3,963 matches
-
va folosi în noul ciclu de viață vreo frunză rătăcită pe crengi. Respectiva va fi eliminată din sistem. Cam așa ar fi una dintre ... XXXI. TRANDAFIRUL SIRENEI-7, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie 2015. 0-Misterioasele sirene Trache era uluit de ce vedea. Tot localul era învăluit de o lumină albăstrui-pală, iar un perete, parcă era inundat de valuri, din care răsăreau și se cufundau femei cu trup de pește. Adică...sirene? clipociră neuronii lui Trache. Ce chestie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
1774 din 09 noiembrie 2015. 0-Misterioasele sirene Trache era uluit de ce vedea. Tot localul era învăluit de o lumină albăstrui-pală, iar un perete, parcă era inundat de valuri, din care răsăreau și se cufundau femei cu trup de pește. Adică...sirene? clipociră neuronii lui Trache. Ce chestie, dom’le! Cum or fi realizat asta? Iar printre valuri, un tip dansa cu o „peștoaică” d-asta. Mamăă, ce-o mai strânge! Cine-o fi? Aoleu, formidabil! Chiar omu’ meu, patronul zarzavagiu, domnul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Muzica misterioasă încetă, ... Citește mai mult 0-Misterioasele sireneTrache era uluit de ce vedea. Tot localul era învăluit de o lumină albăstrui-pală, iar un perete, parcă era inundat de valuri, din care răsăreau și se cufundau femei cu trup de pește. Adică...sirene? clipociră neuronii lui Trache. Ce chestie, dom’le! Cum or fi realizat asta? Iar printre valuri, un tip dansa cu o „peștoaică” d-asta. Mamăă, ce-o mai strânge! Cine-o fi? Aoleu, formidabil! Chiar omu’ meu, patronul zarzavagiu, domnul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
din grădina Olguței. Culeși de mânuța ei. Auu!--Ce vă pasă, bă, de castraveții mei? râse mânzește Zamfirescu. Dacă vreau, vă răstorn pe... XXXIII. TRANDAFIRUL SIRENEI- 5, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015. 7-Niște sirene vesele ---Lăsați-l, mă, să plece, râse Buhăianu cu dispreț. Nu vedeți că a intrat în banii castraveciorilor? Câți saci ți-am păpat, Dane? Și mai are pretenții de mare afacerist. Vorbele astea, iar îl înfuriară pe Zamfirescu: --Ce-ai spus,mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Vorbele astea, iar îl înfuriară pe Zamfirescu: --Ce-ai spus,mă, Umflatule? Crezi că vreau să plec din cauza banilor? Te-mbrac în bani, băă! Acum, chiar m-ai supărat! Hai, băieți, spuneți, ce mai servim? Parcă vă lăudați cu nuș’ ce sirenă. Care-i, bă, sirena aia veselă? --Chiar vrei să continuăm, Dane? rânji Pleșcan. Păi, să vină o sirenă, să ne-nveselească! --Așa-i, așa-i! țopăi și Firfirică, frecându-și palmele. Că mi s-a făcut o foame cu negocierea asta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
înfuriară pe Zamfirescu: --Ce-ai spus,mă, Umflatule? Crezi că vreau să plec din cauza banilor? Te-mbrac în bani, băă! Acum, chiar m-ai supărat! Hai, băieți, spuneți, ce mai servim? Parcă vă lăudați cu nuș’ ce sirenă. Care-i, bă, sirena aia veselă? --Chiar vrei să continuăm, Dane? rânji Pleșcan. Păi, să vină o sirenă, să ne-nveselească! --Așa-i, așa-i! țopăi și Firfirică, frecându-și palmele. Că mi s-a făcut o foame cu negocierea asta...Ce zici, Dane, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Te-mbrac în bani, băă! Acum, chiar m-ai supărat! Hai, băieți, spuneți, ce mai servim? Parcă vă lăudați cu nuș’ ce sirenă. Care-i, bă, sirena aia veselă? --Chiar vrei să continuăm, Dane? rânji Pleșcan. Păi, să vină o sirenă, să ne-nveselească! --Așa-i, așa-i! țopăi și Firfirică, frecându-și palmele. Că mi s-a făcut o foame cu negocierea asta...Ce zici, Dane, de niște specialități de pește, pe valuri de Galbenă de Odobești? --Ce Galbenă, bă, hârâi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
-și palmele. Că mi s-a făcut o foame cu negocierea asta...Ce zici, Dane, de niște specialități de pește, pe valuri de Galbenă de Odobești? --Ce Galbenă, bă, hârâi Scârțoi, vreau o Grasă de Cotnari! Citește mai mult 7-Niște sirene vesele ---Lăsați-l, mă, să plece, râse Buhăianu cu dispreț. Nu vedeți că a intrat în banii castraveciorilor? Câți saci ți-am păpat, Dane? Și mai are pretenții de mare afacerist.Vorbele astea, iar îl înfuriară pe Zamfirescu:--Ce-ai spus,mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Vorbele astea, iar îl înfuriară pe Zamfirescu:--Ce-ai spus,mă, Umflatule? Crezi că vreau să plec din cauza banilor? Te-mbrac în bani, băă! Acum, chiar m-ai supărat! Hai, băieți, spuneți, ce mai servim? Parcă vă lăudați cu nuș’ ce sirenă. Care-i, bă, sirena aia veselă? --Chiar vrei să continuăm, Dane? rânji Pleșcan. Păi, să vină o sirenă, să ne-nveselească! --Așa-i, așa-i! țopăi și Firfirică, frecându-și palmele. Că mi s-a făcut o foame cu negocierea asta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
înfuriară pe Zamfirescu:--Ce-ai spus,mă, Umflatule? Crezi că vreau să plec din cauza banilor? Te-mbrac în bani, băă! Acum, chiar m-ai supărat! Hai, băieți, spuneți, ce mai servim? Parcă vă lăudați cu nuș’ ce sirenă. Care-i, bă, sirena aia veselă? --Chiar vrei să continuăm, Dane? rânji Pleșcan. Păi, să vină o sirenă, să ne-nveselească! --Așa-i, așa-i! țopăi și Firfirică, frecându-și palmele. Că mi s-a făcut o foame cu negocierea asta...Ce zici, Dane, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Te-mbrac în bani, băă! Acum, chiar m-ai supărat! Hai, băieți, spuneți, ce mai servim? Parcă vă lăudați cu nuș’ ce sirenă. Care-i, bă, sirena aia veselă? --Chiar vrei să continuăm, Dane? rânji Pleșcan. Păi, să vină o sirenă, să ne-nveselească! --Așa-i, așa-i! țopăi și Firfirică, frecându-și palmele. Că mi s-a făcut o foame cu negocierea asta...Ce zici, Dane, de niște specialități de pește, pe valuri de Galbenă de Odobești?--Ce Galbenă, bă, hârâi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
paisprezece ore, aproape o moarte; te-ai trezit într-un zgomot infernal, cineva bătea cu pumnii și cu picioarele în ușă. „Dă televizorul mai încet!!!” Adormiseși cu aparatul deschis, pe ecran se desfășura un atac aerian; avioane în picaj, explozii, sirene, claxoane, țipete, comenzi, fond muzical - o tâmpenie, parcă mai era nevoie de un pumn tras în clapele pianului! Oprești războiul apăsând pe un buton; înainte să te culci se cânta Mahler; ascultând, plănuiai să instaurezi în Stațiune un regim militar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
slăbiciune. Membrele refuzau să i se supună. Tot trupul parcă i se restrânsese la unica insulă a minții, Înconjurată de o mare clocotitoare de nimic, o mică stâncă pe o rută abandonată de orice corabie, părăsită până și de cântecul sirenelor. N-ar fi știut să spună de când dura acea tăcere deplină. Simțea În tâmple șuieratul surd al sângelui. Toate umorile se precipitau Înlăuntrul lui. Din când În când, i se părea că se găsește pe buza unei cascade uriașe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Întrebarea nerostită. — Nu se cuvine, pentru un om al mării, să-și oprească prea Îndelung privirea asupra femeilor de pe uscat, nici măcar În serenissima Veneție. Și cu atât mai puțin asupra soției unui membru al Consiliului. Nouă ne sunt rezervate doar sirenele oceanului, cu cărnurile lor care miros a pește, exclamă el, izbucnind Într-un hohot de râs zgomotos. Părea să Își fi recâștigat buna dispoziție, dar În ochi Îi adăsta o umbră. În sfârșit, la capătul mesei se găsea un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cărți! Și mă trezesc brusc, pe buze cu cuvîntul „alte alea“. A fost o dată o domnișoară cu pistrui care freca galeriile și inelele de alamă cu sidol și cînta romanțe. Locuia pe o stradă cu trei fabrici și cînd suna sirena de două și ucenicii treceau prin fața casei ei ca să meargă la birtul din colț, domnișoara se cocoța pe pervazul ferestrei și, ca un făcut, fusta i se agăța Într-un cîrlig. Ieșeau la iveală două picioare lungi și albe ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
adevărată. Să-ți spun drept mi s-a făcut și milă și silă și a rămas să-mi telefoneze țdeci asta a fost Marcelică nu i-a mai telefonat s-o fi speriat Îmbrobodit cum e ca Ulisse de cîntecul sirenelor ori madam Mali a pus piciorul În prag) ...ce crezi că-mi face? Mă anunță că vine sîmbătă seara cu un taxi să ne ia de la atelier, În mașina mea nu Încăpeam toți. Corect. Nu l-am Întrebat unde are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lemn sau oricum va fi ultima modă la vremea respectivă. Din nefericire pentru silueta mea, mă așezasem lângă vitrina cu mâncare, vizavi de o prăjitură cu morcovi care parcă mă striga pe nume. Mă străduiam să ignor cântecul ei de sirenă când o voce a spus: —Scuză-mă. Era o fată cu părul des și scurt, blond decolorat, cu ruj roșu și o față foarte drăguță. Picioare lungi, în blugi tociți, și o jachetă neagră cu franjuri peste umeri. Părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ore întregi târându-mă spre fereastra întunecată cu storurile ridicate prin care, cum mă întorc cu spatele, cineva mă privește, deși fereastra se află la etajul al doilea. Și stinsul lămpii care, cu lumina ei stridentă, dă alarma ca o sirenă, cheamă oamenii încoace. Și senzația că, pe coridor, cineva se strecoară spre ușa mea atât de fragilă și de subțire. Și statul pe divan încordat și cu capul care nu vrea să se culce ca nu cumva, lăsându-se pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
spuse el către subordonații lui, domnul inspector Toma este aici tocmai pentru a se ocupa de cazurile acestea! Puteți vorbi fără probleme de față cu el. E la curent cu tot ce se petrece aici. 6 Cu girofarurile aprinse și sirena tânguindu-se, Dacia Logan gonea pe drumul forestier ce șerpuia prin pădure. Soarele strălucea puternic, făcând ca umbrele copacilor de pe margine să alerge cu viteză peste capota mașinii. Pop, Mureșan și Cristian se înghesuiseră pe banchete în timp ce Vasilică era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care rămăsese mai deoparte în timp ce ceilalți șușoteau discret. E bine să vezi cu ochii tăi. La secție nu rămăsese decât Szabo și nepoată-sa, pentru cazul în care se mai întâmpla ceva și trebuia cineva să preia situația. Și oprește sirena aceea, că mă smintești! spuse Pop. No, la ce-ți trebuie aici sirenă și girofaruri, nu pricep. Cine ți-ar putea încurca drumul în pustietatea asta? Pohoață dădu din nou din cap și opri ascultător sirena. O liniște plăcută se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ochii tăi. La secție nu rămăsese decât Szabo și nepoată-sa, pentru cazul în care se mai întâmpla ceva și trebuia cineva să preia situația. Și oprește sirena aceea, că mă smintești! spuse Pop. No, la ce-ți trebuie aici sirenă și girofaruri, nu pricep. Cine ți-ar putea încurca drumul în pustietatea asta? Pohoață dădu din nou din cap și opri ascultător sirena. O liniște plăcută se așternu imediat în pădure, netulburată decât de zgomotul roților hârșâind pe macadam. Ieșiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
preia situația. Și oprește sirena aceea, că mă smintești! spuse Pop. No, la ce-ți trebuie aici sirenă și girofaruri, nu pricep. Cine ți-ar putea încurca drumul în pustietatea asta? Pohoață dădu din nou din cap și opri ascultător sirena. O liniște plăcută se așternu imediat în pădure, netulburată decât de zgomotul roților hârșâind pe macadam. Ieșiră dintr-un viraj ușor și în față, la câteva zeci de metri văzură camionul. Lângă acesta, un grup de oameni își făcea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
picioarele Încrucișate, ca și celelalte, cu posteriorul revărsat, cu o țigară-n mînă, Într-o rochie de atlaz azuriu, numai că-n atitudinea ei, În Înfățișarea ei din lumina aceea rozalie În care părea cufundată ca-ntr-un acvariu (eterna Sirenă a marinarilor) era ceva care-l va atrage imediat pe Bandura. Abia cînd păși În odăița ei și cînd ea trase draperia grea de pluș verde și-i vîrÎ mîna caldă sub cămașă, abia atunci Înțelese: Marietei nu-i era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu fiecare clipă. Stația se afla la vreo cincizeci de metri, fumul negru, cenușiu, luminat de incendiu, se înălța în vălătuci furioși. Câți morți or fi acolo înăuntru, cine a pus bomba asta, se întrebă primarul. Se auzeau deja aproape sirenele mașinilor de pompieri, urletele înfiorătoare, mai mult ale cuiva care implora ajutor decât ale cuiva care venea să-l dea, erau tot mai ascuțite, dintr-un moment în altul aveau să irumpă de după un colț. Prima mașină apăru când primarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
iar Tiaré îmi dărui trei perle mici și trei borcane de peltea de guava făcută cu propriile ei mâini grăsulii. Când vaporul de poștă care făcuse o escală de douăzeci și patru de ore în drumul din Noua Zeelandă către San Francisco sună sirena care-i avertiza pe pasageri să se îmbarce, Tiaré mă strânse la pieptul ei generos, așa că am avut senzația că mă afund în valurile mării, și-și apăsă buzele roșii pe gura mea. În ochi îi străluceau lacrimi. Și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]