562 matches
-
a Soarelui. N-a trăit destul timp să-i vadă, în 1865, pe cei doi savanți germani, Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff analizând, pentru prima dată, lumina Soarelui, care să le permită determinarea compoziției chimice a acestuia. De la această dată, spectroscopia astronomică n-a încetat să progreseze, iar spectroscoapele fac parte integrantă din toate observatoarele astronomice din lume. Analiza unui spectru ne aduce o mare cantitate de informații despre sursa care a emis lumina, dar și despre materia care se află
Spectroscopie astronomică () [Corola-website/Science/329734_a_331063]
-
puțin dense sunt responsabile de liniile de absorbție, linii întunecate pe fond continuu strălucitor" - vor avea repercusiuni astronomice considerabile. Într-adevăr, aplicată la stele de către Huggins (1864, în Anglia) și de către Secchi la Roma, pe un mare număr de stele, spectroscopia stelară scoate în evidență similitudini spectrale cu spectrul astrului zilei: un fond continuu brăzdat de linii sau de benzi întunecate mai mult sau mai puțin largi; rezultă, de aici, că aceste stele trebuie să aibă o structură analogă cu cea
Spectroscopie astronomică () [Corola-website/Science/329734_a_331063]
-
fusese semnalat: este viitoarea Lege a lui Hubble. Este baza modelului cosmologic actual: Big Bang urmat de expansiunea Universului în curs. Efectul Zeeman i-a permis lui George Ellery Hale să demonstreze originea magnetică a petelor solare realizând primele magnetograme. Spectroscopia permite și studiul compoziției atmosferelor planetare și compoziției izotopice a particulelor emise de comete.
Spectroscopie astronomică () [Corola-website/Science/329734_a_331063]
-
sau de teza Hans-Heinrich Limbach despre lucrările viitorului laureat al premiului Nobel, Paul Lauterbur, în domeniul imagisticii prin rezonanță magnetică (IRM). Între 1982 și 1983, lucrează că și cercetător post-doctoral la Universitatea din Zürich unde a făcut cercetări în domeniul spectroscopiei CIDNP. În această perioadă a inrodus și utilizat o primă secvență proprie de achiziție RMN, cu scopul de a măsura procesele de schimb intra-molecular. În această perioadă Jürgen Hennig a decis să-și consacre activitatea de cercetare pentru dezvoltarea
Jürgen Hennig () [Corola-website/Science/328097_a_329426]
-
Universitatea M.V. Lomonosov din Moscova. a fost șeful laboratorului de fizică a biopolimerilor a Institutului de biologie moleculară a Academiei de științe din URSS, profesor la catedra de fizică a sistemelor vii de la Institutul fizico-tehnic din Moscova. Specialist în domeniul spectroscopiei moleculare, fizicii macromoleculelor și a biologiei moleculare. A condus seminarul din Moscova de biofizică (1967-1991). A elaborat statistica conformațională a lanțurilor de polimeri, care a perimis estimarea pentru prima dată a dimensiunii și elasticității lanțurilor polimerice. Este autorul teoriei intensității
Mihail Volkenștein () [Corola-website/Science/330222_a_331551]
-
dezvoltării mecanicii cuantice și a aplicațiilor acesteia în fizica atomică și moleculară. Kronig a formulat ipoteza spinului electronului în 1925, cu câteva luni înaintea lui George Uhlenbeck și Samuel Goudsmit, însă nu a publicat-o. A adus contribuții la teoria spectroscopiei de absorbție a razelor X.
Ralph Kronig () [Corola-website/Science/329160_a_330489]
-
superioare) cu diamantele naturale. Industria de extragere a diamantelor naturale a început să ia măsuri legale, de comercializare și de distribuire pentru a-si proteja piața de prezența crescândă a diamantelor sintetice. Diamantele artificiale pot fi deosebite de celelalte prin spectroscopie în lungimile de undă infraroșii, ultraviolete sau raze X. Dispozitivul de verificare DiamondView de la De Beers utilizează fluorescența cu ultraviolete pentru detectarea impurităților de azot, nichel și alte metale, rămase în urma procedeelor de fabricație în diamantele HPHT sau CVD. Cel
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
colaborări a publicat rezultatele importante, ce se regăsesc în secțiunea lucrărilor (poz. 7-11). Între oct. 1977 - sept. 1981, a ocupat poziția de fizician al Institutului de Fizică Atomică cu preocupări în domeniul: Creșteri medii active laser și caracterizarea acestora prin spectroscopie, RES, RMN Măgurele, România. A contribuit la activitatea de perfecționare a cadrelor didactice din licee și școli, ținand cursuri de pregătire și conducând lucrări de gradul I. Începând cu anul 1991 a participat în calitate de Președinte al comisiei de Bacalaureat la
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]
-
cercetări privind Efecte de compoziție, structura și dimensionalitate asupra proprietăților materiei condensate - procese fizice, modele, tehnici experimentale. Cercetările sale au abordat cu precădere probleme legate de proprietățile optice și electrice ale materiei în stare condensata, folosind metode de caracterizare complexe: spectroscopie de absorbție și emisie, conducție ionică și fotoconducție, precum și o gamă largă de tehnici experimentale, unele originale, pentru studiul diferitelor aspecte ale difuziei luminii în solide și lichide: difuzie Rayleigh în lichide pure și soluții de polimeri, difuzie Rayleigh și
Ioan Baltog () [Corola-website/Science/336746_a_338075]
-
specializări în centre de prestigiu din străinătate: De asemenea, a fost profesor asociat la Universitatea de Fizică din București și, incepand cu anul 1994, a primit dreptul de a conduce lucrări de doctorat pentru domeniul Fizică, în Specialitatea Optică și Spectroscopie. În plan personal, Ioan Baltog a fost căsătorit din 1963 cu Alexandra-Ana Baltog ( născută Tătaru ), fizician -cercetător științific principal grd I, alături de care au activat împreună, până la decesul acesteia în 2009. Împreună au o fiică, Georgia-Alexandra Baltog ( n. 25 august
Ioan Baltog () [Corola-website/Science/336746_a_338075]
-
Baltog ( n. 25 august 1964 ), medic primar medicină internă / gastroenterologie. Rezultatele activității sale științifice au fost concretizate în peste 180 de lucrări științifice. Acestea au întrunit peste 1650 citări de la autori străini. Conform ÎȘI Web of Science, lucrările din domeniul spectroscopiei Rămân pe nanotuburi de carbon se clasează pe locul 16 pe plan mondial și pe locul 1 în România. În domeniul cercetării aplicative, dr. Ioan Baltog este autorul a 8 brevete de invenție și coordonator în realizarea a 10 tehnici
Ioan Baltog () [Corola-website/Science/336746_a_338075]
-
fost promovat director adjunct în 1915, director de activități din 1916, și în cele din urmă director din 1926 până la pensionarea sa, în 1952. Fratele lui a fost, de asemenea, un astronom și director la Observatorul Lowell. Slipher a folosit spectroscopia pentru a investiga perioadele de rotație a planetelor și compoziția atmosferelor planetare. În 1912, el a fost primul care a observat deplasarea de linii spectrale a galaxiilor, făcându-l descoperitorul deplasării spre roșu galactice. În 1914, Slipher a făcut de
Vesto Slipher () [Corola-website/Science/337291_a_338620]