1,056 matches
-
de mai multe ori prin acele locuri. — Mă gândesc la asta tot timpul, dar n-am putut merge, răspunse Soshitsu. — Sotan, tu ești tânăr și sănătos. N-ai fost acolo? Încă nu, stăpâne. — Nici unul nu v-ați dus? — Nu, cu toate că slujbașii noștri pleacă și vin tot timpul. Ei bine, aș zice că așa ceva e un dezavantaj pentru negoțul vostru. Chiar dacă cineva ca mine are asemenea speranțe, nu se ivește niciodată un moment potrivit pentru a părăsi Japonia, așa că nu e nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ospitalitate în mănăstirile de bărbați sau de femei fără excepție, timp de trei zile întregi, pentru ei și pentru suita lor; astfel că, având o trăsură bună, cele două provincii ar putea fi parcurse fără cheltuieli, cu excepția câtorva daruri făcute slujbașilor speciali ai pensiunii. Călătorilor de seamă arhimandriții le deschid aproape întotdeauna ușile propriilor apartamente, pivnița și bucătăria lor. Atunci ești foarte bine tratat. La Călderușani, mânăstire aflată în apropiere de București, se găsește un venerabil stareț care ne-a silit
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
calul cel frumos, măcinat de dorință și cu barba tremurându-i. îi trimite pe boieri să ceară animalul, dar bătrâna spune: "Ci-mi este de dăruială Cui mi-o sta pe el călare. Vodă, dacă auzea, Boierii, dacă vedea, Pe slujbași că-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare slujbaș care încearcă să-l încalece pe Roșu e azvârlit în aer cu un nechezat mândru și cade cu țeasta zdrobită. Nouă călăreți sunt uciși astfel. Atunci bătrâna spune: "Nu-ți mai
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tremurându-i. îi trimite pe boieri să ceară animalul, dar bătrâna spune: "Ci-mi este de dăruială Cui mi-o sta pe el călare. Vodă, dacă auzea, Boierii, dacă vedea, Pe slujbași că-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare slujbaș care încearcă să-l încalece pe Roșu e azvârlit în aer cu un nechezat mândru și cade cu țeasta zdrobită. Nouă călăreți sunt uciși astfel. Atunci bătrâna spune: "Nu-ți mai fărâma oastea, Că nimeni n-o-ncălica, Afar' numai de Corbea
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu bicele, pre alții legați-i băga cu picioarele goale în zăpada geroasă, așa chinuia pe creștini, o, amar de bieții creștini, că plângea și se văeta, și săracele văduve țipa de ger, dar nu era milostivire la varvarii de slujbași...” (Dionisie Eclesiarhul, Hronograful țărei Rumânești de la 1764 până la 1815). Nevoite, la rându-le, să se împrumute (după moartea lui Dan Danilovici, Vlada - sau Vlădaia -, văduva lui, „a căzut cu datorie la un turc din Giurgiu”; „Iar apoi când a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în lumea românească veche. Mai mult decât atât, le-a reprimat în diverse feluri. Sancțiunile finanicare confirmă și dau substanță acestei represiuni încă din timpul când pedepsirea faptelor cu pricina nu intrase în pagina de lege scrisă. Gloabele pe care slujbașii Domniei sau ai vorniciei (marele vornic - care încasa „șugubina de muieri” - avea, în Moldova, un „aparat” format din vornici, globnici, șugubinari), globașii, globnicii, le adunau de la păcătoși și păcătoase (și protopopii aveau dreptul de a încasa „gloabe” pe păcatul trupesc
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin China, tratând bolnavii și călătorind prin munții celebri. Putea să nu mănânce nimic luni În șir și a reînviat după ce murise pe când se afla În munții Jintai. Mai mulți Împărați de la Începutul dinastiei Ming și-au trimis În van slujbașii să-l caute. Cu toate acestea, ei i-au acordat titlul de „Supraomul care vede viitorul” și „Adevăratul nemuritor cu gândire semeață care Își ascunde harurile”. De asemenea, Zhang este considerat părintele taijiquan-ului sau al „luptei (boxului) cu umbra
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
2. Viața târgului de provincie, loc unde sufletul omenesc se ofilește Orașul acesta, asociat cu metaforă bacoviană “cimitir al tinereții”, este un spațiu mohorât, lipsit de vitalitate, în care se petrec drame cauzate de monotonia vieții de provincie. Personajele sunt slujbași mărunți, meșteșugari, boieri scăpătați, ce se mișcă lent într-o lume cenușie, strivitoare de viață, fără nicio devenire în afara morții. Oamenii acestui mediu cangrenat de plictiseală sunt victime ale tristeții, însingurării și suferinței provocate de eșecul spiritual. Opere reprezentative: Floare
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
da un leac de frică". Schimbul de replici laconice dintre Lăpușneanu și armaș, după plecare doamnei, îl edifică pe lector în privința intențiilor tiranului: "Ei! pus-ai toate la cale?", întreabă primul. "Tot este gata", răspunde ultimul. "Dar oare vor veni?". Slujbașul este sigur: "Vor veni". Ceea ce urmează depășește orice închipuire rațională, proiectând unul dintre cele mai înfricoșătoare scenarii din literatura română. Ziua debutează senin, chiar festiv, cu un Alexandru înveșmântat în regalia, pacific în atitudine, asistând la slujba mitropolitană alături de conclavul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este curtată de Dinu, care își ia libertăți de amant autoritar: "Azi-dimineață, când a primit scrisoarea poruncitoare (subl. în text), a ieșit afară". În curte, o nouă viziune premonitorie, de la cea solară, în macro, din ajun, se consumă în micro: slujbașii "s-au îndepărtat cuviincioși, ducând o pasăre tăiată în mijlocul glumelor". Stacojiul, ca într-o peliculă de Dario Argento, este omniprezent: "În urmă-le a rămas sufletul roșu al orăteniei întins pe zăpadă". Spaima eroinei se declanșează însă abia în urma unui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în lumina epilogului, o semnificație aparte. Odată îndepărtată primejdia, eroul descoperă că pe tânăra domniță o cheamă Tecla și că ea este fiica boierului Rovin. Treptele ascensiunii sociale ale lui Stoicea sunt consumate cu repeziciune: orfanul sărac devine, pe rând, slujbaș, vechil și, în final, ginere al boierului. O vreme, viața i se scurge în liniște paradiziacă. Totuși, într-o zi, Stoicea primește veste de la un vătășel al lui Rovin că tătarii i-au invadat moșia. Ivirea inamicilor constituie un important
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu și a criticii literare. Spune autoarea, o critică de direcție, sau o critică majoră nu are posibilitatea să se formeze fără independență etică absolută a criticului. Dar criticul din țară este fatidic supus sistemului și devine un fel de slujbaș. Îi lipsește, deci, independența necesară pentru a se chema, cu adevărat, critic. "Avântul critic se oprește pe pragul instituțiilor și în fața personalităților oficiale de care depind. Fiecare critic de oarecare importanță visează la propria lui revistă. Dar această revistă nu
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sa în evidența cartotecii general-documentare"6. Așadar, se pare că nu doar pentru cercetătorii biografiei și operei sale, existența lui Steinhardt pare a se desfășura între cele două coordonate (apartenența la ortodoxie și statutul de scriitor), ci și pentru zeloșii slujbași ai Securității. Îmi propun în continuarea analizei mele să prezint felul în care se reflectă în notele Securității relațiile lui Steinhardt cu intelectualitatea românească din exil, călugărirea sa și relațiile cu lumea bisericească. Apoi prezentarea unor informatori, diferitele lor tipologii
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
închisoare), în ziua arestării sale, 29 februarie 1948 și avea să fie "primul ei deținut". Primul său coleg de celulă a fost Lucrețiu Pătrășcanu, comunist căzut în dizgrația foștilor săi colegi, cum la fel se va întâmpla și cu alți slujbași ai noului regim, printre care și torționarii Albon și Dulgheru, ceea ce va determina partidul, după mărturia lui Wurmbrand, să creeze o închisoare specială pentru aceștia, la Ocnele Mari, ce "a ajuns curând cea mai aglomerată dintre toate". Acest demers al
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
rudenia cu strălucita regizoare Sorana Coroamă-Stanca, fiica verișoarei mele născute Barberis. Tata, Petru Irimescu, era de origine țărănească, fiu de țăran din Preotești, iar rude ale lui locuiau în satul Dolhești. În timp, ei s-au elevat și au devenit slujbași ai statului. Tata era un băietan frumos, cu afaceri bine închegate. Își adunase o brumă de avere. Cu toate diferențele dintre ei, mama și tata s-au întâlnit, s-au împăcat unul cu altul și au trăit foarte bine. - V-
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
toate eforturile și gândurile noastre. Că se vor realiza sau nu, asta e altceva. Ne rămâne, însă, speranța. - De politică ați încercat să vă țineți cât mai departe. - Am făcut și eu un fel de politică. Dar nu am fost slujbașul unor idei în care n-am crezut. Politica dictată nu m-a interesat niciodată. Trăirea vieții și încercarea înțelegerii lucrurilor din jurul meu au fost politica mea. Iată care e politica mea personală: iubesc viața, iubesc realitatea și caut să mă
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
Vintilă Brătianu, care mă apreciau. La intrarea nemților în țară, precum știi, armata noastră s-a retras în Moldova. Dumneata ai rămas aici, iar eu am plecat cu trapa. Acolo, desfiinfandu-se tribunalele militare ale armatei de rezervă și de vreme ce eram slujbaș al Camerei Deputafilor, aș fi putut cu cea mai mare înlesnire să fm demobilizat și să mă due cu Parlamentul la Iași. N-am făcut-o, ci m-au dus cu comandamentul Corpului ÎI Armata la Târgu-Framos, unde mi s-
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7601_a_8926]
-
pentru un marinar, ele înseamnă nu doar un loc al refugiului, ci și unul al despărțirii de țărm. Te poti împăca, într-o viață, cu un asemenea travaliu? Și, mai întâi, te mai poți regăsi într-un vârtej neîntrerupt că slujbaș al obiectivității, în care tu, umanitate fremătătoare, rămâi doar ecranul unei alienante defilări de argumente? Poate că singura ieșire din necruțătoarea capcană a lucidității o reprezintă spiritualizarea datelor personale la nivelul unor interese de o relevanță mai largă; și, în
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
de valorile și tradițiile românești, de ce nu mi-ați scris, dvs. sau colegii dvs. pe când eram în țară? De ce nu m-ați întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu și colegele mele, tineri doctori în filologie și slujbași ai culturii române pentru care suspinați acum?" În final, românul mărturisește că scrisoarea senatorului PDL l-ar fi onorat dacă ar fi primit-o atunci când era încă în țară.
Mesajul emoţionant al unui român din Scoţia pentru parlamentari () [Corola-journal/Journalistic/24005_a_25330]
-
bătălia de la Stoenesti și condamnările lui Miron Cozma și în "lotul Țigareta ÎI", ci un nou stăpân. Lămuriți, în fine, ca iliescienii au cam pierdut partida și că ieșirile lor lamentabile la rampă arată că nu mai au nici un viitor, slujbașii din justiție au basculat, cu arme și bagaje, în tabăra lui Emil Constantinescu. Aproape că aș salută această decizie tardivă a echipelor de mercenari din justiție, daca nu m-ar îngrijora puseurile antioccidentale tot mai necontrolate ale actualului președinte. În
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
după peripeții, se duce să-și întîlnească iubita dăruita de destin, este, firește, asasinat. Că și în precedentele împrejurări ale reincarnării, iubirea, descoperită, nu se poate întrupa. Cam la fel se petrec lucrurile în episodul asiro-babilonean (Babilu). Fiul unui înalt slujbaș al regelui crescu în dragostea pentru tăblițele de lut incrustate decît a îndeletnicirilor războinice. Devenind bărbat, văzu o fecioara care, fulgerător, din privire, îi plăcu. Dar, fatalitate, o pierde. O uită o vreme, copleșit de îndatoriri legate de desăvîrșirea intru
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
Cristian Teodorescu În ultimele luni diverși cetățeni străini rezidenți în România mi-au spus că se simt "monitorizați" și că li se ascultă telefoanele. Oameni de afaceri, slujbași pe la diverse firme, corespondenți de presă. De această atenție se bucură, mi-au declarat ei înșiși, și cetățeni români care lucrează în mass-media sau sînt angajați pe la firme străine în funcții importante. Azi, unul, mîine altul, asta ca să nu mai
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
emancipatoare ale acestui poliglot - care a publicat studii în latină, germană și română, dar care mai cunoștea și greaca, franceza, italiana, maghiara, polona, ucrainiana, ceva ebraică și rusă... Budai, care a studiat și trăit zece ani la Viena, devenind apoi slujbaș habsburgic în Lemberg, a scris și un tratat despre istoria locuitorilor Transilvaniei, precum și Kurzgefasste Bemerkungen ueber Bukowina, un fel de eseu politic scris într-o germană "sigură, corectă, la obiect, expresivă". Cercetând în Bucovina (ca funcționar) activitatea boierului Vasile Balș
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
reduce discuția despre culoarea ochilor dintre Anna Andreevna și fiica ei; în actul al patrulea, din șirul scenelor în care fiecare funcționar în parte îl mituiește pe Hlestakov, Gogol scoate scenele similare care îi au ca protagoniști pe Rastakovski, un slujbaș la pensie, numărându-se printre notabilitățile orașului și alta pe Ghibner, medicul neamț ce nu știe o boabă rusește. Este, de asemenea, receptiv la o obiecție auzită de la un spectator și procedează în consecință revizuind atitudinea lui Hlestakov din același
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
Pff...ce bine sună asta ! După care, din aceeași răsuflare, în spiritul mării concilieri naționale, se rățoiește la Antene și îndeamnă oamenii să nu se mai uite la ele. Mai că vedem rating-urile acușica prăbușite, lăsând pe drumuri atâția slujbași din economia privată a lui Voiculescu! Când am crede că premierul combativ ar putea împrospătă o atmosferă îmbâcsita de ranchiuni, cănd sperăm asta, hop îl auzim cum, în maniera brevetata de Băsescu, aruncă săgeți spre postul TV ce-l pune
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]