă durere ore
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
detroneze guvernarea comunistă. Înțelegerea acestui adevăr simplu și, mai ales, împlinirea lui pe scena realității politice de la noi, mi se pare singurul act de patriotism autentic care mai poate fi realizat astăzi în Basarabia. Restul sunt vorbe goale și manevre sinucigașe... Iar un exemplu de unitate pentru partidele democratice basarabene poate servi chiar clasa politică din România care, dincolo de bătăliile electorale, adesea de o virulență acută, din ultimul deceniu, a știut să promoveze interesul național. Locul onorant pe care România e
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ajungem cu explicațiile (moment extrem de jenant) până la „Declarația drepturilor omului”. Oricum, se cheamă că tot am discutat ceva... Alt caz: sub formă de întrebare/constatare (ton povățuitor, grijuliu, atent - de om pățit) mi se sugerează că am greșit enorm, aproape sinucigaș, fiindcă nu am consacrat un număr tematic unui scriitor-martir în viață (sintagma nu deranjează pe nimeni) cu prilejul împlinirii unei vârste rotunde. „N-ai văzut cum au procedat ceilalți? E persoană influentă, are trecere peste tot, poate să vă facă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]