2,458 matches
-
de strângere a ligamentului este întotdeauna mai ridicat și vertical în cazul unei spânzurări decât în cazul unei strangulări. Numai că exista și o a doua urmă, orizontală, chiar sub buclă, care părea să-mi confirme îndoielile. Înainte de a se spânzura singur, Klaus Hering fusese omorât prin strangulare. Am verificat dacă gulerul de la cămașa lui Hering era de aceeași mărime cu cel de la cămașa pătată de sânge pe care o examinasem mai devreme. Era. După aceea, am trecut înapoi peste balustradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
e bună, râse Helmut și începu să-și curețe monoclul. În timp ce făcea asta, o șuviță lungă și foarte căruntă din părul lui șaten, lins, se desprinse dintr-o meșă foarte prost ascunsă, ca o cuvertură care alunecă de pe pat, și spânzură ridicol pe lângă una dintre urechile lui de un roșu transparent. Căutăm un bărbat căruia îi place să mutileze fete tinere, i-am zis. Ai ceva ce ar putea să hrănească genul ăsta de pervers? Helmut zâmbi și își scutură capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
îl folosesc la serviciu. Lucrez la Rochling, firma care transportă mobilă. — Da, am verificat. Da’ de ce să iei acasă cu tine o bucată cu funie? De ce să n-o lași pur și simplu în furgonetă? — Aveam de gând să mă spânzur. Ce te-a făcut să te răzgândești? — M-am gândit la asta o vreme, iar apoi lucrurile nu mi s-au mai părut atât de rele. Asta a fost înainte să vă cunosc pe dumneavoastră. — Și ce e cu cârpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
portocală. — Strangulată, corect? Foarte bine, rânji Illmann. Dar pe jumătate strangulată, de fapt. Exista o cantitate mică de sânge în plămânii parțial măriți ai fetei. — Așadar, a omorât-o prin strangulareși apoi i-a tăiat gâtul? — A sângerat de moarte, spânzurată cu capul în jos ca un vițel măcelărit. La fel ca toate celelalte. Ai un chibrit? I-am aruncat cutia peste birou: — Și cum e cu locșoarele ei importante? A regulat-o? — A regulat-o și a rupt-o un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de bun ești. Îmi dădu cecul: Am adăugat și un mic bonus acolo. Nu pot să spun cât de ușurată am fost că am scăpat de omul acela groaznic. În scrisoarea dumitale spuneai că se pare că s-ar fi spânzurat, Herr Gunther. A scăpat pe altcineva de osteneală, nu? Râse din nou zgomotos, ca o actriță amatoare care joacă mult prea energic pentru a fi în totalitate credibilă. Dinții ei erau, de asemenea, falși. — E și ăsta un mod de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Hering. El a trebuit să fie de asemenea ucis, nu-i așa? Doar în caz că te identifica pe tine. — Nu... — Toate bune și frumoase. Îl omorâți, faceți să pară că l-a omorât Hering și apoi faceți ca Hering să se spânzure sub impulsul remușcării. Fără a uita să luați scrisorile, desigur. Cine l-a omorât pe bărbatul din mașină? A fost ideea ta? — Nu, eu nu voiam să fiu acolo. L-am apucat de revere, l-am ridicat de pe scaun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
încercat fără succes să îl răscumpere. Supus torturii, el a cedat și a recunoscut tot ce i se punea în cârcă. Totuși, atunci când torționarii săi i-au cerut să se convertească la creștinism, el a refuzat, astfel că a fost spânzurat, iar trupul său a fost pus într-o cușcă și ținut vreme de șase ani în piața publică din Stuttgart, înainte de a fi returnat în cele din urmă familiei pentru a fi îngropat. Povestea lui a fost subiectul mai multor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
venit în țară ne sufoca teroarea Că marile puteri ne-au injectat tumoarea De cancer, să ajungem un popor fără glie În secret veneticii primesc cetățenie. De s-o trezi poporul feriți-vă, tâlhari! Prea mult ne-ați sărăcit, vă spânzurăm, samsari! PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului NU VREAU Nu vreau religii ipocrite Nu vreau biserici trădătoare Credințele sunt rânduite Să ne țină în închisoare Detest puteri imperiale Ce-și împart bogăția lumii Invoc revolte proletare Să spânzure pe toți nebunii Ne vreau drapelul libertății Să fi e călcat în picioare De hoardele dezlănțuite Ce poartă haine militare Nu vreau guverne globaliste Ce ne conduc fără onoare Detest țările anarhiste Ce-au fost născute din teroare URAGANUL SANDY
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
un băiat mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului spre munte, era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și băiatul a cules așa de bine florile, până a cules-o
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
ies minunile FREDONĂRI MEDITATIVE pescărie - pușcărie bărbierie cu tichie: morții țin o sindrofie * să nu cedezi și să nu crezi - nici în oaie - nici în iezi foaie verde din amiezi cu ochii să nu mă vezi zâmbește la trei chinezi spânzură și trei aezi - dacă vrei s-elucubrezi maionezi - nu maionezi - trebuie să încifrezi * Dumnezeu e memoria: El nu vrea gloria - ci victoria SERINGI săbiile de inox - fulgeră vampiric împotriva sângelui meu - împotriva venelor - arterelor mele - împotriva întregului meu organism friabil
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
în Munți unde vine Dragoș cu propuneri de la Pesta să negocieze. În timp ce conferințele sunt folosite ca o cursă, Iancu, Buteanu, Dobra sunt surprinși de către maiorul Hatvany; primul reușește să scape, Dobra fu masacrat pe loc, Buteanu în zilele următoare fu spânzurat. Trădare lașă. În câteva zile oamenii se adunară în jurul lui Iancu. Îl atacă din nou pe Hatvany și-l bătu zdravăn.” Acestea sunt rândurile lui Marx, care nu s-au spus poporului român dar, care era obligat să știe, pe
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
de folos... Să le dau o mână de ajutor! INT. / CAMERA DE COMPLOT / NOAPTE În încăpere cei patru se află la aceeași masă în toiul discuției. BOIER CIOCOIU: Să fim cu mare băgare de seamă că dacă află vodă ne spânzură! CĂPITANUL ARNĂUTU: Să acționăm cu prudență! Deodată peretele se despică în două și în încăpere pătrunde un individ ciudat, iar peretele se închide la loc. Vampirul își desfășoară mantia neagră ca niște aripi uriașe, apoi le rânjește și-și arată
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
sau pe cei învinși Când o Afrodita cu spumă pe ea, Când ceva ce sună că o tinichea; Fie că-ți vorbește ,fie că ea tace, Are permanent pe”vino-incoace” Jumătate sfântă,jumătate drac, Voi ce spune-ti,să mă spânzur,sau să-ncerc să scap? Referință Bibliografica: Zodia Gemenei / Alexandru Maier : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1504, Anul V, 12 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ZODIA GEMENEI de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363029_a_364358]
-
cântec încăpător, precum/foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare “: Îmi învățam cuvintele să iubească, /le arătam inima/și nu mă lăsam până când silabele lor/nu începeau să bată. Le arătam arborii/și pe cele care nu voiau să foșnească/le spânzuram fără milă, de ramuri. Până la urmă, cuvintele/au început să semene cu mine/și cu lumea. Apoi/m-am luat pe mine însumi, /m- am sprijinit de cele două maluri/ale fluviului, /ca să le-arăt un pod, /un pod între
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
și... aud clopotul la biserică bătând. Bătea a mort. - Pentru cine bate clopotul? l-am întrebat pe Ioiuș Popescu, care tocmai trecea pe la poartă cu steagul în spate. - Păi, n-ați auzit? - Nu. - Pentru Emil, învățătorul. L-au găsit aseară spânzurat în garaj. Păcat de el că era tânăr; nu- mai treizeci și trei de ani. A lăsat fetița aia mică... Avea de toate... Ce-i lipsea? - Băă, Ioiuș, mă terminași. L-am avut elev. Ce băiat bun! Păcat de fetița aia! Păcat
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
vă privește pe voi romanii treaba asta?! răspunse Baraba înciudat. -Pleacă și să nu te mai zăresc pe aici altfel te vei trezi cu o săgeată în piept sau cu un pumnal înfipt în spate, ori mai rău... știi tu... spânzurat pe lemn, mai spuse comandantul patrulei și făcu apoi semn soldaților să-l urmeze. Rămas singur Baraba scrută cu privirea încruntată în lungul străzii însă nu mai zări nimic din ceea ce-l interesa. Cel pe care pusese ochii dispăruse cine
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
de amară; Din creion și rumeguș, Te împing pe repeguș. Patul stă ca o peluză Și, cu perna la ecluză, Își primește-n așternut Raza lunii, cât un cnut. „Suflete, faci pantomimă? Nu știai că e o crimă Să te spânzuri de gâtlej, Colăcindu-te în vrej?” Peruzele în duel Pe sub pleoape stau cercel, Eu, cu vocea prea bolândă, Stau, secundă de secundă. Noaptea nopților prelinge Pe prichiciul ce învinge Câte-o ramură de brad. Stele curg și stele cad. O lumină
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
tot necazul. „Suflete, faci pantomimă? Nu-nțelegi nici o centimă! Suflete, să stai afară, Cu alai și cu fanfară! Nu știai că este-o crimă Să te uiți cum îmi sublimă Și corvoada, și dorința, Și pacea, și suferința? Să te spânzuri de gâtlej Și să nu îmi dai prilej Să-ți usuc săgetătura Și să-ți vitregesc statura!” Colăcindu-te în vrej, Gândurile-mi faci vârtej; Mi le bag într-un sertar, Să devină clopotar. „Colăcindu-te în vrej, Să te spânzuri de
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
te spânzuri de gâtlej Și să nu îmi dai prilej Să-ți usuc săgetătura Și să-ți vitregesc statura!” Colăcindu-te în vrej, Gândurile-mi faci vârtej; Mi le bag într-un sertar, Să devină clopotar. „Colăcindu-te în vrej, Să te spânzuri de gâtlej... Nu știai că este-o crimă? Suflete, faci pantomimă?” Raza lunii, cât un cnut, Se primește-n așternut Și cu perna la ecluză, Patul stă ca o peluză. Te împing pe repeguș, Din creion și rumeguș; Cât îți
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
avocat neplătit și nechemat vor fi cumva acceptați. Un etalon sacru de testare a dependentelor a fost descrisă în cartea lui Iov. Iov a avut tot, a pierdut tot (în afară de viață). Dacă era dependent de posesiile sale, s-ar fi spânzurat în momentul când le-a pierdut. Însă Iov avea credință în D-zeu (Domnul a dat, Domnul a luat), deci Iov avea punctul de referință al suportului sau afectiv deasupra lucrurilor materiale. Astfel a rezistat, nu s-a spânzurat, a
DEPENDENTA EMOTIONALA de SANDA PANAIT în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361076_a_362405]
-
fi spânzurat în momentul când le-a pierdut. Însă Iov avea credință în D-zeu (Domnul a dat, Domnul a luat), deci Iov avea punctul de referință al suportului sau afectiv deasupra lucrurilor materiale. Astfel a rezistat, nu s-a spânzurat, a muncit și a refăcut tot ce a pierdut. Dacă era dependent, claca, în boală psihică sau sinucidere. Așadar, credința în D-zeul lui l-a salvat. Însă nu a avut credință oarbă, înainte de a se consolă cu pierderile, l-
DEPENDENTA EMOTIONALA de SANDA PANAIT în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361076_a_362405]
-
securiste împotriva unui om nevinovat care, nu-i mai puțin adevărat, ura sistemul comunist și uneltele lui: țiganii făcuți peste noapte securiști, activiști, primari, scursura societății ce s-au trezit peste noapte mari „ștabi” la sate, raioane, regiuni tăiau și spânzurau, interzicând legătura cu biserica, cu Dumnezeu, hoți care amenințau și băteau pentru a scoate de la bietul român ultimul bob de porumb și grâu, până la ultimul gram de lapte, obligându-i să cumpere pe puncte și cartele sau cum spunea comicul
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
n-aveau să mai fie impresionați de acest truc, fiindcă și alții l-au folosit. Important era că adusesem acasă o pâine, o sticlă de lapte și câteva ouă. Dar eram pierita de groază, fiindcă în fața bisericii văzusem doi popi spânzurați de crengile copacilor. Tot acolo, statuia memorandistului Rațiu zăcea la pământ, răsturnata de pe soclu. Nimic nu mă făcuse să-mi dau mai bine seama de pericolul care ne amenință decât imaginea statuii năruite a unui personaj venerat de întreg orașul
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
gând rău. Crezusem inițial că ne socoteau evrei. Dar nu era așa. Aproape toată elită intelectuală a orașului, găsită la domiciliu, fusese adunată acolo. Cei ce făceau arestările erau călăuziți exact la cine voiau să ajungă! Pe preoții găsiți îi spânzuraseră deja în fața bisericii!... Ai vreo idee?... îl întrebase atunci Lămpi pe Echim cu prudență. Echim își dezvelise în loc de raspuns dinții rări și galbeni. Noi suntem doar uneltele Ălui de Sus, domnule inginer..., rostise el sentențios, fără grabă. Bine, îl luase
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]