2,985 matches
-
sunt victime ale agresivității bărbaților în toate mediile sociale și la toate rasele și etniile. Dar nu în aceeași proporție și cu aceeași intensitate. La familiile cu un status socioeconomic scăzut, bătăile sunt mai frecvente și severe, iar între condiția socioeconomică, rasă și etnie există o corelație destul de strânsă. Astfel încât,dezavantajate apar în SUA femeile afro-americane și hispanice, iar la noi, cele din comunitățile de rromi. În asemenea familii, și certurile sunt mai grave, fiind determinate de consumul de alcool și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Bryjak, Soroka, 2001). Respectiva teză mi se pare nu numai falsă epistemic, ci și nocivă social. E adevărat că soluția structurală a reducerii multor rele sociale, inclusiv a violenței familiale, este eradicarea sărăciei și o mai echitabilă distribuire a resurselor socioeconomice, dar până atunci, lupta împotriva consumului abuziv de alcool trebuie să preocupe statul și societatea civilă. Alcoolismul este și un flagel al societății românești. Restrângerea violenței în familie - este utopic obiectivul de a o eradica - presupune și preocupare, folosind toate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ordine ierarhică, relațiile abuzive sexuale sunt între: tată vitreg și fiică, tată natural și fiică, frate și soră, unchi și nepoată. Spre deosebire de alte fenomene negative intrafamiliale, inclusiv bătaia, abuzul sexual la copii nu este asociat cu rasa, etnia sau statutul socioeconomic (Finkelhor, 1995) și nu toți copiii sunt expuși egal riscului de a fi abuzați. O probabilitate mai ridicată se constată la fete, preadolescenți (8-10 ani), copii cu un singur părinte, care au relații deficitare cu părinții sau copiii cu tată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin disoluție, pentru fiecare. Și întrucât partenerii nu sunt dispuși să piardă în jocul cu viața, ei vor ajunge mai greu la hotărârea de a divorța. Teoria lui G. Becker face predicții valide și pentru constatarea că, cu cât statutul socioeconomic e mai ridicat, cu atât rata divorțialității e mai mică. Aceasta întrucât cei săraci nu prea au ce împărți, pe când cei bogați, da. Contraargumentul ar fi că, având bani, poți repede să-ți întemeiezi o nouă familie. Vom vedea însă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
decât celelalte, dar în același timp, cel puțin în SUA, și soțiile care nu au reușit să termine un anumit nivel școlar au, de asemenea, o probabilitate de divorț mai mare (Thorton, 1978). Școlaritatea se corelează foarte puternic cu statutul socioeconomic al individului (țăran, muncitor, intelectual etc.), așa încât, analizând școlaritatea, ne referim și la statutul social. Referirea e doar parțială, și dacă luăm în calcul statutul socioeconomic, în particular venitul, atunci, așa cum am arătat deja, rata divorțialității este invers proporțională cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
probabilitate de divorț mai mare (Thorton, 1978). Școlaritatea se corelează foarte puternic cu statutul socioeconomic al individului (țăran, muncitor, intelectual etc.), așa încât, analizând școlaritatea, ne referim și la statutul social. Referirea e doar parțială, și dacă luăm în calcul statutul socioeconomic, în particular venitul, atunci, așa cum am arătat deja, rata divorțialității este invers proporțională cu acesta. Afirmația nu vine în contradicție cu cea anterioară, ce viza venitul și școlaritatea femeilor, deoarece în primul caz statisticile se referă la veniturile pe ansamblul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atunci, așa cum am arătat deja, rata divorțialității este invers proporțională cu acesta. Afirmația nu vine în contradicție cu cea anterioară, ce viza venitul și școlaritatea femeilor, deoarece în primul caz statisticile se referă la veniturile pe ansamblul populației, în funcție de statutul socioeconomic. La păturile sărace, destrămarea familiilor este practic mai mare decât numărul divorțurilor pentru că și abandonul marital e mai crescut. Pe lângăexplicația lui G. Becker (1991), se mai invocă faptul că cei din clasele de mijloc și superioare se căsătoresc mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre mediile sociale de proveniență produce instabilitate maritală (Mihăilescu, 1983; Bejan, Buruiană, 1989). Ar fi interesant de văzut pentru România și, în general, pentru țările ce se găsesc în tranziția tradițional-modern (și postmodern) dacă se păstrează regularitatea corelației inverse divorțialitate-statut socioeconomic proprie SUA și probabil țărilor dezvoltate în totalitate. Ponderea familiilor destrămate (oficial sau nu) pare mai mare și la noi în rândul populației foarte sărace. Dar e discutabil dacă la țărani, muncitori, funcționari, divorțurile sunt mai numeroase decât la intelectuali
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
despărțire sunt sporite. Distanța culturală înseamnă școlaritate, capital cultural, dar și etnie. Diferențieri în disoluția maritală s-au constatat și comparând grupurile etnice între ele. În SUA, cuplurile de culoare sunt mai predispuse la destrămare. Controlându-se variabile-cheie (școlaritatea, statutul socioeconomic, vârsta etc.), s-a evidențiat determinația factorului etnic. Negresele divorțează mai mult, dar mai ales trăiesc separate de soț (fără a divorța). Întrucât ele se recăsătoresc mai rar, rezultă familia matrifocală, în care mama este capul familiei. Comparativ cu afro-americanii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
O altă cercetare (Amato, 1988) nu a găsit însă diferențe semnificative în atitudinea față de divorț, comparând adulții proveniți din familii divorțate cu cei din familii intacte. 3. Factorii pieței (forței de muncă și maritale), reflectați în primul rând în statutul socioeconomic al soților, reprezintă o clasă importantă de variabile în înțelegerea divorțialității. Numeroase studii arată că divorțul are o mai mare incidență în cazul cuplurilor unde soția este angajată în muncă. Determinațiile sunt multiple și aici: independența dată de câștig, schimbarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mare incidență în cazul cuplurilor unde soția este angajată în muncă. Determinațiile sunt multiple și aici: independența dată de câștig, schimbarea rolurilor tradiționale în familie, orele de muncă ale soției pot afecta nivelul de satisfacție al soțului. Referitor la statutul socioeconomic al soțului, studiile indică faptul că nu atât nivelul absolut al acestui statut afectează divorțul, cât mai ales schimbările lui rapide. Cuplurile în care soțul devine pentru o perioadă mai lungă șomer sau în care soțul câștigă în mod neașteptat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rapide. Cuplurile în care soțul devine pentru o perioadă mai lungă șomer sau în care soțul câștigă în mod neașteptat mult mai puțin sau mult mai mult decât de obicei sunt semnificativ mai dispuse la divorț. Schimbările pozitive în condiția socioeconomică a soțului pot avea consecințe contrarii. Câștigând mai bine și având un prestigiu social mai mare, valoarea bărbatului crește pe piața maritală, ceea ce incită la divorț. În același timp, el este mai atractiv pentru propria soție, ceea ce consolidează familia. În
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în destule cazuri devin adevărate, materializate prin mecanismul „profețiilor care se autoîndeplinesc” (vezi și Radu-Geng, 2003). Investigarea mai îndeaproape a procesului de disoluție conjugală și familială presupune, de aceea, combinarea unor indicatori ai subiectivității (percepției) cu indicatori obiectivi (comportamentali, caracteristici socioeconomice și de altă natură), ceea ce implică cuplarea studiilor calitative cu date statistice demografice și economice de mare anvergură. 7.1.5. Consecințe ale divorțialității tc "7.1.5. Consecințe ale divorțialitĂȚii După cum am văzut, concepția despre divorț s-a schimbat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
asociată cu lipsa de școlaritate sau școlaritatea redusă, cu șomajul, cu capitalul relațional, cu condiția de imigrant și, aproape tautologic, cu ceea ce se folosește în literatura sociologică, în particular în cea americană, ca un indicator cvasiuniversal, și anume cu statutul socioeconomic. Or, la rândul lor, acestea sunt corelate cu etnia. Familiile monoparentale sunt disproporțional prezente în funcție de rasă și etnie. Iată situația din SUA, prezentată în tabelul 7 (adaptare după Bryjak, Soroka, 2001, p. 207). Tabelul 7. Rezidența copiilor sub 18 ani
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
viața activă și de a câștiga un salariu. Un studiu comparativ-cultural (Schlegel, Berry, 1991) constată că, pe ansamblu, în lume, relațiile adolescenților cu familiile lor sunt armonioase, tensiunile și conflictele apărând în acele societăți în care: rezidența este neolocală; schimbările socioeconomice sunt rapide, iar individualismul și realizarea personală sunt valori sociale centrale. Într-o cercetare proprie (Iluț, 1985), în care unui număr de 20 de experți (filosofi, sociologi și psihologi) le-am dat spre apreciere (de la + 5 la - 5) o listă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se amplifice.) Într-adevăr, cu toate că trecerea de la societățile tradițional-culturale la cele modern-urbane a însemnat un proces de fragmentare a gospodăriei ca familie extinsă, relațiile dintre copiii căsătoriți și părinții în vârstă continuă să aibă substanță. De altminteri, prin diferite condiționări socioeconomice, ca și prin tactici deliberate, între familiile mai tinere și cele de vârstă mai înaintată încă subzistă coabitarea sau o proximitate geografică apreciabilă. Conform datelor oferite de L. Roussel (1976), în Franța, mai mult de 75% dintre copiii căsătoriți locuiesc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contaminarea mediului inconjurator și accidente. ISEW face ajustări pentru inegalitatea veniturilor și epuizarea resurselor naturale 52. GPI include multe dintre aceste criterii, dar adaugă valoarea muncii voluntare În comunitate și deduce pierderea de timp liber 53. FISH măsoară șaisprezece indicatori socioeconomici incluzând mortalitatea infantilă, abuzul copiilor, nivelul de sărăcie al copiilor, sinuciderea printre adolescenți, consumul de droguri, rata abandonului școlar, câștigurile săptămânale medii, șomajul, procentul de persoane care au asigurări de sănătate, sărăcia printre persoanele de vârsta a treia, omorurile, calitatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
relevanți, apropiați, cu care copilul se și identifică, îi mediază realitatea modificând-o în raport cu propria lor poziție în spațiul social și cu propria lor experiență de viață. Lumea socială apare, astfel, personalității în dezvoltare, filtrată prin această dublă selectivitate (statutul socioeconomic și profilul axiologic al persoanelor semnificante). Astfel încât un copil din păturile sărace, de exemplu, nu numai că absoarbe perspectiva respectivelor pături asupra lumii sociale, ci o absoarbe colorată de particularitățile atașate ei de părinții lui (Berger și Luckman, 1967, p.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cât credibilitatea este mai accentuată, cu atât e mai puternică influența ei în schimbarea de atitudini. Și asemănarea sursei cu receptorul sporește influența persuasiunii. Asemănarea înseamnă, la rândul ei, similaritatea comunicatorului cu persoana-țintă. Similaritatea poate fi etnică, religioasă, de statut socioeconomic, de vârstă, de sex ș.a.m.d., existând chiar similaritate de trăsături fizice. Și în această arie cercetările sunt încă destul de parcelare, ocupându-se mai puțin de problema încrucișării criteriilor de similaritate: ce se întâmplă atunci când sursa este similară cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obiceiurile din comunitatea respectivă, de povestioarele care circulă în acel mediu, de experiențele anterioare. Consider însă, ca o a doua majoră observație, că în sfera conceptuală a contextului trebuie să intre și factori de natură obiectivă, structurală, în speță cei socioeconomici și politici, și nu doar cei mentalitari. (Pe această linie aș remarca totuși că, în ciuda diferențelor de nuanță dintre „situație” și „context”, în multe conjuncturi semantice ele sunt interșanjabile, spre pildă când spunem „situația socioeconomică a țării”.) Credințele, valorile și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obiectivă, structurală, în speță cei socioeconomici și politici, și nu doar cei mentalitari. (Pe această linie aș remarca totuși că, în ciuda diferențelor de nuanță dintre „situație” și „context”, în multe conjuncturi semantice ele sunt interșanjabile, spre pildă când spunem „situația socioeconomică a țării”.) Credințele, valorile și atitudinile noastre și, cu precădere, comportamentele oamenilor sunt decisiv determinate de factorii structurali ai contextelor, de legi juridice, de oportunitățile școlare și de muncă, de regimurile politice, de dezvoltarea economică. Un specialist în reprezentările sociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intelectuali. De asemenea, el este răspândit în toate culturile și societățile, deși ponderea și intensitatea diferă în funcție de varietatea culturală, fiind mai acut în culturile individualiste decât în cele colectiviste. Aproximativ aceeași realitate este redată de expresia free-rider, centrală în teoriile socioeconomice ale bunurilor colective și comportamentului rațional (vezi, de exemplu, Coleman, 1990), expresie ce în românește poate fi echivalată cel mai bine cu „blatist” (Iluț, 1995b). Când, în acțiunile colective sau în situațiile de a participa la păstrarea ori amplificarea bunurilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exteriori, mai precis de interacțiunea dintre trăsăturile majorității și cele ale minorității, dintre care decisive sunt nivelul de trai al uneia și al celeilalte și puterea în alocarea de resurse. După cum s-a văzut însă, în concepția multiculturalistă, eventualele diferențe socioeconomice în favoarea majorității tind să fie compensate prin politici de încurajare a păstrării identității culturale de origine. Succesul acestui demers nu depinde, după cum anticipam, de simpla dorință și voință a grupului în cauză și nici numai de existența cadrului formal juridic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
omogenitatea teritorială, sporul natural, raportul dintre endogamie și exogamie, precum și dintre imigrare și emigrare; suportul instituțional, exprimabil în existența și prestația instituțiilor oficiale (mass-media, școală, Biserică), precum și informale (grupuri comunitare, asociații, familie extinsă și parentalitate) care utilizează limba maternă; statutul socioeconomic al grupului vizat se referă la profesii și venituri, condiții habitaționale, nivelul școlar și trecutul istoric. Un element esențial este aici prestigiul național și internațional al limbii vorbite. Trăsăturile demografice, de suport instituțional și de poziționare socială - cuantificate prin indicatori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Allport, 1937). Populația preocupată de o anumită problemă formează publicul. Există mai multe publicuri, fiecare constând din totalitatea indivizilor afectați de o acțiune, personalitate sau idee specifică. Opiniile sunt strâns legate de interese, iar acestea se grupează predominant după criterii socioeconomice și demografice. De aceea, publicurile se identifică, în mare măsură, cu gruparea naturală a populației în clase și straturi sociale (muncitori, țărani, intelectuali etc.), profesie, vârstă, sex etc. Totuși, într-un fel, fiecare problemă sociopolitică creează publicul său, care transgresează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]