573 matches
-
este confundată cu alte lucrări ulterioare care au aceeași tematică. Majoritatea lucrărilor pe care Octav Băncilă le-a expus în anul 1915 au avut ca tematică viața rurală. Din cele peste o sută de lucrări expuse s-au remarcat "", "April", "Spălătoreasa", "Semănătorul", "Doina", "La arat", "La semănat", "La ghilit", "La prășit", "Popas în pădure", "La sfârșitul unei zile de muncă". A mai expus tipologii umane ca "Mihăiță", "Micul Răzvrătit", "", "Maica Kiriachia", "", "Kol-Nidre", "Căruțe cu nomazi". A expus doar trei portrete din
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
expresii puternice, care nu s-a mai făcut până atunci în România. Octav Băncilă a executat și lucrări unde cromatica este sclipitoare și exuberantă, fapt care a dat acestora un glas viu și poetic. Excepțională în acest sens este compoziția "Spălătoreasa" unde artistul ajunge să tălmăcească exuberanța naturii. În această lucrare, totul strălucește într-o dimineață de vară: pârâul, casa, copacii și femeia care spală rufele la râu. Bucuria vieții și dărnicia soarelui se reflectă pretutindeni prin frunzișul bogat. "Spălătoreasa" este
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
compoziția "Spălătoreasa" unde artistul ajunge să tălmăcească exuberanța naturii. În această lucrare, totul strălucește într-o dimineață de vară: pârâul, casa, copacii și femeia care spală rufele la râu. Bucuria vieții și dărnicia soarelui se reflectă pretutindeni prin frunzișul bogat. "Spălătoreasa" este o lucrare care prin strălucirea ei, prin scânteierea reflexelor de vară poate sta alături de opere realizate de Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian. La fel de uimitoare este și compoziția "" (1915), în care se văd, în schimb, deficiețe de tehnică specifice autorului
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
batiste de hârtie, hârtie igienică, săpun de toaletă și alte produse pentru igienă personală (12.1.2). 05.6.2 Servicii casnice și de îngrijire a locuințelor (S) - Angajarea personalului plătit pentru servicii particulare, cum ar fi valeți, bucătari, menajere, spălătorese, șoferi, grădinari, guvernante, secretare, tutori și personal "au pair" - Servicii casnice, inclusiv supravegherea copiilor, furnizate de agenții sau lucrători pe cont propriu - Închirierea mobilei, articolelor de mobilier, echipamentelor de uz casnic și lenjeriei de uz casnic - Alte servicii casnice, cum
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
mantii iarna când temperaturile puteau scade sub 10°C. Zeii trebuiau îmbrăcați de asemenea. Nesuhor, comandantul fortăreței de la Elephantina sub Apries, a avut grijă ca templul lui Khnum să aibă toți servitorii necesari spre a servi nevoile zeului: Am adus spălătorese, servitoare și curățitori pentru garderoba din august a marelui zeu și eneada lui divină."" -J.H.Breasted, "Înscrisuri antice ale Egiptului", Partea a patra, § 992 De regulă, egiptenii obișnuiți nu purtau nicio acoperire, similar cu africanii de mai la sud
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
maghiare, slovace și germane. Kádár s-a născut ca Giovanni Giuseppe sau János József Czermanik în orașul Fiume (astăzi Rijeka, Croația) din Imperiul Austro-Ungar, ca fiu nelegitim al soldatului János Kressinger (care l-a abandonat de la naștere) și al unei spălătorese de origine slovaco-maghiară , Borbála (Barbara) Czermanik, originară din localitatea Ogyalla din regiunea Komárom-astăzi Hurbanovo, în Slovacia. Tatăl său provenea dintr-o familie de țărani din vestul Ungariei, iar în timpul serviciului său militar a cunoscut-o pe Borbála. Povestea lor de
János Kádár () [Corola-website/Science/303226_a_304555]
-
nu renunță în totalitate la tradiționalism ci păstrează elemente ale acestuia, combinându-le cu cele ale modernismului. Luchian este un iubitor al universului citadin, cunoscând lumea boemei bucureștene („Alecu literatu”, „Birt fără mușterii”) dar și, cea a mahalalei („Safta florăreasa”, „Spălătoreasa”, „Ghereta din Filantropia”, „Colț din strada Povernei”). Vara obișnuia să plece din București în căutarea motivelor picturale la Brebu, Moinești sau Filipeștii de Pădure. Lucrări ca: „Fântâna de la Brebu”, „Moara de la poduri”, „Scrânciobul”, „Sălciile de la Chiajna”, toate realizate în culori
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
scurtă durată, perioada de patru luni a petrecut-o "mai mult prin cafenele," deoarece profesorii de la Universitate, de origine germană, care vorbeau prost maghiara nu i-au inspirat încredere. După ce cade bolnav pe stradă și este tratat, în urma intervenției unei spălătorese a spitalului, se întoarce acasă. Acasă, ascultă sfaturile mamei și se angajează, peste vară, "scrietor" la notarul din Comlăuș. În această perioadă experimentează o serie de povești din viața satului românesc care vor fi mai târziu transpuse în proză: Deși
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
unele personaje imită trăsăturile unor persoane pe care autorul le-a cunoscut îndeaproape. Basmul “N-a fost bună la nimic" i-a fost inspirat de viața chinuită a mamei sale care muncea din greu pentru a-și intreține fiul, asemeni spălătoresei din povestea amintită. “Fetița cu chibriturile“ o are ca model al eroinei pe sora sa Maria, pierdută de mică în vălmășagul capitalei. ”Mica sirenă “reflecta dragostea sa profundă pentru Luise Collin, a cărei casătorie cu altul l-a îndurerat profund
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
(n. 15 septembrie 1938) este un istoric și critic literar român, stabilit în Germania. Este fiul Mariei Rapolti, de origine austriacă, spălătoreasă, după cum îi plăcea criticului să o prezinte, tatăl fiind o enigmă: „M-aș putea numi, cu generozitate în interpretare, un copil din categoria lui Iisus: care-și cunoaște cu precizie mama, dar mai mult din auzite tatăl. (..) Prin forța împrejurărilor
Marian Popa () [Corola-website/Science/313162_a_314491]
-
(numele la naștere: Gherasim Istrati, n. 10 august 1884 Brăila - d. 16 aprilie 1935, București) a fost un scriitor român de limbă română și franceză. s-a născut în Brăila, ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis, grec chefalonit. A copilărit în Baldovinești, a terminat șase ani de școală primară, doi fiind nevoit să-i repete. Că și Maxim Gorki, scriitorul rus și apoi sovietic cu care a
Panait Istrati () [Corola-website/Science/297617_a_298946]
-
rolul jucat în filmul, Die letzte Brücke (Ultimul pod) ea va câștiga ca cea mai bună actriță, în anul 1954 Marele premiu de festivalul de filme de la Cannes (Palmierul de aur). În același an câștigă în Veneția cu rolul unei spălătorese jucat în filmul „Coppa Volpi“ premiul de cel mai bun film străin, fiind nominalizat pentru premiul Oscar. Pe timpul căt este la Hollywood, va juca cu mult succes rolul lui Grușenka împreună cu Yul Brynner în Frații Karamazov. Urmează să joace împreună cu
Maria Schell () [Corola-website/Science/317782_a_319111]
-
Edgar Degas (1834-1917). A tratat cu predilecție subiecte în mișcare, redate ca și cum erau surprinse cu o cameră ascunsă. Stilul său este influențat de arta fotografică și de stampele japoneze, aflate la modă în acea perioadă. Picturile sale cu dansatoare, muzicieni, spălătorese, femei făcând baie, apar la prima vedere neglijent elaborate, dar compoziția, de multe ori sugerând mișcarea prin asimetrie, este opera unui studiu profund. Degas se mai remarcă și prin modul de utilizare a pastelurilor, acea suprapunere de culori intense care
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
actuale- singura artistă angajat antifeministă, cu un progam strict neoconservator, critic la adresa feminismului canonic, de import. Problema fundamentală a lucrărilor sale nu este, cum pare la prima vedere, religiozitatea, simbolismul (neo- sau ultra-) ortodox și nici chiar profesismul. Instalații precum „Spălătoreasa”, „Acoperămintele sfintelor”, „Pietrele noii fundații”, „Vasul curățirii”, „Pomul vieții”, „Covor de primire” etc. etc., reprezintă ce le mai aplicate și pregnante, chiar opresive cristalizări ale spiritului „reacționar” antifeminist, adevărate manifeste ale recuzării feminismului de pe înseși pozițiile feminine specifice civilizației patriarhale
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
fiecare marcare a feminității are un caracter sacrificial, este o renunțare, o ofrandă. Mâinile abrutiza(n)te care spală necontenit rufe într-o copaie de lemn cu apă leșioasă, frecându-le cu un calup zdravăn de săpun de casă(video-instalația „Spălătoreasa”), țesăturile-mătanie din pânză groasă pe care sunt scrise cu ac și ață, mecanic și incantatoriu, sute și sute de versete care se întind, ca un fluviu ce nu se varsă, pe poteci și chiar pe garduri, atunci când nu se coboară
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
ia un interviu. În plus, în anticameră așteaptă și soțul directoarei, dirijorul Mihai Dan (Radu Beligan), care este amânat permanent și pus să aștepte. Când intră în birou, el îi spune soției că problemele de acasă se acumulează și ele: spălătoreasa Coca a rămas însărcinată, cearșafurile au fost duse la spălătorie, dar a pierdut bonul, butelia a fost furată, frigiderul e defect și nu se găsesc piese, în baie s-a spart o țeavă de apă, chiria a rămas neplătită și
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
împușcarea celor ce refuzau serviciul militar (de multe ori doar suspecți) fără posibilitatea de a se justifica și un regim al poliției ce pedepsea chiar și opiniile persoanelor ( o femeie din Melfi, Maria Teresa Capogrossi, în timp ce spăla hainele cu alte spălătorese a fost arestată pentru că l-a lăudat pe Francesco II defăimând noul guvern.) În multe centre din provincie s-au iscat rebeliuni țărănești pentru a cere subdivizia proprietății de stat, dar au fost reprimate și catalogate de către Guvernul Prodictatorial Lucan
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
grafică. Expresie a inefabilului feminin este și lucrarea Portretul unei doamne, semnată Theodor Aman și evaluată de experții AraArt la prețul de 5.500 euro. Alte valențe ale feminității prezentate într-o notă caldă și seducătoare se regăsesc în compozițiile Spălătorese și Trei surori, semnate Samuel Mutzner, cel care a trăit în vecinătatea lui Claude Monet. Lucrarea Trei surori, înfățișând tinere la plimbare în golful Balcic, a fost evaluată de specialiștii AraArt la prețul de 7.000 euro. Fascinația lui Iosif
Farmecul feminin celebrat de AraArt în licitația de Mărțișor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101383_a_102675]
-
Sultan Al-Atrash aveau anumite legături. Conform spuselor familiei, femeii i s-a permis să intre în Egipt sub protecția lui Saad Zaghloul. Asmahan și familia sa au trăit mai întâi într-un cartier umil din Cairo. Mama sa a fost spălătoreasă și croitoreasă pentru a-și ajuta familia. A avut o voce extraordinară și, pe lângă aceasta, putea cânta și la ‘oud. Asmahan și frații săi au fost înscriși la o școală catolică franceză. 'Alia a primit o bursă lunară de la un
Asmahan () [Corola-website/Science/336305_a_337634]
-
și ploi. O altă față, câtiva ani mai târziu, mi-a făcut aceeași impresie de lemn muncit și chinuit: cea a lui Panait Istrati”". Scriitorul român se născuse la Brăila, ca fiu nelegitim al contrabandistului grec Gherasim Valsamis și al spălătoresei Joița Istrate, și primise la naștere numele Gherasim Istrate. A avut mai multe ocupații, lucrând în cârciumi, în brutării și pe vapoare și hoinărind prin diferite orașe: București, Istanbul, Alexandria, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. A citit cu pasiune și
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
care ajunse în mâinile celor pentru care lucrau au putut să schimbe evenimente marcante ale istoriei. Iată o listă a spioanelor faimoase și a poveștilor lor. Josephine Baker Fiica nelegitimă a unui producător evreu de instrumente musicale și a unei spălătorese de culoare, Freda Josephine Mcdonald a crescut în cartierele sărace din St Louis. De a 16 ani va juca la teatrele din Philadelphia și New York, fiind angajată de trupe de vodeviluri. A părăsit America în urma acțiunilor rasiste, stabilindu-se în
Top 5 cele mai celebre femei spion () [Corola-website/Journalistic/105188_a_106480]
-
de prezența sa în cadrul expoziției românești de la Bienala de la Veneția din 1924. El participa atunci, alături de alți 25 de pictori, în interiorul Pavilionului Central, fiindu-i alese de către Arthur Verona (comisar al expoziției) două opere - În fața oglinzii și Portretul fiicei mele. Spălătoreasă pe Lipscani Un lucru interesant de menționat este faptul că, la expoziția societății Tinerimea Artistică din același an, Vermont expunea alături de fiica sa, Margot, pictoriță dar și model al tatălui ei. Tinerimea Artistică a reprezentat pentru Vermont ocazia celor mai
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
altfel, în ultimii ani de carieră Vermont producea compoziții cu adevărat importante, cum ar fi Café de la Paix (1925) sau Plajă la Dieppe (1929). Eleganță Majoritatea operelor propuse în licitație se subsumează, ca tematică, direcțiilor amintite. De remarcat o radioasă Spălătoreasă pe Lipscani din 1890, evaluată la 6.000-9.000 de euro, o delicată scenă intimistă intitulată După baie (3.500 - 4.500 de euro), Eleganță din 1925, înudită cu scenele interioarelor burgheze (4.500 - 6.500 de euro). În genul
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]