18,131 matches
-
acu-i bine, e liniște", mormăi el și se cutremură la gândul că rostise cuvintele astea, care puteau să însemne, mai știi, și o înfruntare adusă lui Dumnezeu. Că adică, se înfumurase într-atât, încât se credea stăpân pe vrerea soartei, hoțomana. Și gândul i se făcu mic și se lăsă pituluș, tocmai spre fundul fundurilor inimii, care bătea înfundată în nădufuri. "Ei, bat-o și vârsta asta!", gândi conu Nicu, cu mai mult temei pus în gândurile sale și ca să
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
ei îți amintea, asemeni unui loc lăsat vacant pe neașteptate, că o rotiță-cheie din angrenajul redacției lipsea. La următoarea ședință nimic din urma acelei coliziuni nu se mai regăsea în atitudinea celor doi. Redeveniseră membrii unei echipe cu a cărei soartă se simțeau prea solidari pentru a mai ține seama de amintirea unei neînțelegeri apuse. Importanța pe care un om o are în colectivul redacțional al României literare se poate măsura după trei criterii: 1) influența pe care cuvîntul său îl
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
înălțimea ochilor, apoi se porni pe recitat, pătruns de emoție, cu o voce joasă, impunătoare: OMAGIU LUI RUDOLF HESS În liniște și tristă-însingurare Te-mbracă haina grea a nopții. De veghe stai și-aștepți cu-nfrigurare Să se-mplinească voia sorții. O, tu erou sub aspră suferință Fii neclintit și crede-te în bine Că noi avem un gînd și o dorință Să stăm de-a pururi lîngă tine. În cele cîteva clipe de tăcere prelungită, Hansi fu convins că Walburga
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
să moară - de-atunci stau închis în piatra mea fixă plutind nebulos în ființa-mi prolixă între două porți (în metru popular) stau smerit în poarta Porții și miros mireasma morții - țintirim numai c-o poartă ce se-nchide peste soartă țintirim cu două porți una-n vii și alta-n morți eu pieziș m-am furișat în văzduhul fisurat cu-n crâmpei de aripioară adiată-n subțioară ca să ies din cer afară aici ziua nu-i nimică nu e marți
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
a lungit cărarea de umbre după noi. Gemenele Copilele, frumoase, deodată s-au născut. Una, mai băiețoasă, bătea cu pumnii-n lut. Cealaltă, lină-n pas, cutreiera grădina Și aduna, din rouă, cu ochii-nchiși, lumina. S-au despărțit în soartă, plângând, de două ori: O dată-n gest și fire, ca fete și surori, Apoi se risipiră, în târg, cu două cete, Uitând să se mărite, neștiind să se desfete. Cu sânii trași în zale și spadă sub cătrință, Fecioara-mparte
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
consemnare a unor momente și situații absurde cotidiene, la care participi sau doar asiști cu un zîmbet interior. Ca orice haz provocat de necaz, rîsul este aici o formă a resemnării: cum se spune chiar în deschiderea cărții, de fapt soarta este cea care rîde de noi. Încă o dată, omul se află sub vremuri și, fie ele comuniste sau postdecembriste, personajele sunt aceleași, schimbate doar pe ici, pe colo, dar nu în punctele esențiale. Unele lucruri importante se spun în glumă
De-a rîsu'-plînsu' by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Imaginative/11180_a_12505]
-
nici nu înțelegea, cu siguranță, ce-i aia moarte. De atunci Adina s-a făcut că nu știe că fetița știe. Pentru că doar atât nu știe atotștiutoarea și nici nu a știut vreodată, ce-i rezervă ei, Adinei, în viață, soarta asta care nu iartă nimic și pe nimeni. (fragment)
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
o vizibilă distanță, pe care timpul a lărgit-o continuu, ducînd-o la proporții incredibile și grotești. între pretenție și realitate, arată Jules de Gaultier în studiul său asupra bovarismului, unii se poticnesc în chip ridicol, alții cad și se zdrobesc. Soarta comunismului îmbină ambele consecințe, mai instructiv și mai fastuos decît orice altă experiență umană. Rațiunea monștrilor naște somn. Amoralismul societăților totalitare decurge din anularea libertății individului, înlocuită printr-un sistem implacabil de constrîngeri. Supraviețuirea insului este condiționată strict: ori se
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
sunt ș...ț o perfectă descriere a literelor din imprimeri- ile de odinioară." (Ioana Pârvulescu, Întoar- cere în Bucureștiul interbelic, p. 232) Dorm litere-n sicrie mici de plumb Cu flori de plumb jur-împrejurul lor; Nu-s moarte, - dar au soarta, dacă mor În leagăn, a soldatului de plumb. Li-i floarea o coroană grea de plumb Netrebnic ca o coajă de cav ou; Iar ele-adastă, singure-n cavou, Să le separi de trupul lor de plumb. ORDINE ȘI MEDALII În
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
planurile menite să grăbească distrugerea urmașilor lui și uciderea sa sînt cu totul altele decît în cazul personajului dostoievskian. Întoarcerea lui Faulkner la tragedia antică și la Vechiul Testament pentru a spune că, în spatele a tot ce pare că se împlinește, Soarta îl pîndește pe cel ce i se împotrivește și așteaptă liniștită Scadența, își are, fără îndoială importanța sa, dar nu reprezintă chiar totul. Ceea ce contează în ultimă instanță sînt faptele puse în seama personajelor și puterea autorului de a convinge
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
morții? dacă putrezitul ar fi plicticos n-ar fi cimitirele pline. în micro doișpe simuleasa e tocmai bine așezat în centru ca un cinematograf între blocuri. astfel scade constant presiunea de plictiseală. cei cu balcoane spre simuleasa sunt răsfățați de soartă. carnea tânjește în apartamente oasele de la simuleasa n-au nevoie de nimeni. am văzut oasele tatălui meu. nu părea plictisit tata după paisprezece ani în noroi. nu părea să-i lipsească ceva. i-am văzut bastonul cu cap de fier
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
nopții". Cu siguranță că la țară, multă lume neșcolită era "în categoria superstițioasă a ignoranților" despre care povestesc Jules Verne și doctorul Severeanu: se crede că Luna aduce revoluții, cataclisme, cutremure și potop, că pe Lună trăiesc oameni care influențează soarta pământenilor, că Luna nouă favorizează nașterea băieților, iar ultimul pătrar nașterea fetelor și câte altele. La ani buni după ce eroii din De la Pământ la Lună ajung prin forțe pur tehnice, dacă nu pe Lună, măcar pe orbita ei, în exact
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
și, mai ales, de arestarea, către sfîrșitul lui 1960, a rudelor și apropiaților prozatorului. După arestarea Henriettei-Yvonne Stahl, cu care Vinea rămăsese într-o legătură permanentă, trebuie ca el să se fi gîndit că s-ar putea să aibă aceeași soartă. De altfel, încă în aprilie '60, el a fost obligat să dea Securității o declarație despre relațiile lui cu Petru Dumitriu și despre rolul său în scrierea Cronicii de familie. Nu se știe, deocamdată, dacă anchetatorii sînt cei care i-
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
rotundă și albă... Că vor, că nu vor, că le place sau nu le place, mai devreme sau mai târziu, topografii limbii și literelor române vor trebui să o treacă pe hărțile lor. Fiindcă există!ť ŤPe mine, îi răspund, Soarta m-a uitat. Poate că acest teribil �Fatum' sau �Moira' s-a mutat în cărțile din sertarul meu. Nu am copii, trebuie să consider sertarul ca fiind familia viitorului meu. Și a soartei noastre. Nu?ť". La foarte puțină vreme
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
Fiindcă există!ť ŤPe mine, îi răspund, Soarta m-a uitat. Poate că acest teribil �Fatum' sau �Moira' s-a mutat în cărțile din sertarul meu. Nu am copii, trebuie să consider sertarul ca fiind familia viitorului meu. Și a soartei noastre. Nu?ť". La foarte puțină vreme de la scrierea acestor rânduri, Revoluția din decembrie 1989 avea să schimbe din temelii societatea românească, deschizându-i porțile către lume și oferind scriitorilor, ca și publicului cititor, o deplină libertate de opinie și
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
al Jurnalului unui jurnalist fără jurnal, ca și al corespondenței, îl reprezintă condamnarea explicită și amară a iresponsabililor stângiști occidentali. În timp ce Estul abandonat în brațele ursului sovietic suferă în captivitatea lagărului socialist, Vestul întreține relații cordial-diplomatice cu U.R.S.S., sacrificând soarta a milioane de oameni din considerente de pragmatică geo-politică și financiară. Dezamăgirea diaristului e grea: "Nu pot să neg impactul dureros ce l-am încercat în scurta mea întâlnire cu Ťburgheziať occidentului. Disproporția între măreția și bogăția bibliotecilor și librăriilor
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
scrise după ieșirea din închisoare. Echivocul ludic și satiric, calamburul căutat și ironia acidă, verbul făcut să provoace și să întrețină râsul devin, treptat, subansamble ale unei depline gravități scriitoricești. Problemele cu adevărat importante i se par acelea legate de soarta națiunii comunizate cu forța, de povara ei istorică; și ele sunt "filtrate și îmbibate în sugativa politică a scrierilor mele literare". Arta lui Ion D. Sîrbu intră adânc în timpul istoric, politic și social, reflectându-l dinlăuntru și imaginând soluții de
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
a mai fost, cum firesc ar fi în dialectica rupturilor dintre generații, paradigma literară anterioară, ci primitiva minciună a maculaturii realist-socialiste, slujită uneori din oportunism și de rafinați scriitori ai deceniilor cinci și șase. La scurt timp după începerea facultății, soarta literară îi dăduse deja un semn proaspătului ucenic asupra căilor viitoare, mijlocindu-i întîlnirea dorită cu modelul poetic cel mai apropiat Ťstructurii lui artisticeť în formare. într-o memorabilă visată după-amiază, Nichita îl cunoaște pe Ion Barbu. Acasă la Sandu
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
și izolarea la care era acum condamnat erau direct instrumentate de către Stalin, al cărui cult atingea în acei ani apogeul, Bulgakov, asemenea multor autori din epocă, se vede nevoit să-i scrie Marelui Păpușar în mâinile căruia se afla și soarta sa. Astfel, în iulie 1929, îi adresează lui Stalin o petiție, urmată la 28 martie 1930, în lipsa unui răspuns, de o scrisoare trimisă guvernului sovietic prin care cerea, după o amănunțită descriere a situației imposibile în care se afla, să
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
încât toți ceilalți scapă, fiind singur condamnat la 25 ani MS și trimis la Aiud. După dezrobirea Basarabiei (Iunie 1941), mama și surorile lui Valeriu se întorc la gospodăria din Sîngerei. Dar în 1944, când sovieticii, cu ajutor american, întorc soarta războiului, iarăși mama și surorile lui Valeriu se refugiază la Iași sub purtarea de grijă a celei mai mari dintre surori, Valentina, întreaga familie trăind cu greu, spălând rufele celor avuți din târgul Iașilor, sub permanentă amenințare de a fi
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
tatăl Vasile Gafencu către fiul, precum Învățăturile de acum 500 de ani ale lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Viața lui Vasile Gafencu a fost o înălțare spirituală la ceruri, esențială ca o sculptură a lui Brâncuși inspirată din soarta țăranului român, care l-a atras înspre o viață dumnezeiască pe fiul său, mucenicul Valeriu Gafencu, recunoscut de români ca Sfântul Închisorilor. ----------------------- Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 14 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - VASILE GAFENCU - TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR / Ionuț Țene : Confluențe
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
mamă? Nu suntem încă de-o seamă!... III. LEUL, MAIMUȚA ȘI MĂGARII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017. Leul, Maimuța și Măgarii Traducere după La Fontaine Pe când stătea în jilțul lui, Meditând la soarta regatului, Regele Leu găsi cu cale Ca, pentru-o bună guvernare, Să-nvețe principiile morale. Hotărât, dădu poruncă La palat să-l aducă Pe maestrul Maimuțoi, Profesor și-artist de soi. Cum își începu lecția Acesta-l sfătui pe Măria sa
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Pentru-un rege e ca un opiu. Căci aceasta e pricina, Izvorul și rădăcina Tuturor nenorocirilor Din tagma patrupedelor. Numai când veți reuși ... Citește mai mult Leul, Maimuța și MăgariiTraducere după La FontainePe când stătea în jilțul lui,Meditând la soarta regatului,Regele Leu găsi cu caleCa, pentru-o bună guvernare,Să-nvețe principiile morale.Hotărât, dădu poruncăLa palat să-l aducăPe maestrul Maimuțoi,Profesor și-artist de soi.Cum își începu lecțiaAcesta-l sfătui pe Măria sa:- Dintre vicii, amorul propriuPentru
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Nu mi-am pierdut speranța, sunt sigur că destinul Va desluși răspunsul când vine peregrinul Cum n-am talent și nu am, chiar sunt orfan de muză Caut la cele cele scrise să încropesc o scuză Când cei dotați de soartă cu harul poeziei Vor spânzura tăcerea cu ruga ereziei Stihuri nemuritoare se-nchid cu-o acoladă În timp ce anotimpuri cântate în baladă Păstrează-ntâietatea - toamnă și primavară Din ciclu sunt excluse căldurile de vară! Poate-am greșit adresa, poate-am greșit
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]
-
la Bruxelles, există diverse rețele care recrutează în mod activ voluntari pentru jihad. În plus, din interviurile ei a rezultat că, în Molenbeek fenomenul islamizării radicale a acestui cartier l-a trasformat într-o enclavă musulmană periculoasă pentru întreaga Belgie. Soarta cărții ei a fost și mai șocantă. În majoritatea librăriilor a fost interzisă de autoritățile belgiene (majoritatea politică socialistă). Sigur e o complicitate „în interes de serviciu”, între securitatea belgiană și radicalii islamici. În Bruxelles, 25% din populație este de
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]