726 matches
-
a pune această neutralitate sub scutul Marilor Puteri. Cu acest scop ea-și îndreptă cererile către Poartă; dar silințele-i rămaseră deșarte. Când apoi Rusia, gata a declara războiul, ceru ca armatele ei să aibă liberă trecere pe pământurile românești, situațiunea României deveni cu totul delicată și anevoioasă. Atunci, spre a-și feri țara și ființa de furtunile ce se grămădeau în juru-i, ea încheie cu Rusia convențiunea de la 4/16 aprilie 1877. în schimb, cu foarte marile foloase ce-și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
i se făcea. Țara, care cu câtva timp înainte purta numirea de Principatele Dunărene, nu putea să renunțe la partea cea mai însemnată a râului, căruia-și datora atât vechea sa denumire, cât și dezvoltarea ei comercială, cât și foloasele situațiunii sale geografice. în adevăr România pune cu atât mai mult preț la păstrarea unei provincie care făcea parte din trupul ei și o alătură de mare, cu cât ea a putut acum simți, în urma primei pierderi a întregii Basarabii la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
da României recunoscătoare pozițiunea unui stat ce ar putea să-și urmeze mersul său pe calea ordinii, a culturii, a progresului. Și întru aceasta, interesul particular al națiunii române se află în deplină armonie cu interesul general al Europei. Chiar situațiunea ei geografică face ca să-i fie cauza identică cu aceea a liniștii și a păcii Europei. Tocmai unde ea este tare pătrunsă, tocmai unde ea simte că, luându-i-se cea mai însemnată parte din Dunăre și depărtând-o de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ni s-a definit; căci până la recunoașterea independenței, pozițiunea României era în adevăr nedefinită. Eram noi stat adevărat independent? Nu se știa bine. Eram noi un adevărat stat vasal? Nici aceasta nu se știa. Și atât e de pozitiv că situațiunea noastră eră confuză, că adesea vedeam distinși publiciști zicând că România era sub suzeranitatea înaltei Porți! Odată ce însă această confuziune încetă și poziția noastră politică se află bine-definită prin independința noastră, era o consecință naturală ca și numele Statului nostru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în unanimitate și mi-a făcut onorul a mă numi raportor. D-lor senatori, prin această lege și prin voturile unanime ale reprezentațiunii naționale nu se creează o stare nouă de lucruri, ci se dă o consacrare mai mult unei situațiuni deja dobândite. Suntem convinși, d-lor senatori, că Europa va vedea în acest act o garanție de ordine și de tărie. Suntem mândri și fericiți d-a supune Senatului acest proiect de lege și a-i face cunoscut că el
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
tot ce atârnă încă de dânsul ca România în timpul fiului său Mihai și a urmașilor Săi să se poată dezvolta și propăși în liniște și cu spor <...> Trebuie ca fiul meu Carol să caute astfel să impună oricăror rătăciți respectul situațiunii legale create prin renunțarea sa la Tron”. Speranțele regelui nu vor fi împlinite. Îndemnul său nu va fi urmat nici măcar de Carol. Imediat ce află vestea decesului, Carol se va proclama rege în cercul susținătorilor săi din Franța. Hugo Bacher, aflat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
îl consacra și în restaurante. — Păi, d-asta vă ziceam, de ce numai chestiuni siropoase ? Când dumneata, își îngroașă brusc vocea Eliade, ești deja atât de faimos și influent și ai putea să cânți și ceva despre țară, mai ales în situațiunea de acum, când e atâta nevoie. Ah, nu mi se potrivesc mie patriotismele, iar politică nu fac defel. — Păi, cum adică, vă e totuna un liberal c-un comunist ? — Dar nici că -mi pasă, amândoi pot să iubească la fel
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
un laș ! — O, nu mă face tu pe mine laș, cumetre ! — Dar cum să te numesc, când vrei să ne lași, așa, pe toți baltă ? Dacă am face toți la fel ? — Mai bine să nu fiți voi puși în asemenea situațiuni ! — Fă-o atunci fără mesageri, du-te tu la Cristian ! — Niciodată ! — De ce, pentru că te va convinge să termini cu tâmpe- niile ? — Nu, ci pentru că domnișorul Cristian nu va înțelege niciodată. Cristian este în stare să-și arunce în foc numele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și acte. Valorile cuprinse în lăzile de mai sus se ridică, după situațiile din iulie 1917, astfel: Se menționează că în lăzile mai sus numite se află diversele valori trimise și rămase în București, deși aceste valori sânt socotite în situațiunea de mai sus și anume: suma care urmează a fi scăzută din suma de mai sus de 1.388.046.867,10, rămâne deci o valoare de lei 1.387.961.667,10. Pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la Kremlin într-un compartiment de rezervă al Sucursalei Băncii Statului (Orogeinaia Plaza, Salle des Armures), cu protocolul semnat acolo la 10 februarie 1917 de către delegații Băncii ruse și de reprezentanții Băncii Naționale, în fața consulului nostru general onorar - domnul Guérin. Situațiunea în țară devenise ceva mai calmă: retragerea armatelor noastre se oprise aproape de Focșani; în mijlocul epidemiilor și al unor greutăți fără nume, armata și țara se reculegeau treptat, treptat; în Rusia izbucnește revoluția. Țarul este detronat, armatele se dezorganizează și concursul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Stat rusești. Ambele depozite au rămas păzite de o gardă specială. În acest timp, revoluțiunea se întindea în toată Rusia; țarismul se prăbușea treptat, treptat, cu mai multă sau mai puțină vărsare de sânge, iar comitetele revoluționare le luau locul. Situațiunea în Moscova devenise gravă: luptele de stradă, bombardamentul, asasinatele și prădăciunile se succedau din ce în ce mai violent. Banca Națională și Ministerul nostru de Război trimit 20 de oameni și soldați pentru paza depozitelor. Consulul nostru general - prin telegrama sa de la 15 noembrie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu Racowsky, care era delegatul omnipotent pentru Afacerile cu România. Conform acestei convențiuni, toate chestiunile pendinte între România și Rusia urmau să fie rezolvate de niște comisii interaliate, așa că Comitetul Sovietelor reclama cu insistență înființarea acestei comisii la Moscova. Noua situațiune politică creată României prin încheierea păcii nu mai permitea însă Guvernului să mai constituiască asemenea comisiuni compuse din foștii noștri aliați: Sovietul a declarat în mai multe rânduri că „aurul românesc va fi restituit numai poporului român“. Prezența lui Racowsky
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
slujbe în dreapta și în stânga. „De aici - scrie medicul hușean - decurgea nepotismul, favoritismul, gheșeftul, zdrobirea carierelor, blazarea celor merituoși, stricarea caracterilor etc”. La Huși, erau aleși deputați persoane care nu-i cunoșteau nici pe alegători, nici interesele județului, „dar nici chiar situațiunea geografică, dacă este la nord, la sud, dincolo sau dincoace de Prut”. Nimeni nu se putea afirma, dacă nu era înregimentat la politica vreunui partid. Om politic, după concepția politicianului modern, poate fi orice român „care știe să înjure, să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și voi fi crezută, vorbind acum, când nu mai am nici o năzuință pământească. războiul 1914-1919 neutralitatea 1914-1916 Plecam la Carlsbad cu mama și cu Pia, când, în gară la Predeal, Ionel ne aduse știrea despre asasinatul arhiducelui Franz Ferdinand. Cunoscând situațiunea din Austro Ungaria, lucrul i se părea serios, dar nu își închipuia că consecințele vor fi un război imediat. Nu ne ar fi lăsat să pornim la băi în Bohemia. Soră-mea și cu mine, după instalația mamei la Quirinal
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
știm liniștită cu nepoții ei cei mici, căci Lia venise în oraș, unde organizase spitalul din Școala Centrală. Câtă vreme am avut speranța unei opriri a inamicului, am lăsat-o acolo, telefo nându-i numai știrile cele bune. Acum se schimbase situațiunea. Ionel se duse s o vadă și să își ia ziua-bună de la Florica, pe care, în ini ma lui, nu mai credea s-o regăsească în ființă. [Chiar în acea zi el reveni la București, aducând numai patru, cinci obiecte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se va re întoarce, luă numai bagajul copiilor și foarte puține de-ale ei. Pe drum, la Ciocănești, se opriră și intrară într-o pădure până trecu o escadrilă de avioane germane care bombardau. La București își dete seama de situațiune și intră subit în viața chinuită ce trebuia să ducă până în toamna lui 1918. Casa ei, peste drum de Statul-Major al Armatei, nu putea fi locuită, căci strada era închisă circulației. Se instală deci la mine cu Pia, în cele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Crucea Roșie s-a cerut ca spitalul să fie transformat în azil de infirmi de război; trebuia o nouă organizare. Plecarea Mizei Alimăneștianu, însărcinată cu contabilitatea, înainte de a putea încheia socotelile ne îngreunase mult sarcina și ne punea într-o situațiune penibilă față de administrația centrală, ostilă nouă, compusă din Marghiloman, doamna Săvescu etc. Acești infirmi trebuiau cu vremea schimbați cu germani aflați în Moldova. Zilele treceau cu greu, nici o știre de la ai noștri, din lupte numai cele din Bukarester Tagblatt; când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
merita această insultă și opiniunea publică o confirma. Dl Teișanu spunea că, ducându-se la el cu impiegații căilor ferate, muritori de foame, le-a răspuns: „Rugați-vă la Dumnezeu să ajungă germanii la Prut, atunci numai se va limpezi situațiunea noastră“. Publicul însă era optimist, doamna Slătineanu, pe care o vedeam des, ne spuse că Marghiloman, chiar la Crucea Roșie, ar fi zis: „Când se va reîntoarce guvernul nostru...“ A vrut, oare, să îndrepte vorba cealaltă, publicată în ziarul german
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zisei, te ai compromite în ochii biruitorilor de azi.“ Înțelese că făceam aluzie la mesagiul ce trimisese cu două zile înainte mamei, ca să-i spună că ar veni bucuroasă s-o vadă, dar îi este teamă să nu-și compromită situațiunea și să nu se mai poată ocupa de binefaceri. Eram indignată de comedia ce juca: era bine cu germanii și profita de toate favorile lor, își asigura veni tul moșiilor, dar voia să creadă lumea că se sacrifică datoriei.] (Ediția
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și profita de toate favorile lor, își asigura veni tul moșiilor, dar voia să creadă lumea că se sacrifică datoriei.] (Ediția a II-a, 1996, p. 61.) Eu povățuisem pe Ionică să facă o cerere colectivă cu toți internații, arătând situațiunea de la Săveni, în Ialomița, precum făcusem eu lui Mackensen în privința Hereștilor. [Dar nu făcură nimic.]( Ediția I, 1937, p. 110.) El sosi la noi însoțit de soldat, ca să ia ziua-bună; avusese voie numai pentru a și lua bani de la bancă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mamei, dar nici nu mai știa de ce este vorba. Ne istorisi certurile germanilor cu bulgarii și luarea din mâna acestora a administrației Dobrogei. Vederea acestui om era un chin pentru noi, atât era de inconscient de datoria lui și de situațiunea țării față de vrăjmaș. Din fericire nu ne lăsam abătute. Mariuța era foarte zdravănă; deși cu bărbatul la Săveni, doi copii mici în paza ei și dânsa necon tenit hărțuită de germani, nu se descuraja și nu vedea decât victoria finală
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a îmbărbăta armata lor și a ne demoraliza pe noi. Mama, abia mai potolită, căzu din nou într-o stare de plâns, vedea Rusia în flă cări și [pe] ai noștri, urmăriți de germani, neavând unde se retrage. Într-adevăr, situațiunea era așa de tragică, încât nu ne mai gândeam nici la Pasărea, nici la boala Liei. Dar poliția nu ne da pas și ne readuse gândurile la București. Îmi dete voie să ies din casă pentru a mă înțelege cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
entuziasmul crescu, fetițele își luară păpușile în brațe, băieții bricegele și fluierele și, în ciuda în vățătorului, o luară la fugă spre casă, după ce însă strigară cât pu tură „Trăiască d-na Cantacuzino și familia Brătianu!“. Eu eram conștientă de gravitatea situațiunii, dar pentru nimic în lume nu m-aș fi dat în lături de frica lui Pinkow de la ce promisesem și de la ce credeam de datoria mea. Acesta era faimosul agent al poliției secrete, care la Bruxelles condusese afacerea Miss Clavel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a convocat la primării pe toți notabilii, preoții, învățătorii, proprietarii și le-a citit următoarea propunere: „Subsemnați cetățeni, având convingerea că în împrejurările prin care trece țara acțiunea d-lui P. P. Carp este singura în stare a reda României situațiunea pierdută, îi încredințăm sarcina de a apăra drepturile țării în negocierile ce se vor deschide pentru dobândirea păcii dorite de toți“.( În ediția I, 1937, textul e publicat drept anexa III sub titlul „Plebiscitul pentru Carp“, însoțit de anexa III
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a] trimis cât am cerut. La plecare le-am cărat la București, unde ne lipseau cu totul. Spiritul general era mult mai bun. Înțele geau toți că victoria va fi a noastră, afară de românii renegați din București, care profitau de situațiune. Landowski ne aduse o scrisoare de la frate-său, care ne-a uimit cum a ajuns la dânsul fără cenzură. Îi povestea că polonezii au refuzat constituirea regatului polon din partea Rusiei, sub auspiciile germanilor, sub rege german. Își rezervau drepturile integrale
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]