1,118 matches
-
o parte fundamentală a teoretizării și, în al doilea rând, o idee hegeliană și marxistă conform căreia cunoașterea este întotdeauna și în mod ireductibil condiționată de contextul material și istoric; în cuvintele lui Mark Rupert (2003: 186), este întotdeauna "cunoaștere situațională". Deoarece teoria critică ia societatea în sine ca obiect de analiză și deoarece teoriile și actele de teoretizare nu sunt niciodată independente de societate, sfera de analiză a teoriei critice trebuie să includă în mod necesar reflecția asupra teoriei. Pe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Au observat că inițial substantivul elevi are două silabe, iar apoi are trei silabe. Au concluzionat: elevi - câțiva , niște, mulți, dar nu toți, are două silabe și un singur i; elevii - toți, are două silabe și doi i Prin reguli situaționale, prin acumulare de fapte cuprinse în sfera aceleiași reguli și prin descrieri empirice ale fenomenelor de limbă reprezentate de ortografie, copilul dobândește treptat un întreg aparat formal legat de clasa respectivă, de fapte și devine astfel apt de generalizări practice
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
pentru că își trage originea din chiar actul de socializare a limbajului și al conturării propriei identități în raport cu o alteritate susceptibilă de intenții ostile. În această ipostază, ea reprezintă o atitudine logic-rațională verbală și non-verbală de respingere, într-un anumit context situațional, a unui dat (obiectul polemicii, animat sau inanimat, individual sau colectiv, concret sau abstract etc.), disputabil, asupra căruia se proiectează propriile temeri, convingeri, valorizări etc. Aici ar trebui încadrată imaginea generică a omului polemist a lui Fr. Paulhan: Din diversitate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
teză", "lucrare". Unii spun că educatorii nu pot evita "efectul de halo", "cota de iubire", "rata de contrast" etc.427 Ar trebui ca educatorii să înțeleagă că evaluarea prin calificative, prin note etc. are un caracter limitat la un comportament situațional școlar. Nu putem eticheta elevul ca personalitate. Notele unui elev spun multe despre pregătirea lui școlară, dar nu se poate pleca de la o notă pentru a se ajunge la "judecata ultimă" a lui ca om... Educatorii au datoria să urmăreasă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
inconsistențe este evidențiat încă o dată în momentul în care gânditorul austriac în încercarea de a elibera teoria de asumpțiile psihologice califică obiectivitatea științifică drept "inter-subiecti+vitate a metodei științifice"146 și alocă teoriei sociale și politice "metoda obiectiv-comprehensivă sau logica situațională"147. Rezumând, dacă "metodele teoretice sunt funciarmente aceleași în toate științele", de ce apare această diferențiere, în cadrul filosofiei raționalismului critic, între obiectivitatea specifică științelor naturii și cea proprie științelor sociale (în condițiile în care aceasta se află în legătură cu metoda științifică, și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
147 Potrivit gânditorului, "investigarea logică a metodelor economiei politice duce la un rezultat care poate fi aplicat tuturor științelor sociale. Acest rezultat arată că există o metodă pur obiectivă în științele sociale care poate fi numită metoda obiectiv-comprehensivă sau logica situațională. O știință socială obiectiv-comprehensivă poate fi pusă la punct complet independent de toate ideile subiective și psihologice. Ea constă în faptul că analizează suficient situația omului în acțiune, încât să poată explica acțiunea din situație fără alt sprijin din partea psihologiei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Înțelegerea" obiectivă constă în faptul că vedem că acțiunea a fost adecvată situației" (Karl Popper, "Logica științelor sociale", în volumul În căutarea unei lumi mai bune, Editura Humanitas, București, 1998, p. 93). La aceasta se adaugă specificarea că "metoda analizei situaționale este, ce-i drept, o metodă individualistă, dar nu una psihologică, deoarece ea elimină din principiu momentele psihologice și le înlocuiește cu elemente situaționale obiective" (idem, p. 94). 148 Iar asta cu atât mai mult cu cât Popper însuși susține
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mai bune, Editura Humanitas, București, 1998, p. 93). La aceasta se adaugă specificarea că "metoda analizei situaționale este, ce-i drept, o metodă individualistă, dar nu una psihologică, deoarece ea elimină din principiu momentele psihologice și le înlocuiește cu elemente situaționale obiective" (idem, p. 94). 148 Iar asta cu atât mai mult cu cât Popper însuși susține că "(...) obiectivitatea științei nu este o problemă individuală a diferiților oameni de știință, ci o problemă socială a criticii lor reciproce, a diviziunii muncii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu o atitudine de fair play. De aici originea expresiei It isn't cricket sau It's just not cricket, cu sensul "nu e corect, nu e cinstit, nu e drept" care se folosește (azi, ceva mai rar) în contexte situaționale non-sportive. Avem speranța că cititorul anglofon va ști că expresia (as) merry as a cricket nu are nici o legătură cu jocul de crichet ci... cu fabula lui La Fontaine La cigale et la fourmi (Greierele și furnica: La cigale ayant
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
al doilea). ** O atitudine asemănătoare vor adopta regina Elisabeta II și prințul Charles față de imensa popularitate a Dianei, "the Princess of Hearts", care îi eclipsa, mai ales pe soțul ei. Expresia We are not amused, frecvent citată, în diferite contexte situaționale, ca o dovadă de eufemism victorian, nu este atestată documentar. ‡‡‡‡‡‡‡‡‡ Prin contrast, prezența reginei Maria la Paris în 1919, grația și maiestatea întregii sale ființe, replica ei promptă și potrivită, tactul ei diplomatic care toate, deopotrivă, i-au impresionat și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
hoțoagă („cărare bătută de sălbăticiuni“), bazate probabil pe hățaŭ, hățău (u > g, ca în magh. hadaró > hădărău, hădărof, hădărag, hădarg, bg. pleșov > pleșuv > pleșug), legate, se pare, de verbele a hăți, a înhăți, a înhăța (< interjecția haț!), printr-o motivare situațională plauzibilă, dar care nu i-a convins și pe alții. În cazul acceptării acestei soluții, Hațeg ar fi înrudit onomasiologic cu Tîrnava, Cîmpina, Sibiu, Loviște. De curînd, pornindu-se de la accepția „vînătorească“ a termenului german Hatz, „vînătoare cu gonaci“, a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
reprezentările ficționale, scenice și narative, prin criterii felurite. Reiterarea constituienților specifici "amprentați" comic se îmbină cu tehnica resuscitării intertextuale și a relațiilor transtextuale: hipotext, hipertext, metatext. Principiile literaturii comparate: concordanțele omologice reproductive, interferente și analogice, recurențele tipologice, dependențe și paralelisme situaționale sunt folosite alături de confirmările descendenței prin texte aderente, formulate de reprezentanții "Școlii de la Târgoviște" și generația optzecistă. Familiarizarea cu opera, studiul conexiunilor dintre literatura caragialiană și creațiile postcaragialiene i-au oferit Loredanei Ilie o altă perspectivă asupra receptării critice. Și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
A2 A4: ironie față de un al treilea care nu-și dă seama, ceea ce procură un surplus de plăcere auditoriului (ironia propriu-zisă); A1 = A3: autoironie; A1 = A2 = A3: solilocviu autoironic; A1 = A4: autoironie al cărei autor ingenuu nu este conștient (ironie situațională) A2 = A3: ironie al cărei auditoriu este mijloc pentru scop.138 În toate aceste cazuri, ironia uzează de o multitudine de procedee, inventariate chiar din Antichitate: interogația și turnura imperativă, atribuirea către sine a ceea ce se reproșează adversarului, anateza (răsturnarea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o izolează de restul lumii. Iată de ce întâlnim pretutindeni eroii lui Caragiale, pe Trahanache cerând puțintică răbdare sau pe Ipingescu mârâind mereu "Rezon""19. Departe de a fi considerate carențe, mecanismul de marionetă, schematismul psihologic și chiar nongândirea, repetițiile gestuale, situaționale și de limbaj, uniformizarea sau gruparea în cupluri siameze, degradarea fizică și/sau morală, precum și dezorientarea și veleitarismul sunt, pentru I. Constantinescu, elemente de construcție a personajului caragialian prin care acesta se îndepărtează de structura tipului tradițional, dar se apropie
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
conduite deliberat libertine în cuplu, ca și acumulările de Luchieni, fixarea unei zile de primire sau achiziționarea câinilor de buzunar sunt preocupările unei lumi mimetice, intenția de parodiere a high-life-ului burghez reieșind din subtext. Însă în acest joc cu absurdul situațional și tipologic, demascarea are un vizibil efect de bumerang. În romanele realiste ale lui Mircea Eliade, raportul intertextual este sesizabil și în legătură cu tipul "intelectualului". Fin ironist, recunoscut pentru urbanitatea satirei, Caragiale a fixat inimitabil notele specifice ale etopeii acestei categorii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că își mențin și astăzi esența conținutului, chiar dacă unele au suferit modificări în formele de aplicare. Astfel, încă din anii ’40 ai secolului XX, Herbert Simon a recunoscut că trebuie abandonate principiile tradiționale ale managementului pentru a face loc abordării situaționale. El susținea că principiile clasice nu sunt decât niște “proverbe” și că teoria ce fundamentează practica managerială trebuie să pătrundă dincolo de principii superficiale și simpliste și să studieze condițiile în care sunt aplicabile principii concurente. Abia în 1966 doi teoreticieni
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
studieze condițiile în care sunt aplicabile principii concurente. Abia în 1966 doi teoreticieni americani (Daniel Katz și Robert Kahn, care au scris împreună „The Social Psychology of Organizations” - Psihologia socială a organizațiiloră, au oferit o descriere convingătoare a avantajelor perspectivei situaționale sau a “sistemelor deschise” în examinarea relațiilor dintre organizație și mediul său extern. În momentul de față teoreticienii sunt de acord că mediul este una din variabilele situaționale care influențează forma structurii organizației și managementul acesteia. Peter Druker considera că
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
Psihologia socială a organizațiiloră, au oferit o descriere convingătoare a avantajelor perspectivei situaționale sau a “sistemelor deschise” în examinarea relațiilor dintre organizație și mediul său extern. În momentul de față teoreticienii sunt de acord că mediul este una din variabilele situaționale care influențează forma structurii organizației și managementul acesteia. Peter Druker considera că variabila fundamentală de care trebuie să Țină cont practica managerială este relația managerilor cu subalternii. În ultimii ani se vorbește despre o nouă tendință, aceea de a aborda
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
în cadrul Body Gym, managerul apelează la supraveghere, leadesrhip, metode ad-hoc, controlul planificat și formal. Observația, ca metodă de cercetare constă în urmărirea intenționată și înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului sau ale grupului ca și al contextului situațional al comportamentului”42. Procesul de supraveghere este poate cel mai comun și mai simplu de utilizat. Managerul observă, analizează reacțiile angajaților în cadrul muncii de zi cu zi în cadrul familiar, informal, fără a crea tensiune salariaților. Este o metodă de control
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
condițiile în care subiectul nu-și poate explica starea sa psihofiziologică va accepta probabil sugestia contextului cognitiv creat ad-hoc. Rezultatele au fost următoarele: cele două grupuri non-informat și dezinformat au împrumutat în mare măsură sugestia contextului, ceea ce relevă importanța contextului situațional în evaluarea emoțiilor. Subiecții din grupul informat s-au lăsat mai puțin influențați de comportamentul complicelui. Concluzia este că o stare de activare pentru a fi încadrată într-o emoție (de frică sau bucurie) e necesar să fie dublată de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
prin acordul părților în baza unor uzanțe comerciale uniforme. b) serviciile: serviciile oferite clientului pe lângă produsul vândut au o importanță mare în diferențierea furnizorilor într-un mediu competitiv ele nu sunt însă obligatorii, nivelul lor depinzând întotdeauna de anumiți factori situaționali. Cele mai importante servicii sunt: * serviciul de finanțare: când un intermediar achită furnizorului contravaloarea mărfurilor înainte de a fi vândută, asumându-și astfel riscurile comercializării. Foarte frecvente sunt și cazurile, când producătorii finanțează distribuitorii prin amânarea plății după vânzarea mărfii; * serviciile
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
etnometodologiei 5, preocupat de studiul schimburilor verbale reale, cotidiene. Discursul este definit ca "tot ceea ce este produs al unei interacțiuni predominant lingvistice, care poate fi dialogal sau monologal, oral sau scris, spontan sau fabricat, în anumite dimensiuni lingvistice, textuale și situaționale"6. Astfel, termenul de discurs este utilizat, în analiza conversațională, într-un sens larg, care depășește concepția standard asupra discursului monologal, prin evidențierea locurilor sociale ale discursului și prin extinderea ariei discursivității asupra dialogului. John Gumperz 7, un reprezentant de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Analiza conceptului de context conduce la relevarea unei multiplicități de posibilități de extindere sau contragere a ariei acestuia, întrucât nu există consens privind componentele acestuia. Se pot identifica teorii minimaliste și maximaliste 16. Pentru primele, contextul se reduce la parametrii situaționali indicați de enunț 17. Pentru celelalte, contextul integrează toți parametrii potențiali pertinenți pentru interpretarea unei unități lingvistice 18. Între cele două extreme posibile, vom utiliza un concept de context median ca întindere. Acesta cuprinde două dimensiuni: condițiile de producere și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de bunuri de consum, și o logică semiotică, în care fiecare organ de informație este considerat ca o mașină producătoare de semne, care se originează în activitatea umană de construire a sensului social. Charaudeau reușește o definire clară a constrângerilor situaționale, pe următorii parametri: finalitatea contractului de comunicare, identitatea partenerilor actului de comunicare, tema, evenimentul și dispozitivul material (delimitate și pe tipurile mass-media scrisă, radio, televizuală). Subtitlul lucrării Construcția oglinzii sociale trimite la realizarea unei analize a ceea ce transmite global acest
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de conotațiile derogatorii. Merită insistat asupra faptului că națiunile universitare formau o categorie pur administrativă, cu valoare exclusivă în spațiul universității. Dincolo de zidurile academiei, categoria "națiunii" nu era operantă. Ca atare, în context universitar, termenul de "națiune" conferea o identitate situațională și limitată, care nu era "scoasă" și "purtată" de către studenți și în afara universității. Un exemplu eclatant ne stă la dispoziție în cazul Universității din Paris, care își repartiza studențimea în patru națiuni: l'honorable nation de France, la fidèle nation
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]