5,471 matches
-
sodalitia, erau încă dinainte de înregistrările istorice menționate ca imitații ale modelului grecesc. Toate aceste grupuri erau familii artificiale care se diferențiau, ca și familia naturală, de lumea exterioară. Ele aveau propriul lor ethos special. Uneori ele jucau un rol în specificarea obligațiilor morale ale membrilor sau chiar, ca în cazul grupurilor de egali, în formarea conștiinței morale a membrilor. Multe dintre asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
relațiile fiind bazate mai degrabă pe calcul, pe schimb, decât pe încredere reciprocă. Această formă a societății nu este naturală, organică, precum cealaltă, ci artificială, bazată pe contract și nu pe legea familiei și pe consens. Salaman (1974) face o specificare interesantă referitor la natura muncii în cele două structuri generice. La Tönnies societatea gesellschaft este societatea capitalistă. Apariția ei schimbă maniera în care omul se atașează de munca sa. În gemeinschaft, omul se orientează spre activitatea sa fără a calcula
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de eșantionare. * Lista cu toate unitățile de eșantionare este folosită pentru selectarea eșantionului. * Eșantionul este o colecție de unități de eșantionare alese din listă. * Regula de numărare arată cum sunt asociate elementele cu unitățile de eșantionare. Operațiile cercetării pe eșantioane * Specificarea scopurilor și obiectivelor cercetării. * Identificarea populației țintă. * Conceperea și testarea instrumentului cercetării. * Realizarea unei cercetări pilot Aceasta poate ajuta la îmbunătățirea instrumentului de cercetare și poate produce informații cum ar fi mijloace, varianțe, covarianțe și informații auxiliare care sunt utile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
regresiei logistice se datorează faptului că este o metodă robustă, care nu necesită ca variabila dependentă să fie cantitativă și să aibă o distribuție normală. Există cerințe care se aplică la fel ca și în cazul regresiei liniare, și anume: * Specificarea corectă a modelului de regresie, adică includerea tuturor variabilelor relevante pentru explicarea variabilei dependente și excluderea celor irelevante; * Lipsa unei relații de corelație între variabilele independente care conduce, ca și în cazul regresiei liniare, la efectul de multicoliniaritate; * Independența între
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
acționează drept control asu-pra tendinței de tehnologizare a actului medical. Pentru contextul legal, trebuie să se ia notă de următoarele considerente: riscul existent sau incert îndeamnă la prudență în aplicarea chiar și a celor mai simple tehnologii și dispozitive medicale. specificarea scopului mandatează evaluarea selectivă și o distincție strictă între aplicațiile medicale și cele non-medicale. integritatea și inviolabilitatea corpului uman neagă posibilitatea ca simplul consimțământ al subiectului să fie considerat suficient pentru a permite folosirea oricărei tehnologii sau dispozitiv medical. demnitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
modul de a acționa, de a trata problemele, de a-și alege și a-și exprima valorile, misiunea și scopul. Incarnează climatul grupului și cultura sa. Prima sarcină a managementului constă În a cunoaște chi-ul grupului, pentru că acest factor de specificare face diferența Între capacitățile și productivitatea sa În raport cu ceilalți. Se consideră că oamenii, bunurile, capitalurile și informarea Înseamnă totul! Și totuși, oricâte astfel de bunuri s-ar aduna, totul ar fi doar zgomot, fără competențele de analiză, de judecată și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sunt cuprinși între paranteze sunt semnificativi la pragul de p = 0,05. Modelele realizate pe cele trei seturi de date sunt similare, sugerând o bună fidelitate a datelor. În schimb, indicii de determinare (R2) variază puternic, ceea ce sugerează probleme în specificarea modelelor. Nivelul de instrucție, măsurat ca stoc de educație (număr de ani de școală), apare ca un determinant important al veniturilor pe persoană în familie. Constituie circumstanțe avantajoase pentru nivelul veniturilor unei persoane rezidența urbană într-un județ cât mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cele mai durabile ale individului surprinse în conceptul de habitus. 1.3. Habitusultc "1.3. Habitusul" Conceptul de habitus este cel mai important element al teoriei lui Pierre Bourdieu, întrucât permite indicarea relațiilor dintre poziția socială și acțiunile indivizilor (adică specificarea raporturilor dintre nivelurile macro și micro ale realității sociale), ca și concilierea între determinismul ce absolutizează structurile și individualismul centrat pe opțiunile actorilor. Numeroase sunt definițiile habitusului în opera lui Pierre Bourdieu. Dintre acestea, vom reproduce o definiție din lucrarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
The Ultimate Resource, ediția 2002, al editurii Bloomsbury (Londra) prezintă în capitolul „Business Information Sources”, sub titlul „Mission Statements”, la pagina 2050, un număr de cărți considerate reprezentative pentru tema dată. Fiecare carte are un rezumat de câteva rânduri, cu specificarea numărului de pagini, a editurii și a codului ISBN. Lista cărților prezentate este următoarea: • Talbot, M. (2000), Make Your Mission Statement Work: How to Identify and Promote the Values of Your Organizations, How To Books, Oxford. • Wall, B., Sobol, M.R.
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de elemente cu caracteristici de maximă eterogenitate din punctul de vedere al efectelor și al ariei de acțiune. Modificările în timp ale acestor elemente sunt lente. Entitățile cu caracter regional și local sunt de maxim interes pentru acest mediu, cu specificarea faptului că nu se suprapun decât în mică măsură entităților administrative. După apariția lucrării lui Hofstede (1980) care evidențiază diferențele culturale naționale și efectul lor asupra managementului organizațiilor, înțelegerea factorilor acestui mediu a devenit decisivă pentru performanța organizației. Importanța acestor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
consistența delimitărilor între diferitele grupuri strategice și dacă există în mod real posibilitatea concurenței din partea unor firme din alte grupuri strategice decât cel de referință, eventual o interferență a grupurilor. 4.Definirea „forțelor” modelului: se definesc cele cinci forțe cu specificarea elementelor caracteristice ale fiecăreia, eventual prin specificarea titulaturii - nume de firme, elemente generice etc. Este necesară comentarea modului în care apare interacțiunea specifică între elementul analizat și nivelul concurenței în industria de analizat. În cazul identificării unor „forțe” suplimentare cu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dacă există în mod real posibilitatea concurenței din partea unor firme din alte grupuri strategice decât cel de referință, eventual o interferență a grupurilor. 4.Definirea „forțelor” modelului: se definesc cele cinci forțe cu specificarea elementelor caracteristice ale fiecăreia, eventual prin specificarea titulaturii - nume de firme, elemente generice etc. Este necesară comentarea modului în care apare interacțiunea specifică între elementul analizat și nivelul concurenței în industria de analizat. În cazul identificării unor „forțe” suplimentare cu impact asupra industriei, acestea trebuie integrate în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
analiza lanțului valorii prin identificarea, în exemple sumare, a activităților ce conferă un avantaj concurențial. O tratare mai detaliată pentru uz didactic o fac Ambrosini, Johnson și Scholes (1998) sau Hax și Majluf (1996). Sinteza analizei constă, de regulă, în specificarea acestor activități în caroiajul specific al reprezentării grafice a lanțului (cel mai adesea, forma Porter). Sunt rare exemplele didactice, între care se numără cele oferite chiar de Porter în cartea sa, care cuantifică costuri asociate produsului sau capitalul tehnic aferent
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sa asupra naționalismului cultural. El susține că „aceia care promovează naționalismul cultural ar trebui să fie considerați ș...ț reformatori morali” datorită tendinței lor către integrarea diferitelor grupări naționaliste 19. Aceeași descriere se poate referi și la eugeniștii români, cu specificarea că, În același timp, aceștia aveau scopuri radicale și susțineau o viziune cu potențial de destabilizare a moralității tradiționale, chiar atunci când limbajul lor era raționalist și clinic. Obiectivele și discursul eugeniștilor români erau orientate către viitor și Înclinate către definirea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Moldovan, fiind vădit mai interesat de realizarea efectivă a transformării rolurilor și organizării sociale decât de detalierea numeroaselor etape implicate În procesul de schimbare instituțională pe termen lung. Mai pragmatic decât Moldovan, Făcăoaru a dedicat un spațiu mai larg specificării stimulentelor economice, atât pozitive, cât și negative, care puteau contribui la avansul transformărilor eugenice. Făcăoaru a preluat critica reformei agrare din 1921, realizată de mentorul său, dar a dus argumentul mai departe, precizând familiile disgenice cărora li se acordase În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
putem imagina o elită omogenă din punct de vedere moral care poate să nu constituie un segment social foarte integrat. Cu toate acestea, în general, putem vorbi fără niic o grijă despre o integrare a elitei slabă sau puternică, fără specificare. În ceea ce privește împărțirea puterii, sunt două chestiuni care trebuie să ne rețină atenția: pe de o parte, difuzarea puterii în societate și măsura în care este concentrată puterea efectivă între membrii elitei, iar, pe de altă parte, specificitatea puterii exercitate de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și Wright, 1991). Modelările și simulările matematice sunt considerate a fi mai obiective, însă presupun limite date de necesitatea completitudinii modelului și de faptul că pot apărea evenimente neprevăzute, pe care experții, dispunând de informații din interior, le pot intui. Specificarea modelului (includerea anumitor variabile și excluderea altora, selecția tipului de simulare matematică) trebuie făcută de experți și este rezultatul unui proces decizional bazat pe judecata experților. De asemenea, interpretarea datelor și ajustarea modelului atunci când este cazul sunt făcute tot de către
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1978). Studiile comparative recente au nuanțat această ipoteză. Meyer (2004) atenționează asupra unei covariații evidente: liberalizarea încurajează m.s. în sistemele nedemocratice, în timp ce diminuarea deschiderii sistemului politic provoacă proteste în regimurile democratice. Statutul social al prezumtivilor protestatari contează și el în specificarea relației dintre structura de oportunități politice și probabilitatea m.s.: cei din clasa mijlocie trebuie să resimtă o anumită excludere de la politica instituționalizată pentru a se mobiliza în m.s. (cum a fost cazul mișcărilor pentru pace din anii ’80, dar și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Acest model este destul de extins în cazul serviciilor de sănătate și al educației secundare. Deoarece contractarea devine un model din ce în ce mai des întâlnit și mai complex, atunci când se încheie un astfel de parteneriat trebuie să avem în vedere câteva aspecte: - importanța specificării așteptărilor - trebuie să se specifice în contract rezultatele așteptate și costurile exacte; - transparența - deoarece este vorba de sume mari care provin din banii publici, este necesar ca procesul de alocare a contractelor, negocierile și managementul să fie transparente; - stabilirea mecanismelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
considerați ca inițiator (Marinescu, 2004). Această relație diferă în câteva privințe importante față de relațiile tipice agent‑inițiator, care presupun: a) selectarea agentului de către inițiator dintr‑o mulțime de agenți disponibili, aflați în competiție; b) motivarea agentului de către inițiator și c) specificarea unui interes precis și clar definit al inițiatorului pe care agentul îl urmărește (această precizare fiind deseori explicitată într‑un contract). În cazul intervenției sociale realizate de autoritățile publice sau de alte ONG-uri, cele trei condiții nu sunt îndeplinite
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
definiții, Cartledge subliniază caracterul sociopedagogic al metodei. Se păstrează, așadar, caracterul de „șansă în plus” oferit unor infractori anume selectați. Cele două elemente principale ale probațiunii - asistență și supraveghere - sunt explicit formulate în definiție, ceea ce contribuie în mod semnificativ la specificarea câmpului semantic al conceptului. Hamai et al. (1995, p. 5) au avansat un set de criterii destinate să definească un sistem de probațiune: 1. să aibă o organizare distinctă - administrarea sistemului de probațiune ar trebui să se realizeze de către o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Elaborarea profilelor candidaților 3.7. Viitorul analizei muncii 4. RECRUTARE ȘI SELECȚIE, Delia Vîrgă 4.1. Planificarea resurselor umane 4.2. Recrutarea 4.2.1. Percepțiile candidaților 4.3. Selecția personalului 4.3.1. Realizarea analizei muncii 4.3.2. Specificarea criteriilor de performanță în muncă. 4.3.3. Alegerea predictorilor 4.3.4. Validarea predictorilor 4.3.5. Re-validarea 4.3.6. Generalizarea validității 4.3.7. Alternative ale studiului de validare 4.3.8. Utilitatea selecției științifice 4.4
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
răspunsul la întrebarea: „Ce fel de trăsături și experiențe umane sunt necesare pentru a face față cu bine cerințelor acestui post?”. Se arată astfel, ce fel de oameni sunt solicitați la recrutare și ce calități personale sunt examinate sau testate. Specificarea postului poate constitui o secvență aparte a descrierii postului (Tiffin, McCormick, 1968) sau poate figura ca document separat, atașat la fișa personală. În continuare sunt prezentate o serie de exigențe privind redactarea fișei postului (Dale, 1967). Urmăriți figura 3.5
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Vîrgă „Instrumentul uneori uitat al cunoașterii psihologice este psihologul însuși” A. Anastasi, 1979 CUPRINS 4.1. Planificarea resurselor umane 4.2. Recrutarea 4.2.1. Percepțiile candidaților 4.3. Selecția personalului 4.3.1. Realizarea analizei muncii 4.3.2. Specificarea criteriilor de performanță în muncă. 4.3.3. Alegerea predictorilor 4.3.4. Validarea predictorilor 4.3.5. Re-validarea 4.3.6. Generalizarea validității 4.3.7. Alternative ale studiului de validare 4.3.8. Utilitatea selecției științifice 4.4
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
globalizarea și schimbările în organizarea muncii), dar mai ales externalizarea - sub-contractarea unor servicii specializate unor furnizori externi - și internalizarea - folosirea personalului unor agenții specializate și a muncitorilor temporari - impun folosirea unor strategii de recrutare diferențiate. După definirea postului și după specificarea caracteristicilor candidatului ideal, sunt necesare câteva acțiuni pentru atragerea candidaților (de exemplu, formularea anunțului de recrutare). Există câteva surse posibile de candidați care sunt folosite, în mod obișnuit, de organizații, cum ar fi: reclama, angajații care recomandă candidați, firme de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]