1,060 matches
-
dacă va costa, totuși, cincisprezece milioane de dolari. Dar trebuia să știu foarte bine care îmi sunt prioritățile. Un film bun nu conta. Good Money nu conta. Banii contau. Banii contau. — Lorne, am spus eu. Lorne! Lorne? Oh, Lorne? — Rubine, smaralde, diamante, perle și un ametist în valoare de un milion și jumătate de dolari. — Lorne. — Dă-i drumul, John. Spune ce ai în cap. — Lome, dacă Gary e așa de bogat, cui îi mai pasă că are îa bucătărie heroină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
se poate de transparentă. — De ce n-ar fi o nuntă dublă? N-ar fi o nebunie? Am putea sări chiar acum într-un taxi, să dăm fuga până în Bond Street să-ți cumpăr un inel. Ce ți-ar plăcea? Un smarald, un rubin, un diamant drăguț? Am putea să luăm prânzul la Knox. O să-l sun pe agentul de voiaj. După încheierea ceremoniei, am putea da o fugă pentru câteva zile la Paris, cu clasa întâi. O să stăm la hotelul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dulce alinat...”). Astfel de comparații și trimiteri le vom descoperi și în poeziile cu temă religioasă („Liniște! Privește norii,/ Care plâng în sărbătoare!”; „Și ninge, și iar ninge pe muntele-i ce-i fald/ Acoperit de neaua în albu-i de smarald./ Visarea este dulce și voalu-i de rubine,/ Mă poartă-n sărbătoare, mă cheamă iar la Tine!”) și în versurile ce redau stări interioare („Ne pierdem crud adesea și întrebăm de noi,/ În rătăciri fugare ca picurii prin ploi”; „Sunt starea
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
chiar să se unească deasupra, astfel încât, în timp, urmau să formeze un mormânt de piatră. La baza canionului, împreună cu Vultur-în-Zbor, se găseau doi abisinieni. Semănau cu Deggle, creatorul amintirii. Amândoi erau înalți și sobri. Purtau mantii negre și coliere de smarald. Dar asemănarea cu Deggle se sfârșea aici. îChiar și așa, ea și-a atins scopul: Vultur-în-Zbor a fost enervat la culme de spectacolul celor doi Deggle îngemănați din fața lui și a uitat de Prepelicar și de propriile-i puteri suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ai probleme? O să Încerc să te ajut imediat, după ce scap de câțiva dintre oamenii ăștia. Nu, nici o problemă. Voiam doar să-l salut. —Mda, păi vine Înapoi mâine. Am cerșit o țigară de la un tip În rochie de bal verde smarald și mi-am făcut curaj, ca să mă Întorc Înăuntru. Dar n-a mai fost necesar. Petrecerea venise la mine. —Bette! Speram să te găsesc aici! țipă Abby, În timp ce sânii ei-mamut amenințau să-i acopere toată fața. Ar trebui să stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Întotdeauna îi trimit prin poștă. Spune-i locotenentului Matthews că nu-mi plac vizitele personale, cu amenințarea implicită a unor capete de acuzare suplimentare. Danny lăsă mâna lui Gordean să plutească prin fața lui - unghii manichiurate, un inel cu piatră de smarald și probabil o mie de verzișori, bani gheață. Nu sunt colector de fonduri, ci detectiv și anchetez o crimă triplă. Gordean zâmbi, lăsându-și mâna cu plicul pe lângă corp. — Atunci dă-mi voie să te inițiez în modul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
minute, înainte să vină mașina să ne ia. Iarna purtam mai totdea una un taior negru, asemănător cu un smoching femi nin, pantofi de seară, iar la gât îmi puneam colierul de perle roz pe patru rânduri, cu fermoarul de smarald. 89 Primăvara, la festivalurile din mai, mă duceam în rochii de muselină cu flori mari și cu perlele la gât. Îmi place să mă îmbrac, mă distrează. — Cei din jurul tău erau la fel de dichisiți? — Să vezi, odată, la o premieră, eram
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
minute, înainte să vină mașina să ne ia. Iarna purtam mai totdea una un taior negru, asemănător cu un smoching femi nin, pantofi de seară, iar la gât îmi puneam colierul de perle roz pe patru rânduri, cu fermoarul de smarald. Primăvara, la festivalurile din mai, mă duceam în rochii de muselină cu flori mari și cu perlele la gât. Îmi place să mă îmbrac, mă distrează. — Cei din jurul tău erau la fel de dichisiți? — Să vezi, odată, la o premieră, eram în
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
avut atunci noroc, Un răsărit s-a prăbușit, în mine, arde-același foc, Blestemul tău l-am ispășit. O candelă aprind Și plâng; Azi, rup tăcerea dintre noi, în suflet amintiri mă strâng, Mă rog să fim iar amândoi. Ploaia de smarald Prin labirintul unui timp avid mai rătăcește încă pasul mic al dansului pictat în zori livid într-o secundă, ca un inamic. Nu așteptam sărutul tău de foc nici palma versului care-a ucis speranța unui fluture în joc cu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
gheață, aripi de cocori și palme frământând un asfințit ai strecurat cucută în licori, când ai tăiat trecutul sub cuțit. Prin labirintul unui timp avid mai rătăcește încă glasul cald, deși secundele-mi zâmbesc perfid, eu caut totuși ploaia de smarald. îngerii goi Când roua cade peste noi, Se-ascund și lacrimile-n slove, Lumini se nasc și mor în nove, Iar îngerii sunt triști și goi. Când seara gustă dintr-o stea Și umbrele se plimbă triste, Plătesc atâtea acatiste
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
brodată, în palton de iarnă, negru, croiul drept, s-a oprit zâmbindu-mi, dar, apoi, deodată, desfăcând doi nasturi argintii la piept, a suflat spre mine dulci miresme calde; flori de iasomie am simțit atunci. Ochii ei de raze, splendide smaralde, mă chemau să mergem printre văi și lunci. Flori de măr, în zboruri, se-așterneau cunună, ne priveau de-aproape fluturi, cu nesaț; Am pornit pe câmpul verde, împreună, eu și primăvara, visători, la braț. Ne țineau pe brațe razele
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
umezi în vin Și-aș agita șampania de stele. Beție stelară Un lujer ca o rază de lumină A răsărit și a murit instantaneu, I-am mai zărit lumina lui divină Pierdută-n universul visului ateu. Cu pâlpâiri muiate în smaralde S-a transformat din galaxie în atol Arzând într-un recif cu stele calde Ca la final să lase cerul și mai gol. Trecând prin sită pulberea stelară Tot colectând pepite de meteoriți, Mi-ai apărut în infinita seară Mireasă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
manciuriană. Una câte una, cutiile sunt deschise dând la iveală bucățile de ruyi. Fiecare ruyi e un sceptru care are trei capete mari în formă de ciuperci sau flori legate între ele cu un lujer. Capetele sunt făcute din aur, smaralde, rubine și safire, iar lujerul este din jad sculptat sau lemn lăcuit. Fiecare ruyi reprezintă un titlu și un rang. Ru înseamnă „cum“, iar yi înseamnă „dorești“; ruyi înseamnă „tot ce dorești“. Împăratul Hsien Feng ia de pe tavă un ruyi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de disperare. În grădină a fost adus un cocoș frumos, ca să-l trezească în zori. Hsien Feng preferă cântatul păsării în locul soneriei ceasurilor. Cocoșul are creasta mare și roșie, penajul negru și o coadă cu pene de un verde ca smaraldul. Are înfățișarea unui bătăuș, cu ochi răi și ciocul ca un cârlig, iar ghearele-i sunt la fel de mari ca ale unui vultur. Strigătul lui îmi amintește de cineva care ovaționează: Cu-cu-ri-guuuuuuuu... cu-cu-ri-guuuuuu! E drept că îl deșteaptă pe Majestatea Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trebuie să își evite verii și cumnații, așa că ne retragem în camera alăturată. Din fericire, eu pot să văd prin ferestre. Capacul sicriului este ridicat pentru prințul Kung: pe pieptul doamnei Jin sunt așezate grămadă bijuterii sclipitoare, aur, jad, perle, smaralde, rubine și cristale. Pe lângă oglinjoară, ea își ține și trusa de machiaj. Prințul Kung stă solemn lângă mama sa, durerea făcându-l să arate mai în vârstă decât este în realitate. Se lasă în genunchi și execută o plecăciune: fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
din draperii alunecase puțin Într-o parte, lăsând liberă o frântură de geam. De afară, mă privea cineva, un băiat necunoscut. Nu părea să aibă mai mult de optsprezece ani și mă fixa cu ochii săi mari, de un verde smarald. Probabil mă vedea doar ca pe o umbră din cauza luminii aproape inexistente, Însă eu Îl vedeam destul de bine. Avea o siluetă Înaltă și Întunecată, iar chipul Îi era Încadrat de un păr negru plin de ceva ce părea a fi
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
în vibrația sirenei alungindu-se peste oraș îndemnând că un bici autobuzele ticsite cu oameni cu trupuri agåțate de uși La fiecare hârtop råmâneau presårate pe asfalt fårâme de visuri neterminate Fiecårui anotimp mi-a fost dat så-i simt aromele smarald clorofilic câmp auriu copt ananas rubiniu ionatan și arcticul alb translucid råscolit ridicat înapoi cåtre cer dintre våi de rotile trenului cu umbră gråbitå înspre negura ochiului negru din stâncå Mi-a fost dat så-nțeleg între timp cå fiecare clipire
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1646]
-
pe care am reușit să le îngaim. —întotdeauna mi s-a părut că unul dintre băieții ăia e sexy într-un fel sălbatic, animalic, mi-a spus Helenka pe gânduri. înțelegi? m-a întrebat întorcându-și spre mine privirea de smarald. Are lentile de contact verzi, mi-am spus încercând să-mi opresc fiorii care mă treceau din cauza admirației pe care mi-o impunea frumusețea ei. —Luke, a continuat ea. La el mă refer. Are un corp superb. De fapt, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ca să-mi câștig bursa la Princeton- dar, privind înapoi la copilăria mea, n-aș schimba absolut nimic. Am crescut într-o căsuță de țară, albă, care arăta precum cele din ilustrate și era așezată în mijlocul câmpurilor de porumb, de culoarea smaraldului, din Iowa. Am fost un copil singur la părinți, dar înconjurat de un grup extraordinar de poeți, de studenți, de dramaturgi, de romancieri - dintre care toți gravitaseră în jurul faimosului Atelier al Scriitorilor de la universitate. Începând de pe la vârsta de zece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Mi-ar fi plăcut să obțin de la ea mai multe detalii. — Deci, plănuiești să faci copii în viitorul apropiat? Vivian era îmbrăcată într-un costum negru, care degaja o impresie de forță, iar la gât avea un colier impresionant de smaralde, însă postura rășchirată - un picior trecut peste scaunul de lângă ea, un braț drapat peste spătarul aceluiași scaun și degetele cu care-și ondula părul - evoca o femeie dedată plăcerilor, nicidecum pe editorul general al unei super-edituri. Parcă eram două prietene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
abține să nu trag cu ochiul înăuntru. O eșarfă Hermès! — Drăguță, zice fără prea mare entuziasm și o pune la loc în cutie. Mașina ne așteaptă. Mergem? Hopa. Mașină cu șofer. O geantă Kelly de crocodil - oare cerceii ăia sunt smaralde adevărate? În mașină, nu mă pot abține să n‑o privesc pe furiș. Acum că sunt mai aproape de ea, îmi dau seama că e mai în vârstă decât am crezut inițial, are cam cincizeci și ceva de ani. Și, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Kai-shek, valorează milioane în aur și argint. Mă uit în ochii aceștia. Pupilele de un căprui închis. Formele și liniile seamănă cu cele ale lui Buddha. Îmi amintesc de un peisaj îndepărtat. Suprafața unei planete cu stânci cenușii, heleșteie de smarald. Pe acest chip, deslușesc o voință de neînvins. Zăresc paznicii invizibili din spatele măștii. Paznicii a căror datorie este să nu lase pe nimeni să intre pe cărarea care duce în iatacul minții stăpânului. Iatacul unde el este complet dezgolit, vulnerabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de la gazde la invitați, silindu-se să scoată din cobzele, țambalele și viorile lor vibrația mută, diafană a căderii fulgilor de nea. În urma lor, slugile împărțeau tăcute darurile prințului. Eșarfe fine de Mosul, cercei din aur cu safire, rubine sau smaralde pentru femei. Ciubuce și inele lucrate pentru bărbați de meșterii din Istanbul. Unul dintre feciori ajunsese cu tava în dreptul Marioritzei. Mariam zâmbi, culese o eșarfă roșie și i-o petrecu în jurul umerilor. ― Eu și Emanuel te rugăm să primești eșarfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
veselă și ritmată de galopul ușor al cailor peste încremenirea albă a iernii. Remarcă preferințele călăreților pentru anumite culori. Prințul, de pildă, alesese o nuanță de albastru, considerată fastă pentru el și familia lui. Dimitrie Moruzi purta o mantie verde smarald, care amintea de culoarea steagului otoman. Și nu întâmplător preferase roșul și argintiul urmașul Văcăreștilor, Nicolae, în ton cu blazonul comtal al strămoșilor săi. În fine, Marioritza avea o slăbiciune pentru violete, așa că minunata ei pelerină, în contrast cu negrul costumului italian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
În ea; ochii robiți Îi vor urmări de la un capăt la altul hronicul aventurilor, vor descoperi poetul, primele sale versuri, primele beții, primele spaime. Și secta Asasinilor. Apoi se vor opri, neîncrezători, În fața unei imagini de culoarea nisipului și a smaraldului. Ea nu poartă nici dată, nici semnătură, nimic altceva decât aceste fraze, pătimașe sau dezamăgite: Samarkand, cel mai frumos chip pe care Pământul l-a Îndreptat vreodată spre soare. CARTEA ÎNTÂI Poeți și amanți În lume, spune-mi, cine În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]