583 matches
-
Poieni, județul Saac. Printr-un hrisov din septembrie-decembrie 1636 mănăstirea Slobozia primea de la domnie "o vie în dealul Năenilor, județul Saac, și 300 de bolovani de sare pe an de la ocna Ghitioara". La 29 mai 1677 Gheorghe Duca confirmă mănăstirii Slobozia lui Ianache drepturile sale asupra bunurilor schitului Apostolache, din județul Saac. Schitul, aflat în localitatea Măstănești, a fost ctitorit de comisul Apostolache, între anii 1645 -1652. O condică din 1700 a lui Constantin Brâncoveanu spunea: Într-un alt document, din
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
regelui Carol I la Craiova unde a stat 3 săptămîni și a înaintat în grad marea majoritate a ofițerilor corpului I armate. În plus, au fost suplimentate loturile de pămînt acordate țăranilor care plecaseră la razboi și s-au înființat "slobozii" (sate de țărani liberi, care nu plăteau dări). Această perioadă avea să fie perioada cea mai înfloritoare de pînă atunci, cucerirea independenței naționale, împroprietăririle cu pămînt, construcția căii ferate Craiova - București, dezvoltarea industriei și vieții cultural-artistice aveau să transforme orașul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
arhitectură moldovenească medievală și a fost ridicat conform voinței domnești. Târgul a cunoscut o înflorire economică în timpul domniei (1634-1653) lui Vasile Lupu, care a refăcut lacul Orheiului, a construit poduri, a reamenajat mai multe străzi, a întemeiat lângă Orhei, o „slobozie”, venitul căreia revenea doamnei sale. Vasile Lupu este ctitorul catedralei „Sf. Dumitru” din Orhei, una din cele 15 ctitorii ale sale. Paul de Alep, care a trecut prin târgul Orhei în 1653 scria în jurnalul de călătorie: „casele sunt din
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
mai așezat și țărani și orășeni din Ucraina răsăriteană și cea apuseană, divizată după semnarea Tratatului de la Andrusovo din 1667. Numele regiunii vine dintr-un cuvânt slav, "sloboda" tradus prin „libertate”, care definea și un anumit tip de așezare umană - „slobozie”. Locuitorii unei „slobozii” primiseră din partea țarului dreptul de a nu plăti taxe și impozite o anumită perioadă de timp, scutire care era foarte atrăgătoare pentru coloniști. În regiunea existatu 523 slobozii la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În perioada 1650
Slobidska Ukraina () [Corola-website/Science/318892_a_320221]
-
țărani și orășeni din Ucraina răsăriteană și cea apuseană, divizată după semnarea Tratatului de la Andrusovo din 1667. Numele regiunii vine dintr-un cuvânt slav, "sloboda" tradus prin „libertate”, care definea și un anumit tip de așezare umană - „slobozie”. Locuitorii unei „slobozii” primiseră din partea țarului dreptul de a nu plăti taxe și impozite o anumită perioadă de timp, scutire care era foarte atrăgătoare pentru coloniști. În regiunea existatu 523 slobozii la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În perioada 1650 - 1765, regiunea cunoscută
Slobidska Ukraina () [Corola-website/Science/318892_a_320221]
-
care definea și un anumit tip de așezare umană - „slobozie”. Locuitorii unei „slobozii” primiseră din partea țarului dreptul de a nu plăti taxe și impozite o anumită perioadă de timp, scutire care era foarte atrăgătoare pentru coloniști. În regiunea existatu 523 slobozii la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În perioada 1650 - 1765, regiunea cunoscută ca Slobidska Ukraina a început să fie organizată tretat în conformitate cu obiceiurile militare ale cazacilor, similare cu cele existente în Armata Zaporijiană sau în Hetmanatul Căzăcesc. Cazacii relocați în
Slobidska Ukraina () [Corola-website/Science/318892_a_320221]
-
Slobozia Nouă, întâlnit și sub forma Slobozia-Vășcăuți (în , transliterat Nova Sloboda) este un sat în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Vășcăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 230 metri, în partea
Slobozia Nouă, Secureni () [Corola-website/Science/315990_a_317319]
-
Aurel Nicolae Pană, împreună cu 10 ha. de teren care, la sugestia d-lui Răzvan Ciucă, fostul director al Muzeului Național al Agriculturii, și a părintelui consilier Ion Florea, paroh al Bisericii “Sf. Voievozi” din com. Sudiți, au fost donate Episcopiei Sloboziei și Călărașilor în vederea înființării unei mănăstiri. În present, Mănăstirea “Sf. Mare Mucenic Pantelimon” găzduiește obștea monahală condusă de părintele stareț Ilarion. În încheiere, aș vrea să mulțumesc Sfinției Sale, Părintele Ion Florea, care mi-a pus la dispoziție informații și materiale
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
Bibliografie: 1. Cerere pentru acord de donație a suprafeței de 43.325,35 mp , către Agenția Domeniilor Statului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Direcția Generală a Finanțelor Publice , Cabinetul Episcopului, nr. 540/16 martie 2007, semnată de către P.S. Damascin, Episcopul Sloboziei și Călărașilor. 2. Act Dotal, 8 mai 1911, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Ialomița.. 3. Datcu Dobrin, Conacul Aurelian Pană -cadrul general de amplasare, . 4. Ciucă Răzvan, Documentar istoric Aurelian P. Pană, Muzeul Național al Agriculturii, Slobozia. 5. Idem, Secvențe
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
de robi care nu erau rromi, îndeosebi printre „"tâmpiți"” (handicapații mintali) și tătari capturați în bătălii, și de rromi care nu erau robi (printre familiile înstărite, care-și răscumpăraseră robia sau printre rromii „"sloboziți"”, adică eliberați, care se regrupau în „"Slobozii"”), dar aceștia nu mai erau denumiți "țigani", cuvânt care devenise sinonim cu "rob". Legile referitoare la țigani erau cam aceleași peste tot. Robii erau proprietatea stăpânului, care dispunea de ei ca de orice alt bun, putând să îi cumpere sau
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
când necesitatea revigorării vieții bisericești a devenit un imperativ, a făcut ca prima eparhie nou înființată în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, după aproape jumătate de secol, să fie . Dincolo de necesitatea pastorală a existenței unei eparhii în aceste locuri, prin înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor era recunoscut aportul milenar al tradiției creștine, tăriei credinței ortodoxe și pietății locuitorilor Bărăganului în viața Bisericii noastre strămoșești și a poporului român. Astfel, în ședința din 22 iunie 1993, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor a luat în
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
2743/1993, privind propunerea Consiliului Eparhial al acesteia, de înființare a unei eparhii în Câmpia Bărăganului, a hotărât, în urma analizei făcute de Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, înființarea unei noi episcopii pentru județele Ialomița și Călărași, cu denumirea Episcopia Sloboziei și Călărașilor, încadrată în jurisdicția canonică a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, urmând ca reședința să fie stabilită după cunoașterea exactă a situației pe plan local. Hotărârea Sfântului Sinod privind înființarea unei episcopii cuprinzând județele Ialomița și Călărași, ca sufragană a
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
scaun vlădicesc pentru prima dată în aceste locuri. Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor s-a întrunit în ședință extraordinară în ziua de 2 septembrie 1993 și a luat în discuție adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 4176/1993, privind înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, aprobată de Sfântul Sinod la propunerea Consiliului Eparhial. În urma dezbaterilor și pe temeiul articolului 94 (litera m), din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, procedând în spiritul hotărârii sinodale, a confirmat
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
aprobată de Sfântul Sinod la propunerea Consiliului Eparhial. În urma dezbaterilor și pe temeiul articolului 94 (litera m), din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, procedând în spiritul hotărârii sinodale, a confirmat înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor și i-a stabilit reședința în municipiul Slobozia, unde fuseseră asigurate între timp condiții corespunzătoare pentru reședința episcopală. În continuare, potrivit procedurilor statutare, hotărârea Sfântului Sinod de înființare a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, confirmată de Adunarea Eparhială a
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
spiritul hotărârii sinodale, a confirmat înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor și i-a stabilit reședința în municipiul Slobozia, unde fuseseră asigurate între timp condiții corespunzătoare pentru reședința episcopală. În continuare, potrivit procedurilor statutare, hotărârea Sfântului Sinod de înființare a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, confirmată de Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor și adusă la cunoștința Cancelariei Sfântului Sinod, cu adresa acestei eparhii nr. 5996 din 22 septembrie 1993, a fost supusă Adunării Naționale Bisericești, convocată în ședință extraordinară la 5 octombrie 1993
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
pe temeiul prevederilor articolului 7, alin. 2, și articolului 20 (litera e) din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și articolului 59, (litera e) din Regulamentul organelor centrale din Patriarhia Română, Adunarea Națională Bisericească a aprobat înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, cu reședința la Slobozia, ca sufragană a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, având jurisdicție asupra județelor Ialomița și Călărași. În urma Deciziei Patriahale nr. 8/1993, comunicată Arhiepiscopiei Bucureștilor cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 6227/1993, s-a stabilit
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
județelor Ialomița și Călărași. În urma Deciziei Patriahale nr. 8/1993, comunicată Arhiepiscopiei Bucureștilor cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 6227/1993, s-a stabilit data de 9 decembrie 1993 pentru alegerea membrilor clerici și mireni în Adunarea Eparhială a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Biroul Electoral Eparhial, care urma să coordoneze pregătirile alegerilor și să rezolve eventualele situații inopinate din timpul lor, a fost stabilit la Arhiepiscopia Bucureștilor, potrivit articolului 69 dinRegulamentul organelor deliberative. Prin ordinul circular nr. 6790/1993 al Consiliului
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
inopinate din timpul lor, a fost stabilit la Arhiepiscopia Bucureștilor, potrivit articolului 69 dinRegulamentul organelor deliberative. Prin ordinul circular nr. 6790/1993 al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor s-a adus la cunoștința tuturor parohiilor și filiilor din cuprinsul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor atât componența nominală a celor zece circumscripții electorale, data alegerilor, cât și localitățile stabilite pentru întrunirea colegiilor electorale și președinții acestora, dimpreună cu toate dispozițiile regulmentare privind desfășurarea alegerilor eparhiale. În urma alegerilor, desfășurate în bună rânduială în ziua
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
președinții acestora, dimpreună cu toate dispozițiile regulmentare privind desfășurarea alegerilor eparhiale. În urma alegerilor, desfășurate în bună rânduială în ziua de 9 decembrie 1993, au fost desemnați cei 30 de membrii (10 clerici și 20 de mireni) în Adunarea Eparhială a Sloboziei și Călărașilor și s-au completat totodată și locurile de membrii rămase vacante în organele eparhiale ale Arhiepiscopiei Bucureștilor, creându-se toate premisele necesare alegerii unui ierarh pentru credincioșii din Bărăgan.
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
este o mănăstire de confesiune ortodoxă, aflată în subordonarea canonică a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Mănăstirea a fost ctitorită de domnul Țării Românești Matei Basarab și soția sa Elina, în anul 1632, biserica de piatră a mănăstirii fiind construită între 1642-1646 de același Domn și sfințită la 3 aprilie 1646. Mănăstirea este situată
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
întreruptă de mai multe ori de-a lungul istoriei, mănăstirea căzând succesiv în ruină și fiind refăcută. În anumite perioade, localul actualei mănăstiri a fost transformat de autorități în penitenciar pentru femei sau spital pentru bolnavii de afecțiuni psihice. Episcopia Sloboziei și Călărașilor a reînființat mănăstirea în anul 2000 ca mănăstire de maici, transformând-o în mănăstire de călugări în anul 2004. Începând cu 1 septembrie 2009, mănăstirea a redevenit mănăstire de maici, statut pe care îl are și în prezent
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
monahia Mihaela Dumitrescu, în vârstă de 24 de ani la acel moment (2001), licențiată în drept și doctor în teologie. În anul 2004 mănăstirea este transformată în mănăstire de călugări, cu patru viețuitori. La 1 octombrie 2009, noul Episcop al Sloboziei și Călărașilor, Vincențiu Ploieșteanu, hotărăște ca Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia să fie transformată în Paraclis Episcopal, transformându-se totodată din mănăstire de maici în mănăstire de călugări. Ca urmare maicile de la mănăstirea din Slobozia au fost mutate la mănăstirea
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și Ministerul Culturii (lucrări de hidroizolații interioare și exterioare, schimbare a instalațiilor interioare, înlocuire a pardoselii din biserică, refacere a zidului de incintă, etc.). Lucrările au fost finalizate în luna aprilie 2013, când biserica mănăstirii a fost resfințită de episcopul Sloboziei și Călărașilor, preasfințitul Vincențiu, însoțit de un sobor de preoți. Elemente de arhitectură ale ansamblului mănăstirii Pictura interioară a bisericii Mănăstirii Plătărești a fost executată între anii 1646-1649 de o echipă de pictori-zugravi străini, „"familiarizați cu tehnica și procedeele artistice
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
originale, din timpul lui Matei Basarab, dar materialele utilizate pentru realizarea sa au fost de slabă calitate, ceea ce a condus la apariția de exfolieri ale picturii în anumite zone. Mănăstirea Plătărești este o mănăstire eparhială ținând de chiriarhul locului, Arhiepiscopul Sloboziei și Călărașilor. În mănăstire se desfășoară viață de obște, slujbele fiind săvârșite de viețuitoarele mănăstirii și de preotul slujitor, după rânduiala călugărească: cele 7 Laude zilnic și Sfânta Liturghie, în 5 zile din săptămână. Mănăstirea are 7 maici (în 2013
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
cutremure. Din 23 septembrie 2013, în județul Galați s-au înregistrat numeroase cutremure crustale, cu focare la adâncimi foarte mici (5±2 km). Epicentrele au fost localizate la 16-20 km N-V de municipiul Galați, în apropierea comunelor Schela și Slobozia Conachi (sat Izvoarele). Între 23 septembrie - 1 octombrie 2013 s-au produs mai mult 40 de cutremure în această zonă, multe fiind resimțite de locuitorii din Izvoarele și Schela. Cele mai puternice dintre acestea (cu magnitudini de 3,9 și
Cutremurele din județul Galați din 2013 () [Corola-website/Science/330238_a_331567]