3,740 matches
-
schimbului de informații prin oferirea de sprijin afectiv și moral pacientului, cu consecințe pozitive asupra evoluției abolii precum și a recuperării și integrării familiale, profesionale și sociale a bolnavului. Componenta emoțională a bolii este rezultatul trăirii în plan psihic, a suferinței somatice și tensiunii psihice generate de situația specială de bolnav cronic care-i conferă un statut ce tinde să-l antreneze spre o regresie în planuri multiple ale personalității, aceasta antrenând o suferință morală poate mai grea decât cea fizică. Bolnavii
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
și psihice inerente. Stresul psihic este foarte specific, în funcție de natura bolii și de coordonatele psihologice ale bolnavului, tip de personalitate și situația concretă a individului în momentul declanșării bolii. Conștiința bolii, trăirea directă a suferințelor fizice și psihice, evaluarea consecințelor somatice, psihologice și sociale în timp, creează fiecărei persoane, premisele unor stresuri psihice majore și de durată. VI.1.3. Atitudini de suferință determinate de boală și situația de bolnav Atitudinile de suferință determinate de boală și situația de bolnav au
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
natura relațiilor interpersonale stabilite cu membrii familiei și cu echipa terapeutică. Printre formele de manifestare a acestui șoc emoțional întâlnim stări de anxietate, reacții depresive, trăiri hipocondrice însoțite de simptomele negative tipice: greață, astenie, insomnii, anxietate, depresie, dureri musculare, dureri somatice. Aceste reacții pot scade în intensitate după o perioada de tratament și pot fi trăite de bolnav mai mult ca un acompaniament difuz al subiectivității. Ele se manifestă cu intensitate crescută numai în cazul apariției unor incidente și complicații sau
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
crescut la îmbolnăviri). Sociologici (abordarea sociologică a sănătății familiei). Economici (costul bolii pentru familie și impactul bolii asupra familiei.) Îngrijirea omului sănătos și bolnav reprezintă o parte a sistemelor de sănătate ce presupune promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea celor bolnavi somatic, mental, persoane handicapate de toate vârstele, în orice tip de unități sau comunități (OMS). Asistentul medical are funcții care derivă din misiunea lui în societate. Aceste funcții rămân constante indiferent de locul (familie, spital, întreprinderi, scoală, clinici de îngrijiri primare
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
factorii psihotraumatizanți. Și, În sfîrșit, printre factorii agravanți care predispun către agresivitate un rol important Îl au și somatogeniile. Acestea scad posibilitățile adaptative și compensatorii a personalităților patologice, măresc sensibilitatea lor față de factorii provocatori. Pe fundalul astenic apărut după bolile somatice descărcările afective apar mai ușor, fiind Însoțite de dispoziție disforică. Analiza comparativă a acțiunilor agresive În lotul neagravat și cel agravat prin factori nocivi dovedește că În cel agravat predomonă acțiuni agresive cu consecințe grele. Așa, În lotul neagravat acțiunile
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
fiind, pe termen lung, unul dintre cei mai siguri factori de risc la suicid. În urma cercetării au fost evaluați factorii de risc pentru săvârșirea tentativelor de suicid: sexul feminin vârsta tânără statutul marital de necăsătorit statutul social de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
este nemotivată, se referă la un pericol iminent și nedeterminat, fată de care apare o atitudine de așteptare neliniștită; este Însoțită de convingerea neputinței și a dezorganizării În fața pericolului; se asociază cu o serie de tulburări vegetative ce creează disconfort somatic generator, la rândul său, a unui efect de Întreținere a anxietătii. Sub aspect psihologic, starea de anxietate este percepută de către individ mai Întâi ca o stare de indispoziție asociată cu un discomfort fizic mai mult sau mai puțin marcat. Caracterul
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
stimuli externi devine o “areacție” În plan relațional și hipereacție În plan intern anxiosul Înregistrează o scădere a capacității sale de adaptare și de comunicare. Hipereactivitatea internă a anxiosului reprezintă autoagresivitatea trăită de subiect ca stare negativă ce determină manifestări somatice ca: senzație de sufocare, modificări ale tonusului muscular (astenie, slăbiciune), senzații subiective de durere, fără substrat organic (cefalalgii, dureri epigastrice, dureri precordiale, abdominale, lombare, etc.). Manifestările obiective descriu o dereglare neurovegetativă și se concretizează În: tahicardie, respirație precipitată, transpirație, paloare
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
majore În ceea ce privește consumul de canabis au demonstrat că, În cazul dozelor mici comportamentul agresiv este fie neafectat, fie diminuat determinând un comportament docil și senzația de plutire, iar În cazul dozelor mari acesta inhiba comportamentul de atac. Pe langă efectele somatice ale consumului de amphetamine că: tahicardie, hipertensiune, reducerea apetitului, creșterea frecventei respiratorii, pupile dilatate putându-se ajunge pana la febră, transpirații, cefalee, privire Încețoșata, amețeli, dificultăți de coordonare În cazul consumului unei doze mai mari pot apărea chiar la o
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
halucinații, distorssiuni vizuale, pierderea percepției timpului și a identității.. În cazul consumului de ketamine cu alcoool pot apărea dificultăți În funcționarea motorie, probleme respiratorii potențial fatale, convulsii și delir. Cercetătorii au semnalat În cazul consumului de steroizi, pe langă efectele somatice semnificative datorate perturbării sistemului endocrin, consumatorii pot suferi de gelozie paranoidă, iritabilitate extremă, iluzii și afectarea judecății determinată de sentimentele de invicibilitate. Efectele consumului pe termen scurt al cocainei conduc la simptome că: pupile dilatate, creșterea temperaturii corpului, tahicardie, hipertensiune
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important și declanșator de comportamente agresive este perioada de sevraj În care starea somatica alterată și/sau dependența psihologică manifestată prin nevoia impetuoasa de a consuma ‘o altă doză’, precum și imposibilitatea financiară a individului de a-si procura doză necesară, poate determina individul să recurgă la acte agresive sau violente, intrând de cele mai multe ori
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
În sentimente de culpabilitate Întemeiate (eroare comisă, act imoral, neglijente de repercusiuni etc.). Adeseori Însă ,ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria ființă nu este ,pur și simplu, la Înălțimea așteptărilor, deziluzionându-se prin imperfecțiune psihică sau fizică, prin fragilitatea somatica, prin incapacitatea de a face față la solicitări (sau la exigențele prorpiului ideal), prin boli dureroase sau dezgustătoare pe care le are de suportat. Im. Kant s-a declarat un adversar implacabil al sinuciderii; a considerat că disputa dintre eroism
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
se cunoaște Însă mecanismul care asigură legătura Între reducerea funcției serotoninergice și manifestările agresive , suicidare , considerîndu-se mai degrabă că această diminuarea a funcției serotoninergice un marker al acestui tip de comportament și nu o cauză. abuzul de droguri , alcool boli somatice cronice factori genetici - concordanța crescută a suicidului printre gemenii monozigoți , față de cei dizigoți factori familiali membrii familiei cu tulburări psihice factori psihosociali - pierderi importante suferite În timpul vieții circumstanțe amenințătoare ale vieții ( abuzuri sexuale , fizice) Deci , riscul suicidar este mult crescut
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
mai frecvente repercusiuni sociale și medicale sunt sistematizate după cum urmează: Aspecte simptomatice și comorbidități asociate − Rată crescută a suicidului și a comportamentului violent − Prezentare polisimptomatică − Abuz frecvent de alte substanțe − Prevalență crescută a tulburărilor de personalitate − Prevalență crescută a bolilor somatice − Implicații medico-legale − Integrare socială și familială deficitară Utilizarea serviciilor medicale − Internări numeroase − Spitalizări Îndelungate − Asistență frecventă În servicii medicale costisitoare (ATI de ex.) Răspunsul la tratament − Disciplină redusă − Răspuns slab la tratament − Risc ridicat de reluare a consumului de alcool
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
după o perioadă de abstinență. Etapele principale ale evaluării: Interviul pacientului Obținerea de informații din alte surse (aparținători, medic de familie etc.) Semnele și simptomele de alcoolism și depresie Examinarea stării psihice Datele anamnestice, antecedentele patologice psihiatrice și non-psihiatrice Examinarea somatică Testele de laborator • Alcoolemia Problemele sociale Scale și alte instrumente diagnostice sau de aprecierea gravității Dificultăți de diagnostic Simptomele depresive induse de abuzul de alcool de obicei se ameliorează după aproximativ 3 săptămâni de abstinență. La orice caz evaluat poate
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
săptămâni, se va institui tratament medicamentos. Există Însă autori care susțin ideea unui tratament mai precoce. Trebuie acordată o atenție deosebită acestor cazuri, Întrucât asocierea consumului de alcool cu antidepresivele poate potența efectele adverse ale medicației. În același timp, modificările somatice induse de alcool ar putea pune problema dozelor de antidepresiv administrate. Efectele anticolinergice și cardiovasculare trebuie avute În vedere În primul rând, iar modificările farmacocinetice În al doilea rând. Alegerea medicației este o altă dilemă. Întrucât datele asupra eficacității sunt
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
mai târziu. Așa cum s-a demonstrat de Penfield și Perot (1963), În studiile despre stimularea lobilor temporali la pacienții cu epilepsie psihomotorie, antecedente vizuale, auditive și mnezice complexe, pe lângă senzațiile de teamă, anxietate, o varietate de senzații cefalice, viscerale și somatice, erau produse prin stimularea amigdalei și hipocampusului la suprafață și În profunzime. În urma experienței cu electrozii implantați la om, s-a produs o varietate de experiențe subiective, dintre care multe erau similare (Stevens și colaboratorii, 1986). Aceste observații au condus
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
ce au precedat psihoza. Bolnavii cu simptome subacute recurente și-au precipitat, fără excepție, tulburarea prin reluarea abuzului de canabis. Cursul maladiei are tendința de a fi auto-limitant și lipsit de pericol vital, câtă vreme bolnavul nu suferă vreo traumă somatică ca rezultat al tulburăriiălor sale de comportament. Tratamentul medicamentos specific nu este indicat În această psihoză toxică. Cu toate acestea, unii au utilizat antipsihotice, antidepresive sau chiar ECT, În funcție de severitatea și durata psihozei. Rottanburg et al (1982) a comparat starea
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
nouă dimensiune în diagnosticul dizabilității mentale, contribuind la discriminare și pseudodebilitate, în mod special, precum și la stabilirea etiologiei diverselor cazuri de dizabilitate mentală. Heterocromia se caracterizează prin decalajul fundamental dintre diferitele componente ale dezvoltării generale a copilului: decalajul dintre dezvoltarea somatică și dezvoltarea psihică dintre vârsta cronologică și cea mentală, între acestea existând un decalaj temporal. Zazzo afirmă că „heterocromia nu este o simplă colecție de viteze disparate; ea este un sistem, o structură” (Zazzo, 1960). De aceea, un copil de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
3.6. Particularități morfo-funcționale ale perioadei de vârstă 14-18 ani Unii autori identifică noțiunea de adolescență cu cea de pubertate. După Littrè, Gilbert, Hutinel și Lesnè, adolescența se întinde de la apariția primelor semne ale pubertății și până la stabilirea trăsăturilor individuale, somatice, organice și psihice (Ionescu, 1968). Odată pubertatea încheiată, copilul s-a transformat în tânăr (junior), care, atât din punct de vedere al dezvoltării morfo-funcționale cât și a capacității de efort și caracteristicilor psihice, se apropie tot mai mult de adult
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de 16-17 ani, unii indici ai dezvoltării fizice, ca înălțimea, greutatea și perimetrul toracic, se apropie, iar la 18-19 ani ating aproape complet nivelul indicilor morfologici similari ai adulților. În etapa postpubertară, se constată o încetinire a ritmului de dezvoltare somatică. Durata perioadei de creștere și dezvoltare postpubertară, este destul de lungă, ajungând până la 6-8 ani, uneori chiar mai mult, mai ales dacă ne orientăm după criteriul încheierii complete a creșterii în înălțime. Prin prisma vârstei cronologice, etapa postpubertară a creșterii și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Albu, I., citat de Ifrim 1986). Aparatul locomotor. La nivelul coloanei vertebrale notăm doar închiderea canalului sacral, între 15-18 ani. Oasele membrelor prezintă și ele un ritm lent de creștere și definitivare a proceselor de osificare (Ifrim, 1986). În creșterea somatică, se produc în continuare modificări care accentuează diferențele dintre fete și băieți. Creșterea în înălțime la fete se încetinește progresiv, în timp ce la băieți se produce o accelerație compensatorie, care restabilește raporturile dinaintea fazei prepubertare. Mărirea în greutate continuă să fie
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
condițiile intensificării metabolismului energetic în timpul efortului, numitorul comun al reacțiilor adaptative este asigurarea aportului de oxigen și substanțe nutritive necesare mușchilor. Adaptarea depinde de tipul efortului, izometric sau izotonic (Rowel, 1990 citat de Motoc, 2003). În timpul efortului fizic, solicitarea părții somatice atrage după sine intensificarea funcțiilor vegetative. Cele mai mari solicitări le suferă sistemele: nervos, cardiovascular, respirator, concomitent cu intensificarea metabolismului, datorită nevoii crescânde de oxigen și substanțe energetice, dar și pentru eliminarea produșilor de catabolism de la nivelul țesuturilor active (Nenciu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Tipul de efort - mixt; Cunoștințe privind autoeducația - practicarea jocului de baschet în timpul liber; Cunoașterea temeinică a regulamentului și regulilor simple de arbitraj; Cunoașterea modului de organizare a unei competiții. Capitolul III. Componentele jocului de baschet III.1. Componenta fizică Tip somatic; Talie; Raport talie - greutate; Lungimea brațelor - palmă - degete. III.1.1. Capacitate motrică Rezistența fizică și psihică; rezistență în regim de viteză; Viteză sub toate formele ei de manifestare; Îndemânare, ambidextrie; Forță dinamică; Detentă. III.1.2. Capacitate psihică Motivație
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
subsistemelor morfologic, fiziologic, informațional, decizional, psihoreglator. În jocul de baschet performanța este determinată de suma personalităților celor 5 jucători prezenți în teren, care participă efectiv la joc. Modelul teoretic al performanței în baschet este estimat a fi alcătuit din: Tipul somatic.............................................................. 40%; Capacitatea motrică................................................... 35%; Capacitatea psihică.................................................... 25%; Conceptul de model de antrenament este definit de A. Nicu un ansamblu de indicatori cuantificabili, ale căror date și raporturi simple permit o caracterizare, o esențializare a întregului proces de antrenament, direcționat în
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]