1,458 matches
-
mine am devenit, parcă peste noapte, favoriții marelui public, am înregistrat la scurt timp primele discuri la Electrecord, am fost invitați să înregistrăm piese la radio, compozitorii ne-au descoperit, au început să scrie special pentru noi. Cântecul „Prieten drag”, sortit a avea o mare popularitate și a deveni nemuritor, s-a născut cu măreția aceasta sau a devenit printr-o râvnă de a-l face cunoscut? Atunci consideram că totul e normal, nu intuiam că un mare noroc mi-a
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
pare a fi în viață marea abundare pâlpâie lumină oare vrem lumină jaf la drumul mare minciună trădare nu-i loc de-așteptare plânge doru-n cale ochi țintă la ușă ulcior revărsat în pocalul timp călci ne însemnat pe cărări sortite ce ușor se uită realul amarnic acest chip ciudat ne tot păcălim construind castele pe nisipul straniu cântă adormirea gânduri cad firav pe un gust amar dezamagiri-n pietre cu toate amorțite mii de lacrimi curg muchie și umbră pe
MUCHIE ȘI UMBRĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381083_a_382412]
-
O nucă zornăie pe-acoperiș. O nouă toamnă-adaug iar La anotimpurile-mi grele, O altă filă-n calendar Foșnește-n degetele mele. Și-n toamna care mă cuprinde, Ceasornicul cel hămesit Îmbucă-nghițituri avide Din timpul ce mi-a fost sortit. Citește mai mult Coboară astrul la chindieși zarea-n strai de aur o îmbracă,Un vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă.Un stol de grauri de pripas,Ca un penel stropind grăbitUn rest de tuș în el
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
urma ei, de-a berbelecul,O nucă zornăie pe-acoperiș.O nouă toamnă-adaug iarLa anotimpurile-mi grele,O altă filă-n calendarFoșnește-n degetele mele.Și-n toamna care mă cuprinde,Ceasornicul cel hămesitîmbucă-nghițituri avideDin timpul ce mi-a fost sortit.... XXVII. GÂNDURI DE NOAPTE... (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (VI), de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2045 din 06 august 2016. Dacă ai insomnii, e posibil să-ți fie asta o pedeapsă pentru că ți-a rămas ceva neterminat în timpul
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Prin ochiul neîmblânzit al Luceafărului Dimineții Aripile desprinse prin cântecul de dor amuțește. TIMP PENTRU TIMP Rup pieptul de atâta iubire Căci inima din mine se lasă, Îndatorată doar pentru Tine. Văd totul fiind o trecere de timp, Un timp sortit din a inimii veșnicie, O clipă din porția de nemurire. Ce glas a lumii ce mă lasă! Mă lasă însingurat și întristat, În zidurile care-s reci și viața îți petreci, În dansuri a unui așezământ neluminat, Prin care forța
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
de turiștii de pe plajă. Simțea cum o inundă tristețea și teama că hotărârea ce se contura este de a refuza oferta bărbatului de a găsi în el idealul pe care și-l dorea orice femeie. Se vede că nu este sortită de a trăi fericită alături de un suflet pereche. Chiar dacă acest moment este unic în felul său și irepetabil, va ști ce are de făcut. Așa cum el i s-a adresat în scris, și ea o va face la fel. În
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
bărbat care radiază... Din tot chipul său inundat de lumină răzbătând fericirea de a fi martorul împlinirii acestui vis măreț... Cum să nu plâng în hohote când acest bărbat e chiar străbunicul meu?!” (ibid.p. 50-51) Floarea din Asfalt-Alexandra Svet-Svetlana este sortită Aici, pe pământul nostru străbun să răsară viguros, cu rădăcini adânc înfipte în trunchiul martirilor, cu coloana dreaptă spre Infinit, cu corola plină de lumină în care se reflectă strălucitor razele Tricolorului, împrăștiindu-i mireasma mărturiei în Dorul prelins, ca
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
caldă, Cum n-auzi la străini. Și cucul îl aud, În gândul meu, măicuță, Cum cânta el de jale, În nucul din portiță. Cântecul străinului Cânta puiul cucului Cânta cucul și ofta Și zilele-și blestema. Că așa a fost sortit, Să trăiască oropsit, Să crească în cuib străin Tot în oftat și suspin. Și dacă-ai ști, măicuță, Acum oftez și eu, Iar seara, la culcare, Plâng după satul meu. De frați și de surori Mă arde mamă dorul, Și
ÎȚI SCRIU..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373604_a_374933]
-
atât? Doamne ce puține au mai rămas... Nu mai poți sta? - Ca și tine am și eu serviciu. Nu trăiesc din scris. Acesta este un lux pentru cei ce se încumetă să publice o carte. Este o investiție fără acoperire, sortită de la început falimentului. - Ce vrei să spui? Cei ce publică o carte nu-și mai recuperează banii investiți? - Nu, sau foarte greu și în mult timp. Nu se mai citesc cărțile ca înainte. Editurile nu mai publică pe banii lor
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
să-și reverse preaplinul spre eliberare. De cele mai multe ori, nu suntem cruțați de noi suferințe, paradoxal însă, fiecare revărsare, ieșire, ne schimbă, ne întărește. Suferința se abate asupra noastră deseori. Cu cât este mai sensibil omul, cu atât este mai sortit suferinței, cu atât mai des va fi atins în viață de durere, de întristare și amărăciune. Când se abate asupra noastră, ne înspăimântăm, protestăm, considerând că suferința este nemeritată și nu-i înțelegem sensul, fiindcă uneori chiar este de neînțeles
SUFERINȚA, UCIDEREA – TRAGEDII PĂMÂNTEȘTI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374928_a_376257]
-
o aibă omul în fața lumii și raportul om-lume este un raport optimist, bazat pe comuniunea și legătura permanentă cu Dumnezeul - Treime prin harul prezent în Biserică, anulând la fel de chinuitoarea frică de moarte. Omul, după gândirea Părintelui Profesor Stăniloae, nu este sortit morții, ci eternității. În spiritualitatea ortodoxă, moartea reprezintă condiția ontologică a Învierii și a restaurării omului în Iisus Hristos. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae nu se înscrie în tradiția gândirii ortodoxe a diasporei ruse (Nicolae Berdiaev, Vladimir Losski). El critică apofatismul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
o Românie pe care mulți o considerau ”rea” în totalitate. Pentru că da, au existat și rezistat până și în aparatul ermetic de sub Ceaușescu oameni cu orizont mai larg decât spațiul delimitat strict, geografic și cronologic, în care le-a fost sortit să trăiască. „Nu există oameni răi, există numai idei rele. Ca de exemplu ideea că ar exista oameni răi”, spune profesorul care a predat la mai multe universități decât oricare alt profesor universitar de pe Mapamond. Dacă reușim să descoperim acele
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
a privirii ,,Măriei Sale, Cititorul", în fața căreia mă înclin. Acest sentiment mi-a motivat demersul într-un proiect cultural care nu necesită analiză tematică, deductibilă din titlul cărții, lăsând cititorului interesul, curiozitatea și plăcerea lecturii, în speranța că nu va fi sortită eșecului și aruncată la groapa istoriei sau timpului ce ne guvernează viețile și ne amăgește trăirea. Citind azi, mâine veți fi mai bogați spiritual, singura valoare care nu e depreciată de trecerea timpului, ci devine mai sclipitoare pe raza gândului
,,CINSTIRE ÎNAINTAȘILOR -O DATORIE DE ONOARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373886_a_375215]
-
vorba de societatea basarabeană, poporul din R.Moldova, parte din secolul al XXI-lea, care se confruntă cu probleme serioase de a supraviețui ca națiune și specie umană. Este o realitate aparte unde victima proceselor este același om al societății, sortit pentru suferință. În pas cu problemele curente (sărăcie exagerată; nedreptate socială în limite de neconceput; corupție la toate treptele de dezvoltare umană și în toate domeniile de activitate socială, cu abateri grave de la moralitate; degradare umană / economică / culturală, etc.) omul
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
spirituală al unei societăți și, respectiv, nivelul de civilizație al oricărui popor. Nemijlocit, orice popor/națiune prin valorile și cultura sa contribuie la complexitatea calitativă de dezvoltare a propriei societăți. În viziunea filozofului, poetului și dramaturgului Lucian Blaga: „omul este sortit creației, are un destin creator permanent, simbolic, care-l detașează de natură” (Lucian Blaga. Trilogia Culturii, București, Editura pentru Literatura Universală, (1969). Cultura și globalizare, Cultura unește oamenii. Disponibil: http://www.roportal.ro/articole/cultura-si-globalizare-4312.htm ). Conform celor spuse se
CA FONDATOR AL FRUMOSULUI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373996_a_375325]
-
anevoioasă de munte și culoarul neted, uniform al liceului, Candit ar fi preferat muntele, cu tot efortul și disconfortul pe care-l implica. În sufletul său rămăsese fiu de țăran, iubitor de natură și dornic de libertate, chiar dacă vremurile îl sortiseră carierei de dascăl. Nu-i displăcea meseria, dar nu renunțase nici la idealul unei vieți retrase în mijlocul naturii; îl amânase pur și simplu pentru mai târziu. Între timp se dedica voinicește problemelor celor două mii de elevi pe care-i avea
PORTRETUL FĂRĂ OCHI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375300_a_376629]
-
anevoioasă de munte și culoarul neted, uniform al liceului, Candit ar fi preferat muntele, cu tot efortul și disconfortul pe care-l implica. În sufletul său rămăsese fiu de țăran, iubitor de natură și dornic de libertate, chiar dacă vremurile îl sortiseră carierei de dascăl. Nu-i displăcea meseria, dar nu renunțase nici la idealul unei vieți retrase în mijlocul naturii; îl amânase pur și simplu pentru mai târziu. Între timp se dedica voinicește problemelor celor două mii de elevi pe care-i avea
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
anevoioasă de munte și culoarul neted, uniform al liceului, Candit ar fi preferat muntele, cu tot efortul și disconfortul pe care-l implica. În sufletul său rămăsese fiu de țăran, iubitor de natură și dornic de libertate, chiar dacă vremurile îl sortiseră carierei de dascăl. Nu-i displăcea meseria, dar nu renunțase nici la idealul unei vieți retrase în mijlocul naturii; îl amânase pur și simplu pentru mai târziu.Între timp se dedica voinicește problemelor celor două mii de elevi pe care-i avea
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
trăite, nu în deșert, reflectează cumpătat, cu atenție, asupra tuturor celor știute! Datoria ta e să fii corect cu tine însuți, în fața lumii, rostul tău e de a fi, doar a fi, prin tine insuți, prin tot ceea ce îți este sortit... În rest, așteaptă, doar așteaptă momentul potrivit, ridică-te cu curaj și mergi privind senin înainte spre împlinirea ta, ce te va desăvârși!... Același răspuns mereu îl primesc, acelorași întrebări repetate la infinit în mintea mea... De fiecare dată în
LA O CAFEA CU LAPTE, DE VORBĂ CU PROPRIUL DESTIN de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375470_a_376799]
-
își plâng sfârșitu-n tăcere. Văzduhul răsună de-a lor jertfire, când copaci desfrunziți strigă durere. Iar omul, asemenea frunzei din ram, tăcerea-și duce în rana durerii, pe drum ce-l desparte de viață și neam. Cum ziua-n noapte, sortită-i căderii. Iubiri și speranțe adorm în altar, cu rugăciune-n visul învierii, când Iarna morții e al vieții gropar. Din Cer, prohodul să-i cânte îngerii. Frunze-nlăcrimate se-aștern pe mormânt, plapumă să-i fie chipului din el. Că
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
de noapte; la fântână părăsită. Însingurat să îi fie destinul unei rivale, o fată cu invidie plătește la vrăjitoare. Bântuie pe la răscruce, dar și prin curți, sălbăticiuni. Vitele să le mănânce acelor ce nu-s buni creștini. C-ar fi sortite anume să facă pagubă mare, păcătoșilor din lume ce lucrează-n sărbătoare. Sălbăticiunile vorbesc, că limba li se dezleagă. Iar lupii, coada își privesc, că zvon mistic se încheagă. Mister cu ele revine la românii ce le poartă. Vrând a
RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371985_a_373314]
-
gheață exilat. Străin de dor, cu inima răpusă, Indiferenței vrând să-i fiu soldat. Din când în când în noapte, în zadar, Sau mult mai rar, vreo rază rătăcită, Încearcă să preschimbe în altar, Portretul celei ce mi-a fost sortită. *** Referință Bibliografică: Nu mai am voie să iubesc / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1861, Anul VI, 04 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NU MAI AM VOIE SĂ IUBESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372365_a_373694]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > IUBEȘTE-MĂ, SUNT SUFLET FĂRĂ CHIP Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 984 din 10 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului În picătură vieții au curs atâtea ploi... Prin limpezimea lor s-au strecurat furtuni. Tu suflete, sortit în tine să le-aduni Ai scris o altă cale tăcerilor din noi. Privește-mi gândul, încă mai scrie amintiri, Nedeslușite căi cutreieră-n tăcere Pentru un strop de dor și-un fir de mângâiere, Nesățios și tainic, măi umblă
IUBEŞTE-MĂ, SUNT SUFLET FĂRĂ CHIP de MARIN BUNGET în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372864_a_374193]
-
vieți și timpul are uneori nevoie de fericire, nu-i așa? din trup, fără nici un cuvânt moartea îmi iese cu geamantanul în mână. 274 Sufăr de iubire eu nu cred în moarte, cred în necesitatea plecărilor unora Dumnezeu ne-a sortit drumuri lungi. în sufletul meu e o părticică din tine un trandafir care înflorește din când în când îi simt mătasea petalelor parfumul spinii nu știu de ce când mă gândesc la tine inima mea rămâne mereu tânără n-aș fi
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
vieții milenare, Pe toți străinii ce-au călcat Pământul pentru încercare. Tu ai purtat cu râvnă hramul, Te-a răscolit amarul plin, Ai apărat casa și neamul, De vitregitul lor destin. Bărbat român, frumos bărbat, Cu cruce -ntreagă ai fost sortit, În capul mesei așezat, Ca stâlp al casei nemurit! Tu ești țăranul, împăratul, Și ești motivul de mândrie, Ai merite ca nimeni altul, Stăpân și nestăpân pe glie! Îmi ești bunic, poți fi nepot, Ești tatăl meu, și fiu poți
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]