686 matches
-
lume și un timp fără alte relicve decât câteva morminte de eroi. Cercul strâns al epopeii este plin de durere și de moarte, dar acestea, oricât ne-ar spune despre omenesc, sunt întâmplare trecătoare și sunt împrejmuite de statornicia fără soroc a lumii care le cuprinde și le tăgăduiește. Unul dintre cele mai războinice și crude poeme, Iliada este, într-un fel esențial și latent, un imn adus bucuriei. Bucuria însăși a manifestării puterii și agerimii în luptă. Chiar în miezul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
îngrădiți de Soartă, se tem din când în când că forța omenească ar putea frânge cercul ei de bronz și săvârși ceva hypér móron, mai presus de hotărârea Soartei. Sunt neliniștiți că Patrocles sau Ahile ar putea cuceri Troia înainte de soroc sau că, în ciuda Soartei, Ahile îl va ucide pe Enea, sortit să-i supraviețuiască, și fac tot ce le stă în puteri să împiedice asta, devenind astfel ei înșiși unelte ale Soartei. Jocul se joacă de fapt între Forța ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
va arăta domeniul și locuitorii acestuia, pământul rodnic, hergheliile, cirezile și turmele, oamenii de acolo, casa cea mare și înaltă. Dar n-a fost să fie așa. Iar Ahile a aflat de timpuriu care îi este soarta, însă prea timpuriul soroc nu părea să-l mâhnească în sine (în fond, și-l alesese singur), cât faptul că niciodată nu se va mai întoarce acasă, să-l primească acolo părinții, că trebuie să moară departe de tot ce-i al lui, pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
la el care capătă existență sunt pierzania, zădărnicia și moartea. Câtă putere și câtă violență erau în el, și trebuia să se cheltuiască întocmai ca atare, erau prea nemăsurate și prea greu de ținut în frâu ca să ajungă la alt soroc decât moartea. Și ca să împlinească altceva decât moartea, pentru ca lumea să-și poată vedea de rosturile ei. Cumva știa asta și a ales să moară tânăr în numele unei iubiri, și aceea pierdută. Ahile nu e un personaj tragic numai pentru că
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
luminat, un gânditor de taine albe, un suflet ferm, dar neîncrâncenat. De cum sosește și aude vaietele spiritului prizonier, îi redă libertatea. O libertate condiționată de o nouă servitute, către el, dar cu făgăduința unei depline și definitive dezrobiri, la un soroc ce pare-a fi, simetric, tot de doisprezece ani, cifră deloc străină de practicile magice și de mistica numerelor. Prospero avea nevoie de Ariel, dar n-o să știm niciodată de ce atât de imperios. Pentru că nu avem știința acestor lucruri. Ceea ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
avea de furcă amândoi. / — Cum, iar? De vreme ce mă pui la munci, / Să-ți amintesc ce mi-ai făgăduit / Și n-ai îndeplinit... ai zis / Că-mi scazi un an întreg.“ Era o târguială veche, tot mai cârcotașă pe măsură ce se apropia sorocul, până la tocmeala pentru orice. Prospero știe asta foarte bine și de aceea, ca să-l liniștească și ca să-l țină-n frâu, asociază, de-a lungul întregii piese, constrângerea și amânarea cu făgăduințe: „Așa! În schimb poimâine / Te las să pleci
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și terra „pământ“ cu derivatul atrium „curte interioară cu bazin pentru colectarea apei“; cf. sl. telo „corp“, pol. tło „bază“, watra „cămin, foc, spuză“. Sunetul t este secundar la rădăcina l/r, cum arată formele românești loc > to loacă, colac, soroc; lat. aula (vgr. aule) „curtea interioară a unei case” precede lui atrium „ib.”; comp. și vgr. enteron „intestin, vintre, uter; interior, măduvă, miez”, alături de koilie „burtă, cavitate”, ambele cuvinte prefixate, cu illo „a purta jur împrejur, a roti” sau ilys
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a seca, 127 secară, 127 secere, 127 secure, 127 a semălui, 242 semen, 242 semeț, 242 serb, 51 sieși, 242 sine, 242 slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
valsuri de Strauss. Pentru că trebuia să facă niște pisicuți frumoși, sănătoși și armonioși. Burtica creștea și se făcuse mare de abia mai mergea. Ei, dar venise ziua când trebuia să nască. Stăpâna ei a simțit-o că i-a venit sorocul și i-a așternut un culcuș într-un loc ferit. Ea nu a vrut sub nici o formă în altă parte decât pe fotoliu unde stătea de obicei în timpul zilei stăpâna. Atunci nu a avut încotro și i-a pus așternutul
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Anuca aici, să-mi dei o feștilă di lumânare, să mă pot înfățișa înaintea Domnului, cu lumină!“, gândi el, și își aținti privirea către icoana din colțul dinspre răsărit, apoi închise ochii și iar începu să rostească frânturi de rugăciuni. Sorocul îl silea la plecare; era preludiul despărțirii veșnice. „- Doamni, facă-se voia Ta... iartă-mă, Doamni...fă-ți Milă de sufletul meu. Doamni! ..Tatu nostru carele... carele ești în..!“ Și suspină adânc... înțepeni cu gura larg deschisă, cu răsuflarea tăiată
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a terminat, La modul nu tocmai ciudat; Codana școlită a plecat Spre...,,lumea bună", Și după un an, poate-o lună, A văzut-o timidul băiat, La plajă, în bar, pe terase La brațul mai multor...golani, Iar el la soroc, peste ani, Normal! S-a-nsurat! Citindu-se ca pildă-ntre...oi, Morala nu-i pentru oameni ca...voi! Morală: Se mai întâmplă și-n turmă la noi, Ca unii berbecuți ori tineri...berbeci, Să se uite la stele nu la frumoasele
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
-l uit pe...cel'alt! Trăsura, cu mătase împodobită Și peste tot ...aurită, Radia fericită ! Deși mult mai tânără ca el, Trăsura discret a clipit Știți dumneavoastră-n ce fel! Calul?! A rămas înlemnit! Îngânând singurel: Sunt trecut mult de soroc, Cum așa mare noroc Să dea peste mine, Să-ncerc, o fi bine Sau nu? În...fine! Înțelept -sau nua gîndit: Nu mai am mult de trăit! Puțin! Dar voi trăi fericit! Hotărât mai face o tură Cu un trap
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
copil la fiecare douăsprezece-treisprezece luni. Dar pe când se abandona în brațele lui, în vila aceea atât de luxoasă încât părea ireală, biata fată nu știa că îi mai rămâneau puține luni de viață. — Copilul a încercat să se nască înainte de soroc, dădu verdictul medicul. Ea însă, răvășită, incapabilă să înțeleagă ce se întâmpla, îi implora pe toți, pe medicii neputincioși, pe moașele pricepute, cu mâinile pline de sânge, pe preoții care o stropeau cu poțiuni magice, murmurând formule scrise de etrusci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
furtuni puternice, adăugate amenințării submarinelor germane, dar nimic pe lume nu ar fi putut-o opri, căci i-a promis lui William, când era pe patul de moarte, că are să fie și alături de fratele lui când avea să Îi vină sorocul. Are șaizeci și șase de ani, dar și trupul, și mintea Îi sunt zdravene și are o experiență de o viață În a sta la căpătâiul bolnăvicioșilor membri ai familiei James. Înainte de a adormi În camera de oaspeți, În seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
unei cantități de viață trăită în stare brută într-un text corectat în repetate rânduri, care abia în formă tipărită își găsește liniștea, e de pomenit, ca exemplară, una dintre pietrele acelea de mormânt ieșite din uz și care, fiindcă sorocul lor s-a consumat, au fost înlăturate și acum zăceau, stivuite neglijent, într-o parte. Ea a fost cea căreia, conform voinței meșterului Göbel, inscripția încastrată conic trebuia să-i fie înlăturată atât de radical, încât pe partea la vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pacea...“ Anna și cu mine ne-am speriat atunci când la porunca venită dintr-o guriță mai degrabă îngustă sora mea nu a reacționat decât dând din cap cu supușenie. Lentilele lui Alfons Maria semnalizau triumful. Iar noi am plecat. După ce sorocul de nouă zile trecuse, o scrisoare ne informa într-o grafie ce rămăsese infantilă că rugăciunile și reculegerea umilă ar fi fost destul de puternice pentru a se împotrivi cu puterea credinței tentațiilor, în general și, mulțumită harului divin, ispitirilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fratelui, îmi revenea, chiar dacă nerostit, rolul diavolului. Drept răspuns nu mai era cu putință decât o scrisoare de care era de presupus că va lua act mai întâi șefa novicilor. Am devenit amenințător de limpede, stabilind la rândul meu un soroc mai scurt de nouă zile. Pentru cazul în care eliberarea din închisoarea mânăstirească ar fi fost refuzată, îmi anunțam o nouă vizită. Sora mea însă a afirmat mai târziu că nu ar fi fost vorba de o scrisoare, ci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Unșpe. Și Într-o zi mi-a ajuns În urechi vorbă coaptă cum că hărăbaia din Belgrano au năruit-o când cu sestematizarea. Pujato, 11 septembrie 1946. SEMNUL Geneza, IX, 13 — Acolo, fix unde merge ochiu, are să-i vină la soroc pă chelie lu candriu dă Lumbeira să-mi poată lua alt completo, că facturicile Îți dau putere și subsemnatu n-ar zice că nu la o pereche dă chifle ghiftuite cu unt și o ensaimadita unsuroasă care, cu degetu dop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Homer. Bila vrăjită. Moarte pe credit. Secretul pădurii bătrîne. Trilogia New York-ului. Colecționarul. Schimb de dame. Toate cărțile lui Faulkner, minus ultima. Aproape tot ce-a scris Cehov, inclusiv piesa neterminată. Acordorul de piane. Împăratul muștelor. Vineri sau limburile Pacificului. Soroc de viață și soroc de moarte, Un leac bun și ușor, Sfîrșitul jocului. Un caz de mutilare. Regii blestemați, Regele moare, Relatare despre regele David, În fiecare zi e iarnă. Eu, Claudiu Împărat. Toamnă la Pekin, Domnilor copii, Fii binecuvîntat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe credit. Secretul pădurii bătrîne. Trilogia New York-ului. Colecționarul. Schimb de dame. Toate cărțile lui Faulkner, minus ultima. Aproape tot ce-a scris Cehov, inclusiv piesa neterminată. Acordorul de piane. Împăratul muștelor. Vineri sau limburile Pacificului. Soroc de viață și soroc de moarte, Un leac bun și ușor, Sfîrșitul jocului. Un caz de mutilare. Regii blestemați, Regele moare, Relatare despre regele David, În fiecare zi e iarnă. Eu, Claudiu Împărat. Toamnă la Pekin, Domnilor copii, Fii binecuvîntat, domnule Rosewater, Nouă povestiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
filme ale deceniului opt, VÎnătorul de cerbi, unde era, și acolo, traumatizat de experiența războiului ca-n Remarque un mare scriitor, de fapt băieții americani de extracție europeană preiau des tema prieteniei și/sau a războiului din Trei camarazi ori Soroc de viață și de moarte și zic că-i ideea lor În Cowboyul de la miezul nopții , și făcea parte dintr-o comunitate rusească de undeva de prin America unui orășel de munte prin care treceau trenuri și cerbi, acum Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pentru cea mai desăvârșită întâlnire, dar, ajunși la ea, în fața acelui unic, inevitabil și irepetabil lucru, nici măcar nu dăm înapoi Îoricum nu s-ar putea), ci refuzăm să aceptăm ideea acestei întâlniri ce, oricât de nemaipomeniți am fi, are un soroc al ei. Până la urmă, nici întâlnirea aceasta unică nu ne mai miră și s-ar putea spune, atâta vreme cât nu există alte evidențe, că nici pe doamna Marga Pop n-o mira. Însă ar trebui spus că, de la un timp, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
gerul iar prin ușița fermecată descoperită de copii în zidul gros de cărămidă, căldura năvălea în valuri. Afară era frig și-întunecat și-în casă nu mai ardea focul. Era mult jar mocnind în teracotă căruia nu-i venise tăcut sorocul să-l stingă timpul din clepsidră, să îl transforme în cenușă pe care să o vânture furtuna în timp ce ei, micuții fără vină, se încălzeau și se hrăneau cu pită arsă și untură de pe grătarul de metal.
U?i?a din perete by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83904_a_85229]
-
minte. La chemarea aceasta se deschide dicționarul nepaginat al capului, compus din prea puține file, pe care stau scrise libertate, egalitate, fraternitate, legalitate, suveranitate și alte cuvinte tot cu atâta cuprins material și după aceea le-nșiră, mai puind pe la soroace și câte un Ștefan sau Mihai Viteazul, din buzunările cărora scoteam ce ne poftește inima. Bietul Ștefan Voievod! El știa să facă fărâme pe turci, tătari, leși și unguri, știa nițică slavonească, avuse[se] mai multe rânduri de neveste, bea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
corporație liberală și umanitară nedreptățește, batjocorește și jefoaie pe țăran fără nici o milă; sânt membri în această onorabilă corporație al cărora numai numele bagă în năbădăi sate întregi. Aceasta ca stare normală și constantă, fără să mai pomenim că pe la soroace vine și câte o împrejurare mai însemnată, ca de exemplu afacerea Mihălescu-Warszawschy. În același timp, în orașe mari și mici, liberalismul și umanitarismul ne priește foarte bine: în numele libertății se face camătă fără margine; în numele egalității și fraternității deschidem brațele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]