629 matches
-
noțiuni morale (adevăr, dreptate, bunătate etc.) și, mai ales, cum să le urmeze în demersurile din viața cotidiană. Acesta este motivul pentru care Nietzsche îl considera drept primul mare moralist modern. În demersurile didactice, Montaigne insista pe conversația de tip socratic (maieutica), considerând-o cea mai eficientă metodă de predare în actul didactic al lecției. Umaniștii Renașterii și Reformei nu s-au oprit doar asupra reformării dogmaticii creștine, a Bisericii ca instituție socială și morală, ci și asupra modernizării sistemului social
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Socrate (399 î.Hr.) nu a putut fi de față, fiind bolnav. Condamnarea nedreaptă a maestrului l-a îndemnat să-l reabiliteze într-o scriere celebră, Apologia lui Socrate, și în dialogurile de tinerețe care au purtat marca puternică a gândirii socratice. Refugiat o vreme la Megara, se bucură de prezența lui Euclid, alt discipol al lui Socrate. Călătorește mult, după obiceiul timpului, acumulând o vastă experiență cognitivă și practică: în Egipt se familiarizează cu matematica; în Cirene intră în legătură cu matematicianul Teodor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
mergând și gândind el, îi atrage atenția o creangă de copac lipsită de orice podoabă. Se oprește și-i spune: Vorbește-mi despre Dumnezeu. Și atunci creanga pe loc înflorește. Dacă am vorbi puțin de cauze și efecte, în paradigmă socratică, ne-am duce cu gândul la conturarea unor fapte ce țin de responsabilitatea care apasă pe umerii unora mai mult decât pe ale altora. Datoria primilor vine dintr-o predestinare, dintr-un adaos de viziune, sporindu-le spiritul drept cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
factor intern le zdruncina noile convingeri. Cu toate acestea, pentru ca metoda să fie într-adevăr terapeutică, trebuie să îi aduceți pe pacienți în punctul în care încep să se încurce în rezolvarea sarcinii, iar apoi, folosind cu grijă o abordare socratică, să-i încurajați să-și dezvolte și mai mult abilitățile de restructurare cognitivă. Dacă medicul le oferă o rezolvare simplă și clară în momentul în care încep să aibă dificultăți, ei nu vor reuși să-și dezvolte noi abilități de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
rândul lor diferite subtilități și variante. Idealismul, de exemplu, poate fi subiectiv, obiectiv sau absolut. Scepticismul poate fi parțial sau general, provizoriu sau definitiv. Și nu vorbim despre sistemele care și-au luat numele de la reprezentanții școlilor precum: filozofia pitagoreică, socratică, platonică, aristotelică etc. Toată această mulțime de gânditori iluștri, mulțime care și-a dedicat propria energie studierii adevărurilor supreme, merită cel mai mare respect - fără a vorbi de corpul impunător al filozofilor creștini continuu coerenți în adevăr -, când ne gândim
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
poet după instaurarea regimului comunist, Sandu Tzigara-Samurcaș va deveni model pentru personajul Iscariotul din romanul Varvarienii. El a avut un merit decisiv în orientarea gustului și opțiunilor mele literare și existențiale. Vara, mă invita la Sinaia, unde făceam lungi plimbări socratice, uimindu-mă cu erudiția și ideile sale. La București, îl vizitam adesea, găzduindu-mă pe timp de noapte. În casa lui, am cunoscut-o pe Yvonne Stahl în anii ei ultimi de aristocrată supraviețuitoare, fostă patroană a unui cenaclu frecventat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lui profund de poezie într-o viață. Aș fi vrut să mă fac dictator, măcar pentru o vreme... Ce mare om de știință (viață, acțiune) a ratat/ compromis poetul din tine? Aș fi vrut să fiu un politician, în accepție socratică bineînțeles. Sau poate un dictator? De ce nu? Aș fi introdus lecturi obligatorii în Parlament. Aș fi făcut legi versificate, ca să fie memorate mai ușor... Dar n-aș fi prea original, recunosc. Vasile Pârvan arată în Getica, citându-l pe Aristotel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aduse de profesor sunt apte să răspundă". Pe parcurs se va stabili "un anumit volum de activitate elevilor, care se vor încadra în discuții", lărgind "preocuparea analitică și de dialog cu elevii", acordând "o atenție susținută prelegerii și conversației euristice (socratice)", pentru ca apoi profesorul "va încuraja preocupările analitice ale elevilor, le va cere să-și formuleze impresiile, va interveni la locul potrivit identificând și sistematizând investigațiile mai precise". Și așa mai departe, o adevărată strategie didactică pentru a dezvolta interesul elevilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
legi" la firea individuală și la împrejurările în care se desfășoară procesul instructiv constituie opera personală a educatorului, creația sa. Metodele care după părerea sa ar contribui cu precădere la asigurarea cutlurii formative sînt cele care stimulează activitatea elevilor: metoda socratică (euristică), metoda intuitivă și metoda practică (a lucrărilor practice). Abordarea metodelor de învățămînt îi permite lui G. G. Antonescu să-și expună punctul de vedere asupra "școlii active", curent larg răspîndit, cum s-a văzut, în întreaga Europă, deci și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
extreme, pentru a adopta singur decizii. 4. Canalul cooperării și al muncii grupul desfășoară o muncă în care se manifestă cooperarea dintre membrii acestuia și educator. În ceea ce privește prezența educatorului în procesul activității educative, Lobrot apreciază că acesta va adopta stilul socratic răspunzînd întrebărilor prin întrebări, se va manifesta într-un mod congruent limitîndu-se să-și dezvăluie propria experiență și va evita expunerea, stimulînd elevii la activitate prin materialul, documentele și instrumentele pe care le va oferi. M. Lobrot a adoptat, deci
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și tăiat În două, ca două mici fese de tânăr imberb, cu țuica sau vermutul prost dinainte, gârbov de anii lui cei mulți, dar și de păcatele lui Încă mai multe, de vechi pederast; iar ală turea, cu figura lui socratică și țeasta de căldare veche ca a lui Verlaine, așteptând și primind „cinstea“ orișicui, iată-l și pe fostul consilier de la Casație, pomenit și În altă parte, conu Alecu M., alt octogenar arhipederast și corupător de minori Încă de pe când
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Poetica lui Dostoievski. M-a uimit câtă afinitate și chiar suprapunere se poate face între structurile dostoievskiene și cele caragialești și între elementele care compun aceste scheme, între ceea ce numește Bahtin socratismul și piața publică. Că este Caragiale un element socratic, asta e clar. Adică este tipul acesta al spiritului care interpelează pe trecător și-l pune în stare dilematică. Și chiar există o mărturie a lui Caragiale - Zarifopol a arătat-o undeva - „Visul meu ar fi să locuiesc ̀ ntr-un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
divulgării elementelor și conturării lor, o avea Caragiale tot timpul și se simte în toate schițele lui : au o structură de dialog platonician, dacă suntem atenți, mă refer la perioada dialogurilor de tinerețe, așa-numite anatreptice, ale lui Platon, dialogurile socratice, adică. Afară de asta, avem piața publică sau echivalentul ei, anticamera. Lucrurile se desfășoară undeva : la berărie, pe stradă, la o sală de ședințe, la tribunal, chiar când se-ntâmplă să aibă loc în salonul doamnei Esmeralde Piscupesco, tot un fel
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Zâmbesc amândoi. Adică și Breban, și Pastenague. Dacă doi îți spun că ești beat, du-te și te culcă! Eu nu m-am dus. M-am încăpățânat. Nu se poate, zic, există o forță a logicii, a dialecticii în sensul socratic... Socrate punea întrebările și tot el răspundea. Și iar râd amândoi. Nu Socrate punea întrebările... Dar cine? Platon! Cei doi continuă să râdă. Râd, ce să facă și ei, prietenii!... Atunci mă instalez în fața computerului. Hotărât să scriu un eseu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și filosoful Alexandru Surdu, dl. Florea Fugariu, profesorul nostru de literatură elină, editorul Școlii Ardelene, un oltean foarte ager care a fost mentorul multor scriitori din generația lui Nichita Stănescu, a lansat formula: „Ardelenii nu știu ce e ăla un cal” explicând socratic: „Gheorghe Suciu, de pildă, dacă-l întrebi ceva despre animalul numit cal îți va descrie calul său din copilărie, un cal roșu al unui vecin, calul acela alb sau pintenog, calul dormind în picioare sau păscând dar nu va putea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
săi nu organizau adunări publice și nici nu țineau predici cu conținut dinainte stabilit; cuvântul lui Buddha era răspândit numai pe calea conversației. El își propovăduiește învățătura sub formă de prelegeri, povestiri, pilde și aforisme. Discursurile Maestrului luau forma chestionării socratice, a parabolelor morale, a controversei curtenitoare sau a formulelor succinte, prin care căuta să-și comprime învățătura, conferindu-i brevitate și o ordonare convenabilă. Felul lui de a gândi e plastic, dar el utilizează și conceptele specifice filosofiei indiene. Comunitatea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cruciadele. Învățătura lui Buddha are anumite puncte comune cu filosofia greacă și implicit cu gândirea occidentală, întrucât Grecia a fost leagănul filosofiei occidentale. Bineînțeles, trebuie să avem în vedere și schimburile culturale care au exstat între cele două lumi. Principiul socratic „cunoaște-te pe tine însuți” este întâlnit și în cazul lui Buddha, pasajele scrierilor buddhiste care îndeamnă la autoreflecție fiind nenumărate. Între buddhism și creștinism există, de asemenea, numeroase asemănări. Conceptul de păcat, original în creștinism, și idealul evadării din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
studii de istoria matematicii sau a medicinei, de epigrafie miceniană sau de critică de text, de interpretare a muzicii sau a filosofiei moderne dovedesc deschiderea spirituală și varietatea preocupărilor lui F. și completează o operă încheiată premonitoriu cu un „dialog socratic” în greacă despre refuzul îmbătrânirii, văzută ca pierdere a capacității de comuniune cu ceilalți, ca destrămare a personalității. SCRIERI: Mimesis și muzica. O contribuție la estetica lui Platon și Aristotel, Cernăuți, 1932; Héraclite d’Ephèse, Cernăuți, 1933; Études de philosophie
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
l’idéalisme subjectif dans la pensée européenne, Paris, 1946; Scepticismul grec și filosofia indiană, București, 1957; Curs de istoria literaturii grecești. Epoca clasică, București, 1962; Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide, București, 1969; Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, tr. și introd. Mihai Nasta, pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Scrieri filosofice, I, îngr. și tr. Gh. Vlăduțescu și Dinu Grama, introd. Gh. Vlăduțescu, București, 1988. Traduceri: Primii materialiști greci, București, introd. I. Banu, 1950; Aristotel, Fragmente din operele filosofice
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
de Petru Creția, ST, 1995, 1-2; Aurel Pantea, Reveria și limitele ei, APF, 1995, 3-4; Z. Ornea, Biblia în ediții critice și artistice, RL, 1995, 40; N. Havriliuc, Petru Creția, „Luminile și umbrele sufletului”, L, 1996, 24; Gheorghe Grigurcu, Moralistul socratic, RL, 1996, 32; Alex. Ștefănescu, Exegetul norilor, RL, 1997, 3; Cristian Livescu, Petru Creția sau Hermeneutica virtuților formative ale operei, CL, 1997, 6; Alexandru Ruja, Eros și zbucium existențial, O, 1997, 10; Zaciu, Departe, 154-155; Z. Ornea, Legatul învățatului Petru
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
De la condiționare la învățarea socială 165 2.2. Învățarea cu ajutorul celuilalt 167 2.3. Învățarea prin cooperare 168 2.4. Metoda învățării cooperative 170 2.5. Baza de date 170 2.6. Tehnicile TGT și STAD 171 2.7. Seminarul socratic 172 2.8. Tehnica plusurilor și minusurilor 174 2.9. Microgrupurile de mentorat 174 2.10. Metoda mozaicului 175 2.11. Predarea reflexivă 176 2.12. Tehnica ziarului 177 2.13. Metoda interacțiunii observate (fishbowl) 177 2.14. Alte tehnici
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
momentul de revelație, de iluminare, de extaz. Toate acestea sunt vitale pentru el. El este intimidat și jenat. Refuză să vorbească despre ele în public. E nevoie de o „moașă” pentru a scoate aceste lucruri la iveală, iar Maslow susține, socratic, că el a reușit. Dacă omul de știință creativ nu va fi luat în râs pentru atare lucruri, atunci și el va admite, roșind, că are experiențe emoționale înalte, de exemplu, produse de momentul în care tocmai a enunțat această
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
medie a îmbunătățirii nivelului de performanță la nivelul echipei; - echipelor li se oferă recunoaștere în funcție de nivelul acestei îmbunătățiri; - scorul de bază obținut individual pentru determinarea îmbunătățirii performanței este recompus după fiecare test administrat. 2.7. Seminarul socratictc " 2.7. Seminarul socratic" Autorii metodei, Mortimer Adler și Dennis Gray (online), subliniază că discuția care are loc aici este centrată mai mult pe înțelegerea colectivă și mai profundă a materialului de studiat decât pe identificarea unui răspuns corect. Astfel, seminarul socratic pornește de la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
7. Seminarul socratic" Autorii metodei, Mortimer Adler și Dennis Gray (online), subliniază că discuția care are loc aici este centrată mai mult pe înțelegerea colectivă și mai profundă a materialului de studiat decât pe identificarea unui răspuns corect. Astfel, seminarul socratic pornește de la ideea că este mai important ca persoanele care învață să își pună întrebări și să construiască multiple răspunsuri în loc să caute, cu obstinație, „răspunsul corect”; înțelegerea tinde să fie una de profunzime, participanții urmând să ajungă la aceasta prin
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
participanții urmând să ajungă la aceasta prin dialog. Cursanții au posibilitatea de a examina cu toții un fragment de text, după care se pun întrebări care îi ajută pe cursanți să gândească critic, să înțeleagă multiplele dezvoltări ale textului; în seminarul socratic sunt încurajate discuțiile în detrimentul dezbaterilor. Acest lucru este mai bine reliefat dacă cele două variante se pun în contrapondere: astfel, prin contrast, dacă dialogul se bazează pe colaborare, multiple fețe ale problemei fiind analizate, dezbaterea se fundamentează pe opoziție, două
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]