1,987 matches
-
mitologice, precum și la reflecții nu lipsite de miez. Prezentul se impune, de asemenea, atenției călătorului, care surprinde, uneori cu tentă umoristică, specificul realităților întâlnite. În proza de reconstituire a trecutului românesc, istoricul și literatul vor conlucra fructuos, dând adevărate fresce social-politice ale timpului evocat. Scriitorul traversează cu dezinvoltură secolele, coborând, ca în Pe aripa vremei (1923), până la descălecat, spre a descifra arborele genealogic al familiei sale, sau, mai aproape, precum în Acum o sută de ani (I-II, 1935), pentru a
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
ed. îngr. și introd. George Ivașcu, București, 1967; ed. îngr. și pref. Z. Ornea, I-II, București, 1976; Concepția materialistă a istoriei, București, 1892; Neoiobăgia, București, 1910; Din trecutul depărtat, București, 1910; ed. (Amintiri din trecutul depărtat), București, [1916]; Scrieri social-politice, îngr. și introd. Damian Hurezeanu, București, 1968; Corespondență, îngr. I. Ardeleanu și N. Sorin, București, 1972; Asupra criticei, îngr. și postfață Mircea Iorgulescu, București, 1973; Opere complete, I-VIII, București, 1976-1983. Traduceri: A. N. Ostrovski, Furtuna, București, 1911. Repere bibliografice
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Din comoara lui Moș Toader”, „Foița «Glasul Ardealului»”, rubrică în care se reproduc și schițe sau povestiri de Petre Ispirescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Barbu Delavrancea, I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu ș.a. Din 1932 gazeta capătă un caracter social-politic tot mai pronunțat, preocupările culturale dispărând aproape complet. I.M.
GLASUL ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287290_a_288619]
-
străini au pierdut, în aceeași perioadă, sume semnificative în favoarea capitalului autohton, care a transformat ofensiva capitalului străin pe piața românească într-o sursă de capitalizare proprie. Întregul proces a avut, între multe alte consecințe, și una cu o puternică influență social-politică. Așa cum am spus, întregul proces de valorificare a afluenței de bani privați occidentali - și nu numai - depindea de capacitatea întreprinzătorilor români de a construi rețele naționale. Capacitatea de colectare de la populație a certificatelor de proprietate și a cupoanelor de privatizare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1928), apărut la „editura” lui Tudor Arghezi. Cu acest modest bagaj este admis, de probă, în redacțiile ziarelor „Cuvântul” și „Dreptatea”, fiind angajat în cele din urmă la cotidianul „Lupta”, unde rămâne până în 1932. Aici scrie articole pe diverse teme social-politice (semnalând, de pildă, primejdia hitlerismului) și îndeosebi culturale, reportaje, interviuri și anchete, însemnări de călătorie. Între 1933 și 1937 este redactor la „Adevărul” și „Dimineața”, semnând totodată (G. Miron ori cu inițiale ) în alte periodice, precum „Cronicarul”, „Zodiac”, „Umanitatea”, „Săptămâna
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
tulburătoare confesiuni, cu accentele puse pe vibrația interioară, pe notația amară, de jurnal, narațiunea atestă refuzul de a transfigura sau de a edulcora realitatea surprinsă pe viu. Abil construită, trama epică se dezvoltă întretăind continuu două planuri: primul este cel social-politic, în care destinul exilatului se risipește în vorbe, în promisiuni de sprijin niciodată acordat, condiția predominantă fiind trăirea improvizată, ce prelungește o agonie secătuitoare; al doilea este cel al vieții intime, epuizată în legături erotice lipsite de șansa adevăratei iubiri
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
detașează printr-o intensă trăire sufletească, prin zbuciumul continuu al revoltei. Pe de altă parte, L. reușește să contureze cu gingășie portrete de copii supuși dificilei probe de a înțelege ordinea, nefirească pentru ei, a lumii adulților. Trimiteri la situația social-politică a românilor din Transilvania din perioada austro-ungară face în romanul Marcu Ulpiu Traian Stănoiu (1920), unde încearcă și o revalorizare în spirit sămănătorist a vieții rurale. L. vede satul ca unic păstrător al adevăratelor valori spirituale și sociale, în absolută
LECCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
neregulat, din mai 1947 până în iunie 1948 (patru numere). Subtitlul este „Caiete de poezie”, iar un număr iese cu titlul „Orașul”. Fiecare număr al acestei publicații e redactat de membrii cenaclului literar Slova nouă și este consacrat câte unui eveniment social-politic: revoluția rusă, răscoala din 1907, proclamarea Republicii, revoluția de la 1848. Semnează versuri Dumitru Almaș, V. Atomulesei, Mircea Butnaru, C. Gavriliu, Lucian Mircea (pseudonim al lui Mircea Borș), George Demetru Pan, H. Mihăescu, Ion Cazimir. În marea lor majoritate, textele sunt
REVOLUŢIA IN VERSURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289276_a_290605]
-
este anunțată intenția de a contribui la „strivirea tuturor agenților dizolvanți și parazitari” din societate și la „ridicarea la suprafață și punerea în valoare a tuturor energiilor vii ale neamului”. Ulterior naționalismul fervent va răzbate continuu din textele pe teme social-politice și istorice semnate, între alții, de Ion Colfescu-Delaturda, Ștefan Meteș, Horia Stanca, Elie Dăianu, Atanasie Motogna, I.O. Suceveanu ș.a. Sub influența ideologiei naționaliste se află, în bună măsură, și paginile culturale și literare. Dacă poeziile aparținând lui Al.T.
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
Papacostea Danielopolu - predarea limbii grecești în școlile românești după anul 1821; Mirela Luminița Murgescu - discursul oficial difuzat în școlile românești la mijlocul secolului al XIX-lea; Luminița Fassel - învățământul german în Basarabia între 1812 și 1940); publicistica (Lidia Simion - modernizarea vocabularului social-politic reflectată în periodicele românești din prima jumătate a secolului al XIX-lea); documente literare (Mihail Caratașu - cărțile și documentele Văcăreștilor); problemă editării critice a textelor vechi românești (Liviu Onu); cultură scrisă și folclor (Felix Karlinger cu privire la funcția „poveștilor” în balada
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
Deși în subtitlu se autodefinește ca „independent”, ziarul are o vădită orientare național-țărănistă, declarată deschis chiar în primul număr, unde se spune: „Milităm în cadrele și în ideologia ortodoxă a Partidului Național Țărănesc”. Această adeziune se manifestă îndeosebi în publicistica social-politică, dar transpare și din conținutul rubricilor culturale. Sub titluri generice care au variat de-a lungul anilor-„Culturale-artistice-literare”, „Sociale-culturale-artistice”, „Literare-artistice-culturale”-, rubricile caută să ofere o informație bogată și să cultive valorile tradiționale, mai cu seamă pe cele transilvănene, fără a
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
Făgăraș - 29.VIII.2005, București), poet, prozator și publicist. Urmează liceul în orașul natal, terminat în 1966, și doi ani de studii juridice (1968-1970), fiind apoi învățător suplinitor și pedagog. Este absolvent al Facultății de Ziaristică la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. Inițiator al cenaclului literar Atlantida, va publica, mai ales în anii ’70-’80, reportaje, romane, poezii. Devine cunoscut după 2000, prin televiziune, cu o emisiune gastronomică în care caracteristice sunt implicațiile culturale, intitulată „Bucătăria lui Radu”. Ardelean atras
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
durabile”. Deși e mai moderat decât acela al altor publicații similare din epocă (de exemplu, „Axa”), naționalismul practicat de R.v. capătă din când în când accente net antidemocratice, antisemite și chiar rasiste, mai ales în paginile de publicistică ideologică și social-politică, unde pot fi întâlnite titluri precum Despotismul democratic și Arianismul românesc. În acțiunea culturală a revistei, orientarea naționalistă se dovedește mult mai echilibrată, important fiind cultul tradiției și al valorilor acesteia. Astfel, în rubrica „Profeți, luptători, ctitori” apar număr de
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
este Grigore Preoteasa, apoi Nicolae Bellu. Până în decembrie 1950 poartă subtitlul „Cel mai mare ziar de informație și reportaj”, ulterior devine „Organul Sfaturilor Populare din Republica Populară Română”, iar din 1965 - „Cotidianul Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste”. Ca ziar social-politic de stânga, R.l. oglindește într-o manieră oficială etapele principale ale comunizării României în perioada postbelică. Rubrica literară propriu-zisă, „Pagina a doua”, este inițiată de la numărul 170/1945, fiind inaugurată de un articol al lui Miron Radu Paraschivescu, în care
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
lăudat faptul că proza „a realizat progrese în oglindirea vieții clasei muncitoare”, trecându-se în revistă „împlinirile” din celelalte genuri literare. Cel mai frecvent atacată este critica, acuzată de scăzuta ei combativitate, de faptul că nu contribuie îndeajuns la „educația social-politică și estetică a maselor”. Raportul conține referiri concrete la scriitori și opere. Printre cei acuzați se află A.E. Baconsky, iar Scrinul negru, romanul lui G. Călinescu, e incriminat pentru o „vină” singulară: prea multe elogii aduse de critică. Între
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
interviurilor, iar în „File de carnet” Mihai Stoian, Romulus Rusan, Vasile Băran, Sânziana Pop, Corneliu Leu, Mihnea Gheorghiu, Eugen Barbu, George Bălăiță ș.a. publică note, însemnări, eseuri. Adrian Păunescu ține rubrica intitulată „Cetatea”, în vreme ce Nicolae Florescu se ocupă de „Cartea social-politică”. Altă rubrică, „Agenda culturală”, va deveni „Carnet cultural”. Deseori reușesc să degaje un aer mai proaspăt rubricile „Cronica muzicală” (Alfred Hoffman, George Sbârcea), „Cronica filmului” (Oscar Lemnaru, Florian Potra, Ecaterina Oproiu), „Cronica teatrală” (Radu Popescu și Mariana Pârvulescu), „Cronica plastică
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
să fie „dagherotipia stării sociale a timpului”, dar, nu mai puțin, să aibă un tonus combativ, un nerv agitatoric. Critica lui e participativă și, ca metodă, cu elemente deterministe. Apariția poeziilor lui V. Alecsandri o explică prin raportări la contextul social-politic, ereditatea și educația bardului de la Mircești, contactul său cu aspirațiile neamului. În ceea ce privește teatrul, îl socotește a fi o „oglindă”, așa cum scena cată să fie un „sanctuariu”, un „altar” sau o tribună de la care se pot răspândi ideile de dreptate și
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
perioadă în care va fi pasionată de studiile de lingvistică structuralistă și își va face debutul în revista „Tomis”, unde, după absolvirea facultății (1970), va lucra ca redactor. În 1974 este demisă (în urma refuzului de a urma Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”), iar în 1975 se vede destituită și de la Biblioteca Județeană Constanța. Între 1976 și 1980 va colabora cu emisiuni culturale la Televiziune, continuând să publice în „România liberă”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Viața românească” ș.a. Va
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
o culegere de texte literare - poezie, proză, teatru - la care se adaugă o rubrică de „Studii-cronici-însemnări”. Materialele sunt caracteristice pentru perioada de angajare în programul oficial al realismului socialist. Multe sunt tributare proletcultismului - versuri și proze ocazionale axate pe problematică social-politică -, printre temele preponderente numărându-se atașamentul partinic, lupta de clasă, prietenia și ajutorul sovietic, colectivizarea, viața „nouă” în fabrici și uzine, condamnarea războiului rece, a imperialismului și colonialismului etc. Publicația se sprijină în cea mai mare parte pe forțe locale
LUCEAFARUL DE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
această supoziție are valabilitate pentru societățile simple, este clar că pentru cele puternic diferențiate, în analiza impactului sistemului axiologic asupra personalității, e nevoie să ne referim și la pluralitatea influențelor macro-, medioși microgrupale. Aici ambianța culturală este diferențiată în ambianțe social-politice. Cercetări concrete au validat în detaliu această teză. În straturile mai puțin înstărite din SUA, spre pildă, mamele nu acordă aceeași importanță fericirii ca în cele aparținând claselor de mijloc. Primele dau, în schimb, o mai înaltă apreciere supunerii față de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sens restrâns (relații nemijlocite) până la agregate difuze de tipul gloatelor sau al organizațiilor bine structurate (vezi Neculau, 2003). În acest din urmă areal se înscriu și grupurile de presiune, care sunt acele tipuri de grupuri ce urmăresc atingerea unor obiective social-politice prin exercitarea de presiuni directe și indirecte asupra oficialităților statale și altor instituții. Grupurile de presiune pot proveni din unități sociale naturale (asociații, organizații, comunități etc.) care la un moment dat au o asemenea activitate (asociații de studenți care „se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
democrația nu poate fi veridică decât dacă se bazează pe opțiunile sociale și politice ale indivizilor și grupurilor sociale. Cu precădere prin alegerile electorale și referendumuri, dar și în desfășurarea vieții sociale curente, opinia publică apare ca o importantă forță social-politică, schimbând și modelând structurile și conduitele politice, precum și comportamentele cotidiene ale oamenilor. Dincolo de acest adevăr general, procesul concret al raportului dintre ceea ce oamenii gândesc și exprimă și ceea ce guvernele fac, adică procesul interacțiunii opinie publică - politică, incumbă o serie de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
resursele de a participa la viața socială sunt nu doar inegal, ci și inechitabil distribuite, spun mulți analiști autohtoni ai societății americane. În același timp, acest tip de societate și-a vădit, în mod practic, eficiența economică, precum și pe cea social-politică. Oricum, „mentalitatea jocului de sumă nulă”, concepția că tot ceea ce un ins sau un grup pierde câștigă celălalt, atât de prezentă și la noi în țară, este păguboasă, deopotrivă la nivel individual și colectiv. Pluralismul democratic și teoria alegerii raționale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primă problemă în acest sens este cea a prezentării rezultatelor către publicul larg, prin mass-media. Marile cotidiene și posturi de radio și televiziune comandă masiv nu numai sondaje pe tema audienței, ci și pe alte probleme, în special pe teme social-politice și electorale. Realizate sau nu la comanda lor, aceste mijloace comunică date ale sondajelor, nu de puține ori, ca știri „tari”, de senzație. Aici chestiunea fundamentală este că, din motive de spațiu și de timp (dar și în bună măsură
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
XII.1994, Suceava), poet. După terminarea unei școli profesionale la Timișoara, va lucra ca muncitor la Suceava (1963-1965), unde în 1967 va absolvi Liceul „Petru Rareș”. Între 1975 și 1979 va frecventa cursurile Facultății de Ziaristică de la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu” din București. Funcționează ca redactor la ziarul „Zori noi” din Suceava (1965-1989), precum și la „Tinerii revoluției” (1991), „Curierul național”, „Nord Press” (1993-1994). A debutat în 1965, cu versuri, la „Zori noi”, iar după un an îi apar poezii
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]