750 matches
-
le e proprie declarația plină de superbie, lui Vasile Ponea îi convine figura modestiei, un soi de litotă sufletească, în măsură a favoriza unitatea lăuntrică a discursului. Să recunoaștem că nu întîlnim deseori, la ora actuală, autori care să se smerească în acest chip: „Iluziile îmi îmbătrînesc iute, fără costuri mari”; „Mă îndoiesc chiar și de îndoielile mele”; „Parcă mă aflu pe un «munte magnetic»,/ căci busola mea nu mai găsește un sens al binelui”; „Aș vrea (...) să-mi amintesc anonimatul
Sensibilitatea în stare pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4935_a_6260]
-
Zubașcu! În ipostază de poet, el dorea, astfel cum mi-a spus deseori, să fie socotit o simplă verigă în lanțul generațiilor, o fragilă legătură între absolutul trecutului și absolutul viitorului. De aici modestia fundamentală a eului său, care se smerea în fața umanității locale, parte organică a umanității întregi. Zubașcu nu făcea caz de individualizare, nu era ros de ambiția unei cazuistici distincte. De aici suflul epopeic al multora din stihurile sale, substratul lor exponențial, similifolcloric. Tonalitatea declarativă ce li s-
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
simte la Stăniloae stenahoria preotului în fața intelectualului laic: liber-cugetătorii sunt niște fanfaroni care abat privirile vulgului de la catapeteasma altarului, punînd în locul tainelor așchiile serbede ale ifoselor meditative. Mai mult, în loc să se închine icoanelor, ei urzesc calambururi ieftine, și în loc să se smerească în fața dogmei, ei preferă strălucirea fadă a figurilor de stil. Numai că în spatele tropilor estetici se întinde netezimea sterilă a unei gîndiri fără busolă transcendentă, o bîțîială artistică fără apetit pentru profunzimi și un carnaval de trufii autoidolatre. În ochii
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
îmi vine să-i dau acea iubire și cinste ce i-o dăm unui tată, care ne-a născut și ne-au crescut. Lumea germană și Europa se minunează de acest geniu; eu biet român încă mă minunez și mă smeresc înaintea marelui duh. "Seriosul" Gavril Munteanu, îl scandalizase pe intratabilul Bariț, întrucât, în calitatea-i de profesor la Seminarul Episcopiei de Buzău, făcuse necuvenite "pasuri laice" prin tălmăcirea unui "romanț" scris "fără țeremonii" și într-o "limbă aprovizionată cu belșug
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
înseamnă a-L lua pe Hristos în tine, a fi gestant în duh, a fi maică" (Psalmul 1). Apendicele ambiguu al acestei fiziologii jubilante îl reprezintă implorarea masochistă: "Fă-mă bubos, Doamne, ca să nu mă mîndresc, slăbănogește-mă ca să mă smeresc" (Psalmul 26). Găsim aci o sforțare a înălțării spre divin, de-o bună credință egală cu o expiere, care înțelege a lua asupră-și întreaga substanță a umanului, a nu "trișa" prin selecție arbitrară sau ticluită omisiune a aspectelor sale
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
pe săli și culoare, pe oriunde trece; mai sunt și mulți alții de care nu îndrăznim să întrebăm nimic, dar despre care bănuim că trebuie să fie intimi ai maestrului, după familiaritatea ostentativă cu care-i tratează. Asistăm și noi smeriți la toate repetițiile în mijlocul a zeci de profesioniști aplecați cu pietate asupra partiturilor deschise, la concerte avem bilete preferențiale în primele locuri, suntem veșnic în centrul atenției generale și nelipsiți din preajma Maestrului care ne oferă, în mod evident, un tratament
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
În relație cu spiritul artiștilor mari și liberi, contemporani, care provoacă analize serioase, studii, apariția unor cărți-document, care neliniștesc prin propunerile lor, prin performanțele actorilor lor, care ne provoacă să ieșim din etichete și verdicte, care ne stimulează mintea, reîntoarcerea smerită la textul lui Shakespeare, la valoarea limbii, la trezirea simțurilor, la clocotul spiritual interior. Acesta este un exercițiu fundamental. Care, cred și mai sper, ar putea să dilueze suficiența, mediocritatea, paranoia, ideea periculoasă că nu existăm decît noi. Mai tîrziu
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
sub semnul îndoielii și al instabilității... Poate este un orgoliu răsturnat, sfidînd orgoliul orgolios și de proastă calitate. Nu știu! Oricum, trebuie să mă împac cu mine, cu umilitatea care nu înseamnă umilință, cu smerenia care nu înseamnă "a fi smerit" și poate undeva sînt mai fericit că îmi păstrez capul pe umeri, sînt lucid, îmi este străină aroganța megalomană și uneori pot să cobor zîmbind de pe crucea imaginară pe care o construiesc în fiecare noapte... S.G.: De cîte ori ați
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
e confruntată cu nivelul biologicului, cu animalitatea care pare a alcătui concomitent cea mai vulnerabilă și cea mai sigură pavăză a ființei. O dorință lascivă e trasă în următorii termeni: „Aș vrea să duc cu mine în noaptea placentară/ ceva smerit din tine, mirosul tău de fiară/ și gînguritul tandru al sînilor răpiți/ de pumnii mei, agonici cîndva și fericiți” (Aș vrea să duc). Impulsurile instinctuale se asortează cu decorul cosmic, întrucît poetul se vede „trăgînd mărgeaua globului stinsă după mine
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
oferind concluziile unei experiențe bogate. Despre lied, de pildă, subliniază obligativitatea punerii în relație cu poezia, face comentarii stilistice nuanțate (de exemplu înrudirea dintre Schubert și Wolf trecând peste Schumann și Brahms) și mai ales accentuează însemnătatea unei atitudini interioare smerite în fața imensității acestei lumi: "Acel cântăreț care pretinde a cunoaște bine acest lied - spune el despre " Flașnetarul", capodoperă schubertiană - se înșeală amarnic... este așa de complex încât nimeni nu-l va cunoaște niciodată în totalitatea să". Se vorbește și despre
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
cu o memorie pentru care l-am invidiat mereu. Apoi, e un om cu adevărat bun, dar nu un om cumsecade, dacă prin "cumsecade", folosit în sens peiorativ, înțelegem acea etichetă sarcastică lipită celor care, stînd în banca lor, încuviințează smeriți tot ceea ce îi înconjoară. Mai curînd poți spune că de la Mihai Șora nu te poți aștepta la nimic rău. Apoi, longevitatea lui ține de stofă și de antrenament. Anul trecut, cînd a primit marele premiu al revistei România literară, s-
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă a Sfintei Scripturi, înfrânarea, citirea Sfintei Scripturi și rugăciunea, căci dorințele și imboldurile trupești le oprește înfrânarea și aprinderile inimii, le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În Pateric ni se istorisește despre un frate care a întrebat
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
putem duce și nici nu trebuie să ne descurajăm, indiferent de intensitatea luptei: Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem răbda, ci, dimpotrivă, ne va ajuta. Oricum, deoarece avem mândrie, El îngăduie acest război încât să ne smerim. Nu te întrista mai mult decât trebuie, ci cu mare smerenie aruncă-te înaintea Domnului și învinuiește-te. De îndată alungă orice gând rău care îți vine și nădăjduiesc că harul lui Dumnezeu te va ușura. Nu te teme; nu
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să ne răspundă, mărturisind despre noi în fața lui Dumnezeu și Tatăl Său și mărturisind în ceruri pe cel care L-a mărturisit pe El pe pământ”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXXIV, în PSB, vol. 8, p. 380) „S-au smerit (martirii - n.n.) atunci sub mâna cea puternică prin care sunt înălțaȚi acum (I Pt. 5, 6), atunci pe toți îi apărau, pe nimeni nu osândeau; pe toți îi dezlegau și pe nimeni nu legau (Mt. 16, 19; 18, 18). Se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
intra în viața cea veșnică. Pentru că n-a socotit o răpire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci s-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor și la înfățișare aflânduSe ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce (Filip. 2, 6-8). De aceea se nevoiau martirii, care purtau în sinea lor pe Hristos spre darurile cele mai înalte (I Cor. 12, 31) și îndurau orice oboseală
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vor umili sufletul și nu vor lăsa să li se îngâmfe cugetul din pricina faptelor mari săvârșite. Nu-i puțin lucru să nu te mândrești cu faptele tale bune, când faci fapte bune! Nu-i puțin lucru să știi să fii smerit când ești plin de bunătăți. Este, deci, tuturor de folos comoara aceasta! Este un loc de scăpare cum nu se poate mai potrivit! Celor ce-au greșit, ca să scape de ispite; celor ce le merge bine, pentru ca bunătățile să rămână
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
candelabrul sfânt = „Menora", În Încăperea numita Sfânta Sf inte lor. Rabinul , cantorul și toți credincioșii Își m ă r t u r i s e s c g r e ș e l i l e , Închinându-se cu fața smerită la pământ. Sărbătoarea se Încheie cu u ra rea : „Leshana Habaa Birushalaim!” = La anul la Ierusalim!, promisiunea sacră de a ajunge În „Eretz Israel” = Țara Israelului, Țara străbună. Dintre războaiele Israelului a fost și RAZBOIUL DE YOM KIPUR, În 1973
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
lăsat nișa pentru ceea ce instanța cutare de oriunde a condamnat drept intruziune în “viața” lor. în barbaria modernă a toate ( ...) poate că Cioran și Thoma au lăsat o mică evanghelie aidoma celor din Nad Hamadi sau Qoumran, de ce nu? Autentice, smerindu-se sau reînflorind eterna erezie pentru unii, poate necesara mărturie confesivă pentru cei asemenea lor. Nu cred că avem dreptul a intenta cuiva un proces de “desconspirare”, unica problemă fiind cea terestră pecuniară, a exploatării de către alții, a a “infernului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu toții comun este morbul morții, încerca el să relativizeze, dar era deja implicat, lucrurile începeau să doară. Realiza că era o traducere a cărei miză era chiar viața. Iar cuvintele lui năvăleau la geam, se poticneau pe culoar sau rămâneau smerite în așteptare la patul tinerei femeii. De parcă cea mai fidelă traducere ar fi fost tăcerea. Așa trecură alte câteva zile. Plecă socrul, șoferul de tir înapoi la Corcea după ce insistase să iasă ei, barbații, la o bere. Zilele egale deveneau
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Precum este focul pentru aur, așa sunt ispitele vieții pentru noi. Ne întăresc, ne călesc, ne dau mai multă credință, ne smeresc și ne învață să ne rugăm și să cerem sfat. Sfântul Paisie Velicikovski, cel mai mare propagator al filosofiei patristice din secolul al XVIII-lea și cel care a tradus Filocalia din limba greacă în limba slavonă („Dobrotoliubie”) în anul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
îngerului meu anonim a fost apoi o veste de seară amară când Morții înseși i se făcuse să moară - de-atunci stau închis în piatra mea fixă plutind nebulos în ființa-mi prolixă între două porți (în metru popular) stau smerit în poarta Porții și miros mireasma morții - țintirim numai c-o poartă ce se-nchide peste soartă țintirim cu două porți una-n vii și alta-n morți eu pieziș m-am furișat în văzduhul fisurat cu-n crâmpei de
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
moartea gură-n gură c-am mai fost în cer odată dar m-a luat apa uscată aici crucile n-au cuie sunt înfipte în gurguie când ți-e setea grea în noapte sugi la crucea ta de lapte... stau smerit în poarta Porții și miros mirosna morții
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
știe. Mai ai nevoie, Doamne, de-o nouă mărturie? A fost de față singur, în beznă, frig și ceață, Cu arșița-n grumaz, sub fulgere și gheață. Legate-s toate-n gând, nod după nod, cu rost, Muiate în păcate, smerite-n zi de post. Când frântu-i-s-a-n zare și cerul și destinul, Ca broasca i-au plesnit feciorul și vecinul, Se-ncenușa pe buze și-n blide, brusc, tainul. Pogonul, greu de aur, l-au măcinat lăcuste, Fierbea-n fântâni nămolul pe
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
candelabrul sfânt = „Menora", În Încăperea numita Sfânta Sf inte lor. Rabinul , cantorul și toți credincioșii Își m ă r t u r i s e s c g r e ș e l i l e , Închinându-se cu fața smerită la pământ. Sărbătoarea se Încheie cu u ra rea : „Leshana Habaa Birushalaim!” = La anul la Ierusalim!, promisiunea sacră de a ajunge În „Eretz Israel” = Țara Israelului, Țara străbună. Dintre războaiele Israelului a fost și RAZBOIUL DE YOM KIPUR, În 1973
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]