834 matches
-
LA MALUL MĂRII La malul mării numărând pescărușii - țipete în zori Plajă pustie - printre frunze de salcâm zăresc un lăstun După furtună - meduze pe plajă și doar o barcă Smocuri de iarbă pe plaja pustie - uite un melc Deasupra mării puzderie de stele - bătrânul singur Devreme în zori - un pescăruș planează deasupra mării Cer fără nori - un zmeu se zbate în vânt deasupra plajei 16Copii curioși șușotesc lângă pescar - o
LA MALUL M?RII by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83878_a_85203]
-
mers mult și am dat de o limbă de pământ care intra ceva înspre apă. Am luminat cu lanterna în spatele nostru, se vedeau niște surpături de pământ, ca niște răni abia închise a nu știu cărui uriaș răpus în luptă și niște smocuri de buruieni pe ici pe colo. Pe atunci, locul numit, "la iarbă" nu prea era cunoscut de pescari, căci aici ne aflam. - Ei, de acum, am ajuns, spuse moș Bâcu încet, ca o taină. Alegeți-vă locurile, aici nu agață
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
oaia la stână, primăvara, slabă, cum a scos-o din iernat : o zboară vântul și curge lâna de pe ea. Pe la sfântul Gheorghe, când vin gospodarii să le tundă, toate-s cu spinarea ca doba. Treaba strungărașului să tot strângă la smocuri și să le bage în traistă. Dacă-ți cere stăpânul oii, îi mai dai și lui ceva, dacă nu, noroc bun ! Eu, nici mă laud nici nu mint, m-am îmbrăcat cu lâna strânsă pe imaș. Și pălăriuță, trișcă, briceag
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sosise încă Père Joseph, și în așteptarea lui m-am așezat pe un scaun cu o revistă în mână. În forfota confortabilă din jur am ațipit. Pentru prima oară după multă vreme era liniște. Zburam peste o întindere pustie, cu smocuri de tufișuri de stepă, și pete de zăpadă. Un loc unde să fii singur cu lumea tăcerii. Apoi, a început vântul. Știam că trebuie să fie rece, dar nu îl simțeam. Puteam vedea, puteam auzi, doar nu simțeam nimic. mă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
rostogolit sub masă. Mi-am trezit prietenul, care dormea dincolo cu soția lui, și am procedat cu toții la o investigare prudentă a bufetului, care s-a dovedit a mai conține încă vreo opt capete de același fel, cusute grosolan, cu smocurile din creștet vopsite-n culori diferite. Drace, și mai aveam de dormit încă șase nopți în apartamentul pus nouă la dispoziție cu generozitate. Cum însă idolii nu păreau să aibă vreo problemă cu capetele din bufet, ne-am zis că
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
născut un băiețel și el, aflând pe front ce s-a întâmplat acasă, s-a aruncat în calea gloanțelor inamice într-o misiune nobilă, și-a salvat camarazii și s-a stins și cine știe cum s-ar fi clădit istoria dacă smocul acela de iarbă (blestemat) n-ar fi schimbat traiectoria șutului când Oneață Augustin a pornit singur de la mijlocul terenului, a trecut ca un bolid pe lângă fundașii insulari, l-a păcălit pe Grobbelaar și mingea a mușcat bara și el, înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un ștergar lat alb cu flori roșii și frunze verzi, și un opaiț cu mucul ars aproape tot. Pe brâul sobei, de jur împrejur, erau înșirate câteva mere... iar pe peretele dinspre răsărit, în colț... iconița Sf. Gheorghe și un smoc de busuioc, de la ”Ziua Crucii”, pe policioara candelei. E curat, e liniște, e răcoare si miros bun a busuioc si mere... Aerul din iatac, lucrurile... par sfinte, par amintiri vagi din basme, din cărți citite de demult, care dau simțurilor
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
frica de Dumnezeu); Pag. 34: „bordele” (bordeluri); Pag. 33: cele 11 rugăciuni sunt prezentate anapoda; Pag. 60: „... mici-burghezi” (mic-burghezi); Pag. 61: „pauperitate” (paupertate, fără „i”); Pag. 61: „azile” (aziluri); Pag 62: „respectul cadavrelor” (respectarea cadavrelor); dezacordul „era” (erau); „ucis cu smocuri de păr” (ucis prin smulgerea părului); Pag. 65: „Li s-a mai tras și câteva gloanțe” ( Li s-au mai tras...); Pag. 74: „Nici unul din elevi” (dintre elevii)... și deputații socialiști francezi n-au Îndrăznit (n-a Îndrăznit); Pag. 75
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de pagini A4, ceea ce nu ne-ar permite nicio redacție de revistă, având În vedere limitarea strictă a spațiului rubricii noastre. Spre ilustrare, vom reproduce, totuși, măcar și unele enunțuri pidosnice. Pag. 62: „... iar până la sfârșit a fost ucis cu smocuri de păr smulse din lunga lui barbă”; Pag. 70: „Teoria elitelor duce la imbecilități și În impasuri”; Pag. 121: „Facultatea juridică a Bucureștilor și a Parisului”; Pag. 124: „... călugărițe leproase penale”; Pag. 129: „Sadoveanu Își deconta terenul”; Pag. 161: „Amenințare
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să fie mult mai mare. Toți erau gătiți în uniforme care luceau de parcă erau făcute din zale metalice. Capul, ca și fața, era rotund. Și aproape chel. Avea un fel de podoabă urâtă pe cap care semăna a păr: un smoc de țepi se răsfira în creștet. Dar fața: o gură mică, aproape lipsită de buze, un nas ciudat, mic și deasupra, dominând, doi ochi mari, rotunzi, cu pupile negre, dar fără sprâncene. Păreau să aibă un fel de pliuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
oceanul de aer înghețat, de munte, de culoarea safirului. Ne aflam pe spinarea unui elefant uriaș, de stâncă, cioplit pe vârful unui munte imens, alb ca laptele. Muntele era de fapt un pisc de cremene, ascuțit ca o lamă, cu smocuri de jnepeni cățărați pe câteva mici platouri de sub picioarele noastre. Halucinant, inaccesibil, muntele cu elefantul în vârf se ridica peste o lume plată, străvăzîndu-se prin aerul transparent ca o sticlă albăstruie. Colții de fildeș și trompa ridicată spre frunte dădeau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cotuna Todireștii, aceeași comună. Școala de fete în sat ni s-a părut de prisos. (N-rul 14 din tabl[oul] Minist[erului]). 5) În cotuna Telejna (Butucărie), aceeași comună, am propus ca învățătoriu la școala de acolo pe normalistul Petru Smoc. Alex. Ciureanu e învățătoriu în Zapodeni. Un C. Ciureanu, cum e prevăzut sub n-rul 24 din tabloul Ministeriului ca funcționând în Telejna, nu-mi este cunoscut. (A se revedea în această privință tabloul județului Vaslui, trimis cu adresa mea N-ro
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în apropierea sa, la o măsuță, se mai afla un om. Un bărbat G. Călinescu în vârstă, cu papuci verzi în picioare și cu o broboadă pe umeri mișca mâinile asupra mesei, țintind atent. Avea mustăți pleoștite și un mic smoc de barbă. Individul ridică asupra lui Felix niște ochi grozav de spălăciți și-i lăsă apoi asupra măsuței, fără să scoată o vorbă. Abia după ce se mai adaptă obscurității, Felix constată cu surprindere că domnul cu broboadă broda cu lână
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
observă moșierul, nu vine maredecît când plouă mult și se umflă apele. - Atunci, de unde scoate apă la grădinărie? - Din puț! răspunse Pascalopol, amuzat de spiritul făcutde natura însăși. Otilia îl strânse de braț. Șesul uriaș, acoperit cu colburi prinse în smocuri de ierburi, creștea înainte, tăiat în două de drum. Pe orizont se iviră niște pete negre, niște ocoale, niște domuri sumbre cu țepi în vârf. Construcțiile se măriră și apărură în toată sinistra G. Călinescu lor sălbăticie. Erau coșare de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în afara oricărei epoci, într-o absolută neistoricitate. Dacă înaintea trăsurii ar fi răsărit deodată câțiva călăreți acoperiți din cap până-n picioare în sârmă, ca barbarii de pe Coloana Traiană, sau în întregime goi, cu țeste la oblânc și cu suliți cu smoc de păr în mână, Felix nu s-ar fi mirat deloc. Aci punea acum tot ce nu încăpea în istoria lui oficială, tratând despre romani și greci, barbarimea cu nume bizare, sciții, costobocii, sarmații, bessii. Huruitul roților și tropotul cailor
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
acea târâre colboasă. Pascalopol dădu bici cailor și brișca porni. G. Călinescu - Pascalopol, întrebă Otilia (Felix observă familiaritatea),la ce servesc bivolii? De ce sunt așa urîți? - Sunt buni la jug, răspunse moșierul, au putere mare. Câmpul cel negru, semănat cu smocuri de buruieni, începu să se coloreze din nou. Reapărură lanurile lungi, dar de data asta bine tăiate, unele albicioase, cu ovăzuri, altele verzi, cu porumb. Printre ele, fâșii subțiri și lungi de un verde-închis arătau lanuri de cartofi. Pătrate mari
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în el ca-ntr-un lichid fumegător. O perdea groasă și scundă de sălcii se rezema în jos pe orizont, și din cauza netezimii solului toată întinderea avea înfățișarea unui smârc, cu deosebirea că adevăratul heleșteu era mai întunecos și lucios. Smocurile rare de buruieni înfipte ca niște gheare întoarse în sus semănau cu ierburile din iconografia bizantină. Și, ca și acolo, un soare uriaș de aramă se lăsa înroșit pe zare. Priveliștea era sinistră și grandioasă. În apropierea heleșteului, pământul începu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Se plimba prin întunericul profund din preajma mănăstirii, apoi, potolit și hotărât, se întoarse. Pascalopol tocmai ieșea pe poartă și se îndrepta spre trăsura care-l aștepta cu mult mai departe, fiindcă vizitiul adormise și caii înaintaseră treptat, duși de câteva smocuri de iarbă tăiată de prin vreo grădină oarecare, și căzută, peste zi, din cotiuga gunoierului. Moșierul, văzîndu-l pe Felix, înaintă spre el cu mâna întinsă și rămase puțin surprins de gravitatea acestuia. - Domnule Pascalopol, începuse solemn tânărul, am spusmai adineauri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mai așteptă răspunsul, duse pe Felix de mână până în odaia cu pianul, deschise capacul, suflă o dată în claviatură, apoi începu să cânte Chant sans paroles de Ceaikovski, fluierîndu-l totdeodată. După aceea sări la fereastră și privi în curte. Ningea cu smocuri mari de lână, a căror cădere dădea o senzație de încetineală și de pierire a oricărui son. Pomii erau grei de zăpadă, și materialele lui moș Costache, căptușite cu blănuri albe, aveau aerul unor arhitecturi polare. Marina trecu prin curte
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
el ca-ntr-un lichid fumegător. O perdea groasă și scundă de sălcii se rezema în jos pe orizont, și din cauza netezimii solului toată întinderea avea înfățișarea unui smârc, cu deosebirea că adevăratul heleșteu era mai întunecos și mai lucios. Smocurile rare de buruieni înfipte ca niște gheare întoarse în sus semănau cu ierburile din iconografia bizantină. Și, ca și acolo, un soare uriaș de aramă se lăsa înroșit pe zare. Priveliștea era sinistră și grandioasă." Surprinzătoare este aici apropierea dintre
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
întoarse în sus semănau cu ierburile din iconografia bizantină. Și, ca și acolo, un soare uriaș de aramă se lăsa înroșit pe zare. Priveliștea era sinistră și grandioasă." Surprinzătoare este aici apropierea dintre termenii populari și cei neologici (colbos, heleșteu, smoc și iconografia bizantină, sinistră, grandioasă, sol. Romanul lui G. Călinescu Enigma Otiliei reprezintă tipul de roman total, atât ca formă artistică cât și din punctul de vedere al conținutului. El este o frescă a societății românești de la început de secol
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu impertinentul ei chicotit, te oprești deodată, într-un echilibru nestabil, pe o mică porțiune de pământ uscat. Împrejur pământul mustește, mica porțiune de pământ este tot mai erodată de apa ce se scurge, târând cu ea petale fanate, fire, smocuri de iarbă, crenguțe, dar tu continui să stai pe loc, să aștepți. O aștepți să-ți spună ce are de spus și să sfârșiți cu această postură, neconvenabilă pentru toată lumea. Să te conducă pe ușa din față, să mergi să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe o provizie menită să mă apere o vreme de uitarea care se va instala curând în mine. Apoi privirea îmi coboară pe colțul de stâncă pe care îmi sprijin un picior, pe mușchiul verzui-otrăvit care îi acoperă muchea, pe smocurile de iarbă care străpung zăpada, pe albia minusculă săpată de firul de izvor și care se pierde jos, în vale. Bogdan ne vorbește despre Raportul Natorp, un text pe care Heidegger l-a scris în 1922, în atenția lui Paul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poate de aceea becul face să se Întunece plescăiturile cu o clipă mai Înainte decît cere ritmul și umezeala căsuței Îi pătrunde pînă la oase. S-a lăsat noaptea În Florida și mustăcioara lui Carlos s-a prefăcut Într-un smoc de firicele muiate În ceai tocmai În clipa cînd Julius se uita spre el, dar n-a mai apucat să-l vadă, fiindcă ceva negru s-a ivit În dreapta lui: părul răsfirat al Armindei, căzînd de-o parte și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu. Vulnerabilitatea lui o făcea să încerce mai din greu. L-a apropiat de ea, ceea ce a avut un dublul efect de a-i face lui plăcere și de a-i permite ei să nu mai vadă erecția ieșind din smocul de păr. Cearșafurile erau proaspete, lumânările - un detaliu surprinzător, el era atent și nu făcuse nici o remarcă la adresa absenței taliei ei, dar trebuia să recunoască faptul că nu, nu era complet detașată. În mod sigur nu era cea mai proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]