1,004 matches
-
de 23 de subiecți de sex feminin, a constat în evaluarea pe care aceștia o făceau asupra unui număr de 16 slide-uri. Sarcina constă în specificitatea relevanței unor atribute pentru 16 imagini-stimuli dintr-o listă de atribute care descriau variabila "sociabilitate" ("cald"; "agreabil"; "sociabil") și respectiv "inteligență" ("responsabil"; "respectabil"; "intelectual") pe o scală de tip Likert cu șapte trepte. Imaginile-stimuli ilustrau o persoană în cincisprezece ipostaze, astfel: (1) cu o fustă lungă; (2) cu 20 de kilograme în plus; (3) cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interacțiunii mai multor stimuli: coafura are un efect pozitiv când persoana-stimul nu poartă jachetă sport; blugii produc impresii pozitive când sunt asortați cu pantofi fără toc; fusta lungă, purtată cu cizme, a înregistrat frecvențe de răspuns ridicate pentru atributele de sociabilitate (S.J. Lennon și F.G. Miller, 1984, 5); ochelarii și coafura au efecte când este prezentă fusta lungă (idem, 6). Pornind de aici, autorii concluzionează că, în formarea impresiei despre ceilalți actori sociali, suntem confruntați cu stimuli variați pe care cercetarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și nivelul ei de satisfacere, nici o corelație pozitivă între satisfacerea unei nevoi și forța nevoii care o urmează în ierarhie" (Lévy-Leboyer, 1994, p. 93). În fine, decupajul în cinci nevoi a fost contestat de Alderfer (1972) prin teoria ESC (existență, sociabilitate, creștere), care recunoaște existența a trei nevoi. Nevoile de existență privesc planul fiziologic și material. Ele corespund nevoilor fiziologice și de securitate din piramida lui Maslow și se traduc prin dorința de îmbunătățire a condițiilor de muncă, a salariului sau
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
trei nevoi. Nevoile de existență privesc planul fiziologic și material. Ele corespund nevoilor fiziologice și de securitate din piramida lui Maslow și se traduc prin dorința de îmbunătățire a condițiilor de muncă, a salariului sau a avantajelor sociale. Nevoile de sociabilitate corespund celor de apartenență și nevoilor de stimă de sine definite de Maslow. Nevoia de creștere se apropie de nevoia de realizare de sine. La nivelul împărțirii nevoilor, există puternice similitudini între Maslow și Alderfer (fără ca ele să se suprapună
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
dimensiuni: • integrarea colectivă. Ea "determină fundamentele încorporării indivizilor într-un mediu de lucru". Două moduri de integrare se diferențiază: un mod de integrare prin reguli care valorizează statutul vs. un mod de integrare prin interacțiune care privilegiază dezbaterea în grupuri; • sociabilitățile. Se opun situațiile de relații intense cu colegii și situațiile în care relațiile sunt evitate. Apoi, analiza statistică permite degajarea a șase logici identitare. Patru modele corespund unor valori opuse net pe cele două axe. Celelalte două modele se caracterizează
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
situațiile în care relațiile sunt evitate. Apoi, analiza statistică permite degajarea a șase logici identitare. Patru modele corespund unor valori opuse net pe cele două axe. Celelalte două modele se caracterizează prin valori intermediare: • modelul serviciului public se caracterizează prin sociabilități mai degrabă slabe și are o ușoară tendință spre un mod de integrare prin reguli; • modelul profesional se caracterizează printr-un mod de integrare colectivă asigurat mai mult prin interacțiuni la locul de muncă. Sociabilitățile vor fi mai degrabă puternice
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
serviciului public se caracterizează prin sociabilități mai degrabă slabe și are o ușoară tendință spre un mod de integrare prin reguli; • modelul profesional se caracterizează printr-un mod de integrare colectivă asigurat mai mult prin interacțiuni la locul de muncă. Sociabilitățile vor fi mai degrabă puternice. Mai multe comentarii se impun: mai întâi, unele dintre aceste modele pot fi apropiate de cele elaborate în anii '70 (Raymond, 1998). Modelul reglementar, caracterizat printr-o slabă sociabilitare, amintele, în unele dintre formele lui
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
adaptare la situații atipice din practica școlară și extrașcolară; - de a se dărui cu vocație rolului asumat; - de a manifesta dragoste și înțelegere față de copii; - de a invoca practica educativă școlară și extrașcolară; - de a dezvolta înclinații, aptitudini, talente; - de sociabilitate și cooperare. B.3. Competențe psihorelaționale Planul teoretic: - de a asimila cunoștințe de psihopedagogie socială, de psihologie a grupurilor școlare, de psihologie a învățării școlare, de psihologie a creativității în grup, de dirijare a comportamentului uman etc. Planul operațional: - de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de orientare al copilului în raport cu situația, cu alte persoane și cu sine; 3. Date privind: atenția, percepția, memoria, nivelul de înțelegere, gândirea copilului instituționalizat; 4. Date referitoare la funcțiile: - instinctive (energetice, ciclul somn veghe);afective (dispoziție afectivă, afectivitate teorezitivă, emotivitate); - sociabilitate; 5. Date referitoare la conștiința de sine: - receptarea propriei corporalități. Observarea copilului în condiții standard de manifestare ne poate da informații referitoare la punerea unui diagnostic când copilul este bolnav. În cadrul Leagănului Roman, un număr relativ mare (adică 20-25) erau
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
normală patologică; c. greutatea la naștere - normalăsub limităpeste limită; d. starea de sănătate - ce boli a contactat în timpul cât l-am avut sub observație - numărul de internări; e. evoluția în greutate; f. vaccinări, tratamente; g. adaptarea la condițiile instituției; h. sociabilitate; i. orice alte puncte de reper privind evoluția copilului. Informațiile au fost obținute atât din observațiile și cercetarea proprie cât și din discuțiile cu cadrele medicale ale instituției, asistenta socială. Istoricul social este un instrument metodologic folosit deoarece: 1. organizează
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
ca teama de pedeapsă și ca o trăire deosebită a sentimentului de culpabilitate, de vinovăție permanentă. Asistentul social va încerca să înțeleagă posibilele cauze ale acestui tip de anxietate. În acest sens va folosi diferite tehnici terapeutice. 8. Gradul de sociabilitate De regulă se manifestă diferențiat, în funcție de personalul care se află în fața copilului. Va fi mai mare față de adulți și mai mic față de aceeași vârstă. Gradul de sociabilitate este condiționat, printre altele, și de starea de confort psihic. Pentru a o
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
de anxietate. În acest sens va folosi diferite tehnici terapeutice. 8. Gradul de sociabilitate De regulă se manifestă diferențiat, în funcție de personalul care se află în fața copilului. Va fi mai mare față de adulți și mai mic față de aceeași vârstă. Gradul de sociabilitate este condiționat, printre altele, și de starea de confort psihic. Pentru a o surprinde se înțelege, trebuie să avem în atenție:alimentația adecvată; - căldura agreabilă:curățenia;afecțiunea celorlalți; - protecția; - sentimentul siguranței. 9. Relațiile copilului cu persoanele instituției - tipul de relație
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
lipsei de afecțiune - actele stânjenitoare la adresa celorlalți - cruzimea - amenințarea - atacul fizic la adresa celorlalți 6. VIAȚA ȘI PERSONALITATEA COPILULUI ÎN CADRUL FAMILIEI - timpul petrecut în cadrul familiei - persoanele care l-au avut în atențiefirea (tipul psihologic) introvertit sau extrovertit limbajul trupului - gradul de sociabilitate pasiunile copilului în cuprinsul familiei. În ce măsură ele au coincis cu cele ale părinților sau a celorlalți membri de familia? - relațiile și prieteniile cultivate cu alții copii - tipurile de activități comune - îndemânările și priceperile copilului manifestate în familie - în ce măsură putea copilul
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
alimentarea cu apă și energie electrică. Amenajarea parcului Parcul este locul de întâlnire și jocuri pentru copii, întâlnire și agrement pentru tineri, odihnă și programe de mișcare pentru vârstnici. Realizarea sa într-o localitate rurală apropie condițiile satului de condițiile sociabilității din oraș. Se creează astfel condiții de agrement, de socializare a grupurilor în vârstă sau a tinerilor, antrenați în programe socioculturale. Execuția parcului va parcurge etapele obligatorii pentru orice obiectiv socialcultural: schița de sistematizare, detaliul de sistematizare, studiul tehnico-economic, proiectul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
către cea din societățile occidentale, unde se constată același tip de dereglare instituțională între participarea la slujbă și practica religioasă „personalizată”, din afara „zidurilor” Bise ricii oficiale, la propriu și la figurat (Rousselet, 2013 : 13). Pelerinul contemporan prezintă o formă de sociabilitate religioasă manifestată printr-o mare mobilitate teritorială. Condiția (calitatea) asumată de pelerin se definește mai întâi de toate ca o construcție autobiografică - de unde și plăcerea cu care el își prezintă CV-ul de pelerin, cuprinzând locurile pe care le-a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cinci persoane din anturajul său de prieteni sau cunoscuți să se înscrie. „Regula cinci plus unu, cum de nu ați auzit de ea, că tot spuneți că vă place să mergeți în pelerinaje?”, mă întreabă râzând pelerina Ana. Apoi laudă sociabilitatea pelerinului de autocar, prieteniile care se leagă în timpul transportului, obiectivele vizitate, religioase sau nu. O întreb ce înseamnă pentru ea un pelerinaj reușit. Răspunde : „Păi este un pelerinaj din care te întorci cu inima împăcată, cu sufletul liniștit. Un pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu ar fi avut succesul actual dacă mijloacele acestea de transport nu ar fi devenit mai accesibile ca preț în ultimii 20 de ani. Favorizând mobilitatea și amestecul populației urbane și rurale, transportul rutier dă naștere unor noi forme de sociabilitate pelerină, practici și comportamente în pelerinaj. și constrângeri nebănuite, de asemenea ! Turismul fiind asociat cu mobilitatea, este de presupus că în viitor partea „turistică” a călătoriei își va disputa întâietatea cu cea spirituală. Poate nu întâmplător, autocarele afișează pe parbrizul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
succes formele acestea „hibride” de pelerinaj ? Pentru că, pur și simplu, oamenii se simt bine împreună, călătoria devenind o critică implicită a vieții moderne, a „stilului” de viață modern (Amirou, 1995 : 245). România se apropie cu pași repezi de formele de sociabilitate occidentale, generate de evoluția sa socioeconomică din ultima perioadă. Indivizii se simt din ce în ce mai singuri, relațiile dintre oameni sunt percepute ca reci și impersonale, diferența dintre săraci și bogați se adâncește și la nivelul percepției mentale individuale. Iată de ce, mai ales
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fiind departe de o antantă amiabilă. Controversele existente între ei au contribuit mai degrabă la mediatizarea locului, la creșterea în putere a fenomenului în sine. Aspectul care ne interesează însă cel mai mult ține de capacitatea de atracție multiconfesională și sociabilitatea cosmopolită, inclusiv cu ceremonii religioase în mai multe limbi. Fără a avea informații detaliate în acest sens, pot avansa însă informația că un număr apreciabil, dar încă greu de estimat de pelerini români se deplasează la Mešugorje : catolici, greco-catolici și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gândeam că fur de la altul - eu să supraviețuiesc, nu mă mai gândeam la celălalt. Singura grijă era supraviețuirea. Ca la animale... Totdeauna am reușit să găsesc un grup, niște grupuri pe care nu le-am cunoscut Înainte. Am menținut această sociabilitate, dar abrutizarea Începuse să apară. Nu știu cum m-aș fi manifestat dacă eram matur. Nu cred că puteam ajunge să omor oameni... - Din punct de vedere religios... - Nu sunt dintr-o familie credincioasă. Nu am fost un practicant religios. Am Învățat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
coordonarea, oculomotorie, organizarea abilităților motorii, reactivitatea complexă; 4. motivational-afective: maturitate, reactivitate emoțională, dispozițiile afective dominante, motivele activității, interesele dominante, nivelul de aspirație; 5. capacitatea reglatorie: perseverența, spiritul de organizare și disciplină, atitudinea față de activitate și gradul de independență; 6. psihorelationarea: sociabilitate, modul de a se raporta la ceilalți, de a rezolva conflictele interpersonale, stilul și capacitatea de autoafirmare, simțul civic. ÎI. Stabilirea nivelului competenței aptitudinal-atitudinale specifice funcției cu responsabilități în siguranță circulației solicitate Se urmăresc aspectele: 1. capacitatea de diversificare a
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
ce pot antrena disfuncții ale sistemului atât la nivel aptitudinal (deficit de comutare a atenției, deteriorarea capacității de organizare a activității, dificultăți în luarea deciziei, afectarea psihomotricității), cât și la nivel atitudinal-caracterial (agresivitate sau anxietate, diminuarea activismului social și a sociabilității). 4. Examinarea la contestație urmărește: - măsură în care ineficientă în plan aptitudinal-atitudinal constatată la examinarea anterioară s-a datorat unor cauze psihice structurale sau a fost de natură conjuncturala; - dacă se constată că nivelul unora dintre aptitudini nu se ridică
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
diferite (familie, școală, atelier, fabrică etc.) și să se stabilească posibilitatea de restructurare (facilă sau dificilă) la schimbările ce survin în mediul la care adaptarea era consolidată. Este vorba aici de flexibilitatea caracteristicilor conduitei și structura lor, de coeficientul de sociabilitate. în al doilea rând psihodiagnoza complexă vizează nivelul și aspectele diverse ale aptitudinilor individuale, intelectuale (natura realizărilor școlare, profesionale, ponderea lor, ritmul, factori deterioranți); în al treilea rând, ne interesează calitatea motivației, factorii energizanți de întreținere și performanțele. Aici se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
viață. Copiii cu tulburări în spectrul autist pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, impulsivitatea, reducerea volumului atenției, agresivitatea, comportamente autodistructive, accesele de furie. Simptomatologia de bază a tulburărilor autiste cuprinde: dificultăți de comunicare, lipsă de sociabilitate, simțuri diminuate sau prea dezvoltate, excese în comportament. Având în vedere simptomatologia și posibilitățile de investigare a autismului, din punct de vedere psihopedagogic se pot evidenția următoarele caracteristici ale copilului autist: perturbarea relațiilor cu mediul: nu stabilește contact vizual, nu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Guerlain, Narcisse de Chloé, Tocade de Rochas sau Senso de la Ungaro. Pentru bărbați se recomandă: London de Burberrys. Rac La prima vedere, parfumul vostru pare că îndeamnă spre pasivitate și indiferență, dar nota de fond, de fapt, vă sporește rezistența, sociabilitatea, devotamentul, făcându-vă puțin poete. Parfumurile preferate sunt cele ale armoniei și sensibilității: No. 5 de la Chanel, Parfum D'Eté de Kenzo, Sunflowers de Elizabeth Arden, Pour Elle de Paco Rabane, Tocadilly de Rochas., Eden de Cacharel. Pentru bărbați: Héritage
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]