30,929 matches
-
cărui reprezentanți de frunte își cultivă și apără dreptul de a călca în picioare legile. Încurajând tacit sau explicit asemenea atitudini, partidul de guvernământ înțelege să facă din reinstaurarea fricii un atu major electoral. Dar, cu asemenea mentalitate nu putem spera că Europa ne va primi cu brațele deschise. Raportul Parlamentului european a fost discutat și disecat în toate felurile. Oricâte sofisme ar construi Puterea, raportul este, din nefericire, dur și realist. Nu revin asupra criticilor la adresa României din textul european
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
entitate geografică sau o simplă uniune economică și politică, ci un tip de civilizație și o mentalitate. La baza ideii europene stă isonomia, “egalitatea în fața legii”. Câtă vreme acest principiu nu va fi instaurat prin puternică voință politică, nu putem spera că vom progresa decisiv spre Europa, adică spre tipul de civilizație căruia îi aparținem prin vocație profundă și tradiție istorică. Evident este vorba de tradiția pe care comuniștii au călcat-o în picioare și au vrut să o distrugă definitiv
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
lista exclușilor s-ar fi aflat încă cel puțin 20 de baroni locali și cîțiva miniștri. Același ziar își anunță cititorii despre „Un gest rarisim în România. Chestorul Ion Stoica, șeful Direcției Pașapoarte, și-a dat demisia de onoare”. Să sperăm că onoarea și numai onoarea l-a împins pe chestor, nu vreun dedesubt de care nu s-a aflat încă. * Ce mai zic sondajele de opinie? Adevărul anunță că „Potrivit unui sondaj CURS trei orășeni din patru cred că sărăcia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
Irina Marin În țara care nu există Tatiana Covor ne propune, sub forma unui jurnal de călătorie, o aventură emersoniană pe meleaguri thailandeze. Aflată în căutarea eului pierdut al copilăriei, autoarea speră că pe tărâmuri exotice va redobândi acea privire edenică, liberă de orice prejudecăți, pe care o prețuiau atât de mult transcendentaliștii americani. „Am cumpărat cărți despre Thailanda pe care nu le-am citit. Le-am lăsat acasă, neatinse. N-am
Așteptări... thailandeze by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12975_a_14300]
-
Băsescu, după ce a fost ales și apoi reconfirmat cu entuziasm, și-a îndepărtat intr'atat încât după ce a încercat să se bizue pe PRM-ul pe care l-a criticat intens, astăzi și-a alăturat partidul PSDului.. Supt Emil Constantinescu. Sperând că s-a ivit o șansă ca tară să iasă din impasul post-comunist, am căutat să-l sprijin de pe când era candidat, participând activ la întâlnirea sa cu românii în Washington DC în 1996. Aportul a fost atât financiar cât
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
mai tarziu, tot în țară fiind, am depus o cerere la Cancelaria Presidentiei ca să mi se acorde o intervedere, nu neapărat cu președintele, ci cu funcționarul de resort: în calitatate de președinte de onoare al Asociației Culturale româno-americane din Florida sperăm într-o cooperare culturală. Deoarece nu mi s-a răspuns, am revenit cu încă o cerere, arătând de data aceasta sprijinul pe care l-am dat celui care a devenit președinte: rezultatul a fost însă același. Crezând că am ales
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
iar cauzele pentru care s-a străduit nu au fost pentru un câștig personal, ne putem închipui câtă importantă I se dă unui alegător mai tanar sau mai puțin cunoscut... I-ai omului nădejdea, și-l transformi în animal: să sperăm că votul uninominal inaugurat anul trecut îi va face pe cei ce speră să fie aleși, si mai ales realeși, mult mai atenți cu ceea ce dorește alegătorul!
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
personal, ne putem închipui câtă importantă I se dă unui alegător mai tanar sau mai puțin cunoscut... I-ai omului nădejdea, și-l transformi în animal: să sperăm că votul uninominal inaugurat anul trecut îi va face pe cei ce speră să fie aleși, si mai ales realeși, mult mai atenți cu ceea ce dorește alegătorul!
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
pătrunzându-mi în fiecare fibră a trupului. Treptat-treptat, m-a cuprins un sentiment de panică: însemna că, pe baza acestei cifre fatidice, o forță anti-senatorială, poate chiar antiparlamentară, acționa subtil pentru anihilarea psihică și biologică a capacității intelectual-decizionale a senatorilor. Speram din toată inima ca, pentru diminuarea și anularea acestui efect distrugător, să se țină seama ca, pe fiecare calculator per cap de senator, cu care va fi dotat fiecare scaun (pseudonimul fotoliului!) să fie instalat și câte un program de
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
lumi, le-ați și lăsat părți din averea pe care o posedați. Dar vă gândiți vreodată la bogătașii de astăzi? Eu mă întreb de multe ori cine și cu ce ocazie poartă în Ruanda bluza mea neagră cu paiete și sper că-i o femeie frumoasă. Mă gândesc la cel care, în Somalia, o să încalțe cizmele mele îmblănite, aproape noi, de la Bruno Magli și mă întreb cum o să-și procure o bosniacă lămâia de care are nevoie că să se poată
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
profit pentru evoluția folcloristicii românești în general este o cale lungă și care rămâne de parcurs. Nu bag mâna în foc că reeditarea Proverbelor... va marca încheierea acestor exerciții de admirație mută înaintea reușitei grandioase a lui Iuliu Zanne, dar sper că măcar o parte din praful indiferenței să fie risipit. În aceste contexte, nu pot decât să salut cu efuziune reluarea, într-o nouă ediție, a vechiului corpus sapiențial românesc. În ultimii zece ani, aproape toate cărțile fundamentale ale folcloristicii
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
trăit prăbușirea Romei. El este printre cei dintâi care și-au dat seama ce înseamnă decadența, „primul care a văzut și a simțit profunda decrepitudine a lumii antice, primul care a înțeles că de la ea nu mai era nimic de sperat”<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 292. footnote>. La Ambrozie lucrul acesta este de regăsit, la Augustin este evident! Augustin, până la urmă, experimentase cam tot! Este și motivul în virtutea căruia își permite să judece mai orice. Ambrozie nu a fost în această
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
5: „Harta Galliei”; p. 196, il. 7: „Harta Orientului Apropiat”); mai mult, n-a verificat acuratețea lingvistică a textului și n-a consultat un specialist în chestiunile de natură istorică, așa cum o dovedesc numeroasele erori gramaticale și de conținut istoric. Sperăm să convingem cititorul acestor rânduri de justețea observațiilor noastre făcând trimiteri comparative la ediția originală, G. W. Bowersock, Julian the Apostate, Bristol, 1978, și la cea produsă de triada Ioniță. Erorile te întâmpină de la primele pagini. Astfel, în ediția originală
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în noaptea dintre 19 și 20 februarie 2004, din chat-urile afișate de posturile Acasă, Național și Prima. Nimic subtil și sofisticat: pur și simplu lipsa cratimei - “spunemi urgent”, “tiai dat seama”, „zimi”, “pupal pe alex și zi cal iubesc!”, “sper luni sami repar mașină”, “sunama” - sau plasarea ei aberantă: “cand v-a fi posibilă întrevederea?”. La fel de banale sînt greșelile scrierii cu doi i (“fi mai atentă”; “cand ii auzi că bani nu au importantă pe cine minte”) și - cum se
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
ai timp să-i adulmeci pe alții. Pe de altă parte însă, la adăpostul grijii pentru sporirea siguranței naționale, se pot lua măsuri atingînd libertatea cetățenilor. La noi și așa se dă liber cu prea mare ușurință la ascultarea telefoanelor. Sper că nu-i va trece nimănui prin cap să folosească pretextul luptei împotriva terorismului pentru a-și pune sub supraveghere adversarii politici. Ar fi de asemenea impardonabil dacă, din aceleași motive de sporire a siguranței naționale se vor exercita presiuni
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]
-
de acțiunea iresponsabilă, provocatoare și, finalmente, sinucigașă a unor lunateci, a unor eroi ieșiți din subterana dostoievskiană, pe măsură ce evenimentele istorice au favorizat direcția comunistă, „somnambulismul” s-a transformat într-o formă de rapacitate politică. Bolșevicii români de primă oră nu sperau nici în vis că vor ajunge vreodată să exercite puterea. Ei erau (iar demonstrația lui Vladimir Tismăneanu e implacabilă) niște dezaxați așezați de-a curmezișul istoriei, niște „îndrăciți” care vedeau în Moscova leagănul mitologic ce le putea rezolva aspirațiile bolnave
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
există pericolul unei epidemii, decât în cazul în care Guvernul va comunica la tv. o nouă creștere a nivelului de trai concomitent cu scăderea puterii de cumpărare. - Debitezi paradoxuri idioate, i-am zis. Nu pricep nimic... - Bine, a acceptat el. Speră să ai dreptate... Și a plecat trântind ușa. * * * În sfârșit, avem și noi o tradiție care se leagă foarte bine cu altruismul poporului român: lăsăm medaliile la alții. Excepțională probă în care, după box, ne-am impus și la atletism
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
dezinvolt la adresa vechii gărzi, rămasă fără nici o compensație. Nu vă faceți iluzii! Guvernul Năstase, în noua lui alcătuire nu va fi mai breaz decît în precedenta formulă. Cîtă vreme remanierea a însemnat doar mici coafări de funcții, nu avem a spera la îmbunătățiri spectaculoase. Cum a fost așa rămîne!” În privința faptului că nu e cazul să ne așteptăm la îmbunătățiri spectaculoase Cronicarul e de acord cu directorul Evenimentului. Executivul s-a mai restructurat de două ori pînă acum. Efectele se cunosc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă obiectiv (prin absența, pentru o lungă perioadă, a documentelor, a textelor scrise) și se poate doar spera în soluții viitoare: e nevoie de cercetări aprofundate, de constituirea unei bănci de date, de formarea unor specialiști. Cum se știe, pentru limba română specializarea în acest domeniu nu e deloc ușoară: un aspirant etimologist ar trebui să cunoască - în afara
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
dintre optzeciști: Ștefan Agopian (de Ruxandra Ivăncescu), Mircea Cărtărescu (de Andrei Bodiu), Gheorghe Crăciun (de Mihaela Ursa), Ioan Groșan (de Nicoleta Cliveț), Mircea Nedelciu (de Al. Th. Ionescu), la care se adaugă și un nouăzecist: Cristian Popescu (de Horea Poenar). Sper că am radiografiat corect întregul tablou și se poate discuta în perfectă cunoștință de cauză, cu toate cărțile pe masă. Nenorocirea este că s-a lansat construcția canonului tocmai cu aceștia din urmă, adică scriitorii șaptezeciști și optzeciști menționați. Pe deasupra
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
fericire! Corul Îngerilor Christos a-nviat Din putred lințoliu; Zdrobiți necurmat Cătușele-doliu! Slăvind cu strădanie, Cu dragostea danie, Frățește-n grijanie, Umblînd cu citanie, Vestind de pățanie, Și-i Domnul aproape De voi, să vă scape. Faust Ferice de mai poți spera Să ieși din marea asta-a rătăcirii! O, ce nu știi, ai folosi cumva, Ce știi nu ți-e în folosința firii. Dar zestrea-acestui ceas desăvîrșit Prin astfel de tristeți de nu s-ar pierde! Te uită în văpaia de-
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
aia din America”) - informații lacunare trădând de fapt deruta personajului. Filmul e un caleidoscop al cotidianului. Capătă strălucire prin naturalețea situațiilor, a replicilor, a actorilor. Te face să îi acorzi credit și să nu mai vrei să se termine. Să sperăm că va fi adus, cumva, și la festivalul de la Cluj-Napoca (nu mai poate însă participa în competiție). Pentru Samaria, Kim Ki-Duk a primit Premiul de regie. Diferit de precedentul Spring, Summer, Autumn, Winter... and again Spring, Samaria sau Samaritan Girl
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
Paris, Regentul de la Budapesta la Londra. Și viceversa. ș...ț 10 Mai. Marica pleacă devreme la invitația Veturiei - doamnele Grupului pregătesc un cârd de școlărițe să ducă flori la tribună lui Carol și lui Mihai; micul ex-rege își va lepăda, sper, pantalonii scurți în care anul trecut a fost prezentat lui George al V-lea. Scot bună parte din garderobă, așez piesele pe cuvertură, combin vestoanele și pantalonii. În afara albului cămășii, batistei și ghetrelor, aleg două nuanțe de gris, una în
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
memorie pe viață. În Încheiere, revin la Întrebarea mea inițială: Ce caută un canadian În România? Răspunsul ar fi cultură, dacă este avid după așa ceva. V-am convins? Referitor la Întrebarea a doua - Încă nu mă pot pronunța. Se poate spera că (nu știu cum să evit cacofonia) „CULTURA BATE CRIZA”. Sperare humanum est! <endnotelist>* Când am scris rândurile de mai sus, profesorul Claudiu Mătasa era În viață. S-a ridicat spre Ceruri pe 24 Aprilie a.c. Să-i fie Îngerii aproape! </endnotelist
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
nu ridică zid și timpul nu ne mai încape. Cu-o mână ne închide pleoape, cu alta ne aruncă-n vid. E primăvară și e frig... Câtă vreme Câtă vreme mai păstrăm în noi vechi icoane, țara de sămânță, mai sperăm că-n ceasul de apoi vom zâmbi pe-o cruce de săpânță. Amintiri Amintiri cu picioare strâmbe ne-ndepărtăm de ele gospodari tăcuți, așteptând telefoanele mute. Și nu mai știm cine am fost, ce am mâncat și ce vom găsi
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]