11,495 matches
-
opțiune personală care s-ar putea să nu coincidă cu cea care se va cristaliza prin evoluția preocupărilor. Eficacitateatc " Eficacitatea" Eficacitatea unui element sau sistem poate fi definită drept gradul în care acesta îndeplinește o funcție, satisface o cerință funcțională specificată. Eficacitatea poate fi pozitivă în măsura în care satisface, într-un anumit grad, respectiva cerință funcțională; nulă - nu are nici un efect asupra acesteia sau negativă - agravează deficiența, nesatisfacerea respectivei cerințe funcționale. Dincolo de aceste trei mari tipuri de eficacitate, este însă necesar să distingem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bunuri necesare și de beneficii economice, formarea tinerei generații, producerea de cunoștințe. Marea majoritate a sistemelor pe care le analizează sociologul (întreprinderea, familia, statul etc.) reprezintă în fapt subsisteme ale unor sisteme mai generale, având de îndeplinit în cadrul acestora funcții specificate. Realitatea socială prezintă imaginea unei complexe ierarhii de sisteme. De regulă, elementele din care este compus un sistem social nu reprezintă acte elementare, ci activități complexe, diferențiate structural și specializate funcțional. Chiar și societatea globală are o serie de funcții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stare cronică de rigiditate, în care exigența de control generată de insatisfacția clienților întărește reacția de apărare a membrilor organizației, care ia forma unui comportament și mai rigid, birocratic, orientat exclusiv spre conformarea la norme și reguli, indiferent la necesitățile specificate ale clienților. Figura 6.2. Dinamica unei organizații în fața dificultăților cu clienții (apud March și Simon, 1964) unde: — = circuite intenționate și ---= circuite neintenționate Corecție. Sistemul poate însă dezvolta și un circuit amortizor, care îl împiedică să evolueze spre o stare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în orice analiză, să se specifice cadrul structural de referință. Fiecare structură are propriile sale cerințe funcționale; constituie un spațiu funcțional specific pentru elementele sale componente. O întreprindere organizată ierarhic-autoritar generează cerințe ca: respectul pentru autoritate, disciplină, nedepășire a autorităților specificate, execuție promptă, lipsa spiritului critic etc. O întreprindere organizată democratic are alte cerințe prioritare: responsabilitate, atitudine critică, participare la decizie, emiterea de sugestii, implicarea activă în rezolvarea problemelor generale. Același tip de comportament sau atitudine va avea pentru diferite alternative
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contribuția funcțională pe care o aduc în cadrul sistemului. În relația dintre sistem și subsistem există o dublă tendință. Pe de o parte, sistemul încearcă să formuleze cât mai clar cu putință cerințele sale funcționale, concretizându-le sub forma unor exigențe specificate și chiar a unor obiective a căror realizare este delegată subsistemelor. Este ceea ce în teoria organizațiilor e cunoscut sub denumirea de delegare a obiectivelor. Conducerea unei întreprinderi deleagă, de exemplu, departamentului de producție realizarea unui produs specificat; celui comercial, comercializarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
forma unor exigențe specificate și chiar a unor obiective a căror realizare este delegată subsistemelor. Este ceea ce în teoria organizațiilor e cunoscut sub denumirea de delegare a obiectivelor. Conducerea unei întreprinderi deleagă, de exemplu, departamentului de producție realizarea unui produs specificat; celui comercial, comercializarea acestuia. Pe de altă parte, sistemul poate delega subsistemelor sale o funcție vag sau abstract definită - delegarea funcțiilor. Subsistemele sunt în mareparte responsabile de modul în care definesc funcțiile de îndeplinit în ansamblul sistemului și, desigur, de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ele definesc într-o anumită măsură, în mod activ, sistemul însuși. Școala primește de la societate o funcție doar abstract definită: pregătirea tinerilor, profesională, moral-cetățenească, științific-culturală. Școlii îi revine sarcina de a defini mai precis această funcție, concretizând-o în obiective specificate - ce fel de cunoștințe, ce fel de deprinderi, de valori să fie transmise. Și, dincolo de definirea teoretică a funcțiilor, esențială este realizarea lor efectivă, care poate fi, și de regulă este, sensibil diferită de cea dintâi. Direcția unei întreprinderi poate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de valori să fie transmise. Și, dincolo de definirea teoretică a funcțiilor, esențială este realizarea lor efectivă, care poate fi, și de regulă este, sensibil diferită de cea dintâi. Direcția unei întreprinderi poate cere departamentului său de cercetare rezolvarea unei probleme specificate (delegarea unui obiectiv) sau îi poate cere să definească direcțiile generale de cercetare (delegarea funcției). Primind un set de obiective sau funcții de realizat, subsistemele au o largă autonomie în organizarea lor, variabilă în raport cu o mulțime de condiții. În ambele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
primele sale stadii. Pentru a înțelege mai bine acest proces, este util să determinăm câteva tipuri ale acestei integrări. În mod special mă voi opri asupra a două mari perechi de alternative ale procesului actual de integrare. Integrarea difuză versus specificată. S-ar putea aprecia că, deși mai puțin vizibilă și spectaculoasă, integrarea difuză, nespecificată a cunoștințelor sociologice în masa sistemelor sociale reprezintă, în momentul de față, forma cea mai avansată. O asemenea integrare se plasează la nivelul cognitiv al activității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soluționare a problemelor, identificarea consecințelor secundare, laterale ale activității. Sociologul poate fi angajat în oricare dintre aceste secvențe ale ciclului unei activități. Adesea, doar într-una dintre ele. Și aici, el poate fi solicitat să se integreze difuz, nespecificat sau specificat. El poate furniza cunoștințe, informații sau i se poate cere să realizeze el însuși respectiva secvență: să ofere diagnoza unei probleme (cauzele fluctuației dintr-o întreprindere), să formuleze mijloacele de acțiune (cum se poate reduce fluctuația sau criminalitatea, cum poate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
situații. Este de înțeles că sociologia tinde spre o rapidă integrare totală, în întregul ciclu al activităților sistemelor practice, chiar dacă din lipsă de resurse suficiente, ea este inegală, mai difuză și parțială în anumite faze ale ciclului activității, mai concentrată, specificată și mai eficientă în alte faze. Este preferabil deci caintegrarea secvențială să se îmbine cu o integrare totală, completă. Motivația cercetării aplicativetc "Motivația cercetării aplicative" Motivele care determină sistemele sociale particulare (întreprinderi, ministere, localități, organisme statale, instituții culturale sau de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în stadiul E”. Temporalitatea este cuprinsă în succesiunea strictă a trecerii de la un stadiu la altul. Orice proces evolutiv va trebui să treacă prin: toate aceste stadii și exact în ordinea indicată. Temporalitatea poate apărea și într-un mod mai specificat: cantitatea de timp necesară, aproximativ, parcurgerii unui stadiu sau altul. Deși afectată de o mulțime de evenimente particulare, timpul parcurgerii unui stadiu poate fi înscris între anumite limite. De exemplu, oricât de rapidă ar fi transformarea unei specii, există o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestuia în special așa cum este aceasta comunicată celorlalți. El poate să determine ce credea actorul că îi determină opțiunea. Să luăm un exemplu. Presupunem că istoricul este interesat în a înțelege de ce un domnitor anume a ales, în anumite condiții specificate, să nu lupte împotriva turcilor, ci să accepte o anumită dependență. Prima întrebare pe care istoricul comprehensivist și-o poate pune în legătură cu acest fapt este: „Ce a fost în mintea domnitorului când a luat o asemenea decizie?”. Desigur, este foarte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
afirmație încercați să faceți? Cum anume puteți să vă susțineți poziția? În ce măsură poate contribui acest studiu, referitor la războaie și alegeri, la înțelegerea noastră? Trebuie să fiți în stare să răspundeți în mod concis la aceste întrebări. Un răspuns bine specificat ar fi, de exemplu: „Analizez relația dintre existența democrației politice și gradul de dispoziție a cetățeanului de a-și sacrifica viața pentru apărarea națională, folosindu-mă de date din al doilea război mondial”. Sau: „Studiez efectul emisiunilor televizate asupra preferințelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
esențial. Fiecare proiect de cercetare trebuie să fie susținut din punctul de vedere al perspectivei teoretice pe care o adoptă, sau a controversei teoretice pe care încearcă să o soluționeze. Subiectul cercetării poate fi interesant, iar problema lui centrală clar specificată, dar proiectul dobândește valoare numai în măsura în care contribuie la cunoștințele sistematice existente. Căci tocmai prin această legătură cu teoria putem identifica sensul cercetării, cum anume se raportează aceasta la alte proiecte și cum poate contribui la construirea unei concepții despre lume
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pot spori capacitatea noastră de a înțelege realitatea socială, înțelegere ce transcende limitările înguste ale unui loc precizat, unic în spațiu și timp. Aceste modele și relații generale sunt relevante din punct de vedere teoretic, sunt formulate în funcție de o ipoteză specificată și sunt testate cu probe colectate din contexte diverse. Am încercat să fac această afirmație cât mai vizibilă atunci când am descris unele rezultate referitoare la instituțiile politice, comportament, reguli, politici și putere. Astfel, aceste exemplificări au o semnificație mult peste
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care să-i reprezinte trăsăturile esențiale cu mai mare claritate. Din acest model, derivăm apoi ipotezele specifice de testat. Emitem o ipoteză constând din variabile aflate într-o relație de un anume tip, cel mai adesea cauzal. Fiecare variabilă trebuie specificată, tot așa cum se cere a fi specificată și forma particulară de relație existentă între ele. Ipoteza este apoi plasată într-un context compus din alte relații posibile care pot afecta explicația. Acest proces analitic trebuie să fie finalizat complet, cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
numai în cazul națiunilor post-comuniste, numai atunci când nici unul dintre partide nu are o majoritate clară în parlament etc.). Cauzalitatea se manifestă ori de câte ori afirmăm prezența unei relații în care variația lui Y depinde de variația independentă în X printr-o funcție specificată. Altfel spus, din variația totală în Y, o parte se presupune că este legată sistematic de variația lui X și prin urmare este cauzată de X, în timp ce restul este întâmplător și deci necauzat de către X. Desigur, fiecare variabilă independentă poate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să fie, la rândul ei, o variabilă dependentă într-o altă afirmație cauzală posibilă care enunță o ipoteză în legătură cu producerea sa; fiecare variabilă dependentă poate servi și ca variabilă independentă având un efect ipotetic propriu. Unul dintre scopurile unui model specificat este acela de a focaliza strict atenția asupra relațiilor care prezintă interes teoretic doar din cadrul proiectului de cercetare respectiv. Problema principală a cauzalității, ca și concept empiric, este că nu putem observa, propriu-zis, cum un anumit factor impune schimbări asupra
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în conformitate cu subiectul de investigat pentru a se putea identifica ipotezele cauzale ce decurg din el și care sunt utile în vederea confirmării sau respingerii. Pentru a se putea distinge variabila independentă de cea dependentă din relația empirica propusă, trebuie mai întâi specificată ipoteza cauzală și totodată care sunt valorile posibile ale fiecărei variabile, înainte de colectarea și codificarea datelor și de efectuarea testelor de inferență. Proiectul nostru de cercetare trebuie să fie coerent din punct de vedere intern, precum și din punct de vedere
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi realeși în alegerile următoare. Modelul liniar bivariat poate fi exprimat și ca o ecuație algebrică: Y = a + bX + e. Ecuația este utilă deoarece ne prezintă clar patru elemente diferite, toate esențiale pentru o ipoteză cauzală în forma sa complet specificată: • direcția relației funcționale dintre variabilele independentă și dependentă, exprimată de către semnul ipotetic (+ sau -); • panta (b) a relației funcționale dintre variabilele independentă și dependentă, indicând schimbarea așteptată la nivelul lui Y, în urma unei schimbări de o unitate la nivelul lui X
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
știm despre valorile observabile ale lui Y să fie explicat doar prin covariația sa cu valorile lui X. Modelul nostru bivariat simplu ignoră în mod deliberat toate celelalte influențe posibile asupra lui Y. Dar chiar și în cazul unui model specificat plauzibil cu influențe cauzale multiple va exista întotdeauna o oarecare variație naturală la nivelul variabilei dependente, independentă de variabilele independente. Nici o asociere funcțională prevăzută dintre două variabile nu poate fi vreodată perfectă, mai ales atunci când avem de-a face cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
-l explicăm și apoi în izolarea contribuției separate a fiecărei componente individuale. Un model, după cum susțin King, Keohane și Verba, trebuie să fie falsificabil - adică să permită posibilitatea de a fi dovedit drept fals -, să fie consistent intern, concret, bine specificat și cuprinzător.1 Acesta trebuie să fie conceput pentru a explica mai mult decât este nevoie, niciodată invers, și astfel să poată să ne sporească înțelegerea a ceea ce există în lumea socială. Evenimentele singulare din istorie pot întotdeauna să prezinte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
noastre. De asemenea, creșterea economică este afectată și de factori cum ar fi structura populației, resursele naturale, structura industrială existentă și cultura populară. Și acestea trebuie introduse, cel puțin ca variabile de control. Doar așa putem avea un model complet specificat care poate fi propus lumii și apoi testat în mod adecvat. Câte conexiuni cauzale trebuie specificate? Repet, nu există răspuns la această întrebare. Cu o oarecare inventivitate s-ar putea conecta între ele orice tipuri de fenomene din lume. Cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
naturale, structura industrială existentă și cultura populară. Și acestea trebuie introduse, cel puțin ca variabile de control. Doar așa putem avea un model complet specificat care poate fi propus lumii și apoi testat în mod adecvat. Câte conexiuni cauzale trebuie specificate? Repet, nu există răspuns la această întrebare. Cu o oarecare inventivitate s-ar putea conecta între ele orice tipuri de fenomene din lume. Cu un număr suficient de legături s-ar putea conecta modelele meteorologice din Oceanul Pacific de Sud cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]