12,660 matches
-
frapant progresul continuu al principiului galilean în interiorul Universității și al disciplinelor literare înseși. Apariția, alături de această psihologie, a unei sociologii care se subordonează acelorași supoziții și revendică același titlu de scientificitate are același sens. Este vorba în realitate de o sociologie foarte aparte. Ca și în cazul psihologiei, o sociologie care ar trata umanitatea omului punând-o în joc nu ar putea să se lipsească de un fundament transcendental, care constă în intersubiectivitatea aflată la temelia oricărui fenomen social, de orice
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
al disciplinelor literare înseși. Apariția, alături de această psihologie, a unei sociologii care se subordonează acelorași supoziții și revendică același titlu de scientificitate are același sens. Este vorba în realitate de o sociologie foarte aparte. Ca și în cazul psihologiei, o sociologie care ar trata umanitatea omului punând-o în joc nu ar putea să se lipsească de un fundament transcendental, care constă în intersubiectivitatea aflată la temelia oricărui fenomen social, de orice fel. Pe de o parte, conținutul acestei intersubiectivități nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Tarde, care, prin intermediul unei elucidări a fenomenului crucial al imitării, a știut să privească mai în profunzime, până la acest proces transcendental al auto-constituirii oricărei intersubiectivități concrete. Însă îndepărtarea de către proiectul galilean a subiectivității transcendentale este în mod identic îndepărtarea intersubiectivității. Sociologia științifică trebuie așadar, ca și psihologia cu același atribut, să-și dea un alt obiect: vor fi și aici, substituindu-se esenței subiective, "comportamente" sau "fenomene" reduse la faptul de a-fi-date în obiectivitatea societății comportamente sau fenomene care nu mai
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
societății și a proceselor sociale împreună cu, drept corelat, cea a legilor sociologice autonome, independente de legile subiectivității individuale și, chiar mai mult, impunându-se acestora aceasta a fost afirmația decisivă formulată de Durkheim, singura capabilă de fapt să fondeze o sociologie obiectivistă și ca atare științifică. Absurditatea potrivit căreia "viața acestei societăți urmează legi opuse legilor care îl fac pe om să acționeze ca individ" absurditate denunțată de Marx în polemica sa împotriva lui Proudhon devine principiul explicit al noii sociologii
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sociologie obiectivistă și ca atare științifică. Absurditatea potrivit căreia "viața acestei societăți urmează legi opuse legilor care îl fac pe om să acționeze ca individ" absurditate denunțată de Marx în polemica sa împotriva lui Proudhon devine principiul explicit al noii sociologii, care, lăsată pe mâna unui marxism care ignora tot în legătură cu Marx, avea să o oculteze definitiv pe cea a lui Tarde, ocultând în același timp posibilitatea unei sociologii dinamice și însuflețite. Am arătat în ce fel această sociologie obiectivistă cu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Marx în polemica sa împotriva lui Proudhon devine principiul explicit al noii sociologii, care, lăsată pe mâna unui marxism care ignora tot în legătură cu Marx, avea să o oculteze definitiv pe cea a lui Tarde, ocultând în același timp posibilitatea unei sociologii dinamice și însuflețite. Am arătat în ce fel această sociologie obiectivistă cu ambiție științifică se însoțește, în marxismul devenit leninism, de o ideologie politică și în același timp de o etică îndoielnică. Deoarece relația Societate / Individ (care sunt în realitate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
al noii sociologii, care, lăsată pe mâna unui marxism care ignora tot în legătură cu Marx, avea să o oculteze definitiv pe cea a lui Tarde, ocultând în același timp posibilitatea unei sociologii dinamice și însuflețite. Am arătat în ce fel această sociologie obiectivistă cu ambiție științifică se însoțește, în marxismul devenit leninism, de o ideologie politică și în același timp de o etică îndoielnică. Deoarece relația Societate / Individ (care sunt în realitate un Același, care au aceeași substanță subiectivitate, intersubiectivitate, parxis în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se dedica sarcinilor politice cu scopul de a se identifica astfel în mod cvasi-metafizic cu destinul lumii. Cunoaștem semnificația acestei fugi din sine a vieții și a individului și în ce fel ea își are în realitate izvorul în ei. Sociologia care se clădește pe ruina vieții individuale, științele umane care își propun același scop nu obțin astăzi, în ciuda mediocrității lor conceptuale, succesul care le aparține decât din cauză că, îndărătul gablonzurilor galileene cu care se înzorzonează, ele fac trimitere în fiecare dintre
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
astăzi, în ciuda mediocrității lor conceptuale, succesul care le aparține decât din cauză că, îndărătul gablonzurilor galileene cu care se înzorzonează, ele fac trimitere în fiecare dintre ele, ca la forța reală din care se nutresc în mod tainic, la deznădejdea sa. Această sociologie "științifică" îmbracă în ceea ce privește chestiunea Universității o importanță hotărâtoare. Ea este cea care, nemulțumită să contribuie la reculul disciplinelor tradiționale, o lovește pe fiecare dintre acestea drept în inimă, retrăgându-i obiectul său propriu și până și dreptul la cuvânt. Istoria
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
există. Cercetarea exterioară a formelor și a configurațiilor generale înlocuiește încă o dată pătrunderea în taina a ceea ce a fost într-adevăr pentru fiecare dintre ele. Am denunțat ce anume implică abordarea sociologică în literatură: nesocotirea literarului ca atare. În ceea ce privește filozofia, sociologia nu mai este o ramură a sa, ea nu se mai situează într-o teorie cuprinzătoare a cunoașterilor, ci ia, dimpotrivă, locul acesteia, explicația sociologică face în general din filozofie o ideologie, un efect, în locul și pe locul unui principiu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mod concret cu el, nu mai este nici ea decât un efect al acestei societăți și produsul său. Clivajul Societate / Universitate nu mai are o rațiune de a fi din momentul în care autonomia celei de-a doua este contestată. Sociologia durkhemiană și leninistă, cu multiplele sale vlăstare, cere suprimarea acestei linii de demarcație în același fel în care subminează, în interiorul fiecăreia dintre disciplinele fundamentale ale culturii, dreptul său la autonomie. Suprimarea acestui drept, sau, dacă vreți, hegemonia stărilor de lucruri
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mulțumesc Mihaelei Miroiu, care este sufletul studiilor de gen în România, fiind pentru mine, ca și pentru multe generații, profesoara în cel mai înalt sens al cuvântului. Cercetarea aplicată s-a realizat cu sprijinul coordonatorilor de practică de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, al asistenților sociali din cadrul organizației Holt International Children’s Services Romania, în mod deosebit al Irinei Anghelescu. Din fericire, numărul persoanelor semnificative, care, pe parcursul dezvoltării studiului, au știut să-mi insufle acea motivație pozitivă, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care îl crește, pe democratizarea familiei și asupra perspectivelor parteneriale în locul celor paternaliste în relațiile dintre adulți, precum și în relațiile dintre adulți și puterea politică. Aceste valențe de abordare sunt consecința combinațiilor de metode și perspective de cercetare: asistență socială, sociologie, știință politică (preponderent teorie politică și politici publice). De aceea, autoarea poate conduce întreaga argumentație dinspre abordarea asistențială spre cea axată pe dreptate: „Teza pe care o susțin - ne spune ea - este aceea că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce la destructurarea familiei 11. Familia monoparentală este cunoscută ca un subiect consacrat de asistență socială, iar prin extindere, unul de sociologie. Populare mai sunt și abordările de factura psihologiei aplicate, mă refer la recomandările și sfaturile adresate părinților singuri. De ce este o abordare politică? De ce nu ar fi suficientă doar o perspectivă sociologică? Perspectiva sociologică este necesară, dar nu și suficientă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
superior al copilului și rămânând astfel părinte singur. 2. Copiii fetelor mametc "2. Copiii fetelor mame" Denumesc prin această sintagmă copiii născuți în afara unei căsătorii legalizate 13. În tradiția populară românească, se întâlnea expresia „copii din flori”14. Athony Giddens (Sociologie, Editura ALL, 2000, p. 169) folosește sintagma „mame singure prin opțiune”15 pentru a denumi acei părinți singuri care au avut libertatea de a-și manifesta alegerea de a deveni părinte fără sprijinul oficial al unui partener, posibilitate care se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Editura Artemis, București, 1995. Gheonea, Elena Simona; Gheonea, Valentin, „Statutul femeilor în legislația României comuniste (1948-1989)”, în Liliana Cristina Olteanu; Elena Simona Gheonea; Valentin Gheonea, Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Editura Politeia -SNSPA, București, 2003. Giddens, Antony, Sociologie, Editura ALL, București, 2000. Giddens, Anthony, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001. Gilligan, Carol, In a Different Voice: Psychological Theory and Women’s Development, Harvard University Press, Cambridge, Massachusets, 1982. Goleman, Daniel, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
liberalismului, Editura Polirom, Iași, 2002. Grosz, Elizabeth; Lepervanche, M. de, „Feminism and Science”, în B. Caine; E.A. Brosz; M. de Lepervanche (coord.), Crossing Boundaries: Feminisms and the Critique of Knowledges, Allen and Unwin, Sydney, 1988. Grünberg, Laura, (R)evoluții în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Grünberg, Laura; Miroiu, Mihaela, Gen și societate, Editura Alternative, București, 1997. Hamangiu, C.; Rosetti-Bălănescu, I.; Băicoianu Al., Drept civil roman, vol. III, Editura ALL, București, 1998. Harding, Sandra G., The Science
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Free Press, Glencoe, Illinois, 1959. Mihăilescu, Ioan, Familia în societățile europene, Editura Universității București, București, 1999. Mihăilescu, Ioan, „Politici sociale în domeniul populației și familiei”, în Elena Zamfir (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București, 2000. Mihăilescu, Ioan, Sociologie generală, Editura Polirom, Iași, 2003. Mihăilescu, Ștefania, Emanciparea femeii române. Antologie de texte, vol. I (1815-1918), Editura Ecumenică, București, 2001. Mihuț, Liliana; Lauritzen, Bruno, Modele de politici sociale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999. Mill, John Stuart, „Subjection of Women
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Brândușa, „Dincolo de dominația de gen: regândiri feministe ale autonomiei”, în Olivia Toderean (coord.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Pasti, Vladimir, Sociologie politică, Editura Ziua, București, 2004. Pasti, Vladimir; Ilinca, Cristina, O realitate a tranziției: discriminarea de gen. Raport de cercetare, Editura Institutului de Studii ale Dezvoltării, București, 2001. Pasti, Vladimir; Miroiu, M.; Codiță, C., România - Starea de fapt, vol. I (Societatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Neculau, Adrian; Miroiu, Adrian; Mărginean, Ioan; Potolea, Dan, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2002. Vogel, Ursula, Feminism and Political Theory, Sage Publications, București, Londra, 1986. Voinea, Maria, Sociologia familiei, Editura Universității București, 1993. Voinea, Maria, Psihosociologia familiei, Editura Universității București, București, 1996. Voinea, Maria, „Familia tânără - particularități socio-demografice în perioada de tranziție”, în E. Zamfir; I. Bădescu; C. Zamfir (coord.), Starea societății românești după 10 ani de tranziție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Polirom, Iași, 2002. Young, Brigide; Kelly, Rita Mae; Bayes, Jane H.; Hawkesworth, Mary E. (coord.), Gen, globalizare și democratizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Zamfir, Cătălin (coord.), Politici sociale în România, Editura Expert, București, 1999. Zamfir, Cătălin; Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, București, Editura Babel, 1993. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Țiganii, între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București, 1993. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Politici sociale. România în context european, Editura Alternative, București, 1995. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Pentru o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
gen, Renate Weber; Mihaela Miroiu (coord.), Fundația pentru o Societate Deschisă, GALLUP Organization, București, 2000. Barometrul de opinie publică, Fundația pentru o Societate Deschisă, Metro Media Transilvania - MMT, 2002. Barometrul de opinie publică, Fundația pentru o Societate Deschisă, Centrul de Sociologie Urbană și Regională Curs, 2003. Drepturile femeii - egalitate și parteneriat, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București, 1999. Femeile și bărbații în România, UNDP/Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în România, București, 2001. Gender and empowrement: Definitions, approaches and implications for
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
perinde frânturi din viața lui cu Irina, fosta sa soție. Afară, ploaia nu se mai termina. Balerina Viața sa cu Irina începuse promițător. De cunoscut se cunoscuseră în anii studenției, când ea urma Conservatorul, secția coregrafie, iar el ziaristica și sociologia. Dragoste la prima vedere, mai ceva ca în filme. Irina era o fată nu doar atrăgătoare, ci și inteligentă și plină de viață: îl atrăsese irezistibil, cu forța unui magnet. În ultimul an de studenție, înainte de licență, își făcuse veacul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
parte, ferească sfântul. Într-o zi era la redacție și scria un articol de fond, când se auzi telefonul sunând. Își închipui că era Camelia, dar când deschise avu surpriza să recunoască vocea lui Marcel Georgescu, un fost coleg de la sociologie, ajuns de vreun an consilier prezidențial. După câteva amabilități reciproce, Marcel își drese glasul și îi transmise pe un ton ceremonios invitația de a participa peste câteva zile, la Cotroceni, la o reuniune în cadrul căreia președintele urma să ofere niște
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
lui Hobbes, după care funcția creează organul, antropologii i-au răspuns descriind societățile primitive fără stat. Acesta nu este deci un produs natural, ci unul cultural, ce corespunde unor societăți particulare. Iată de ce chestiunea statului a preocupat marile nume ale sociologiei. Emile Durkheim mai întîi, care se înscrie într-o perspectivă evoluționistă conform căreia accentuarea diviziunii muncii în societățile civilizate reclamă intervenția Statului. Cînd Statul este mai puternic se cheamă că individul este mai respectat, cu atît mai mult cu cît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]