5,679 matches
-
dacă mai ninge ori omătul căzut a început să zboare negăsindu-și locul... Totul părea un vârtej nesfârșit... Căciula de omăt de pe acoperișul casei își schimba înfățișarea mereu. În jur, fața nămeților nu rămânea aceeași nici o clipă... Ici apărea o spinare ascuțită ca gura unei securi, dincolo un vârf de suliță ce se lungea mereu... mai încolo se iveau și dispăreau tot felul de chipuri... Vântul parcă mă urmărea unde mergeam. Lua omătul pufos și mi-l trântea în obraz și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
iazului de la Găinării îmi iese înainte știma apelor?...Mai este și dealul din fața acestui iaz... Îi drept în sus ca un perete. Și dacă alunec de pe un troian? Până în iaz nu am oprire!” Simțeam un sloi de gheață pe șira spinării. Cu aceste gânduri în cârcă, drumul mi se părea din ce în ce mai greu. Ochii și obrajii mă usturau de atâta zăpadă adusă de vântul care nu se înmuia deloc... „Dacă aș avea un felinar aș merge boierește! Ce mai? Da’ pe un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
din loc, opintindu-și grumazurile în jug. În scurtă vreme, au urcat dealul. Apoi, cât ai fuma o țigară, au ajuns la Fântâna cu răchiți. Un popas scurt era bine venit. De această dată, au pus câte un țol pe spinarea boilor asudați, pentru a nu răci. Hliboceanu a venit între cărăușii adunați în cerc sporovăind în voie. Ninsoarea asta ne vrea binele atâta vreme cât n-o stârnește vântul. Dacă, Doamne ferește, s-o destupat borta vântului, am sfeclit-o - și-a dat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
poate fi? L-o fi înhățat vreo jivină!... Hliboceneee! Mă auzi, Hliboceneee! Răspundeee! - a strigat Iordache cu înfrigurare. Nici un răspuns însă. A mai strigat de câteva ori, dar, degeaba. Fiorii unei primejdii necunoscute au început să-i alerge pe șira spinării...Unde-i? Ce i s-o întâmplat?” Hliboceneee! Hliiiboceeeneee! - a început să scâncească Iordache, retrăgându-se înspăimântat spre șirul de sănii... A alergat cât a putut, dar nici urmă de sănii. Nici chiar firimitura de lumină de la felinarul lui Mitruță
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
au cu ce cumpăra cai de soi. S-au poate și aceștia-s tot de furat... Nici n-a terminat ce avea de spus că Amnar s-a și săltat în șaua unuia dintre armăsari. Mamăăă! Strașnic cal! Cuminte. Cu spinarea și șaua bune... Taman cum am avut eu în cătănie... Mânca pământul numai când îl strângeam între pulpe... Tocmai atunci a ajuns și Hliboceanu lângă ei. A ridicat felinarul, să lumineze fața hoților. La lumina slabă a felinarului, s-au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
muștar și-l loveau cu niște funii de usturoi. Nu! De data asta nu va fi așa! Numai amintirea mirosurilor combinate de muștar și de usturoi făcu să-și regrupeze rapid picioarele sub el și să și le ia la spinare. Astfel, după ce-i Îmbrânci din calea sa pe Braille și pe Homer, sări peste ghiveciul asparagusului și dispăru din sală exact când ușile care duceau spre aripa estică săriră din țâțâni, iar valul de chinezi, condus de Mao și de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
spre aripa estică săriră din țâțâni, iar valul de chinezi, condus de Mao și de Confucius, se revărsă turbat spre băi. Ajuns În cameră, cu inima zbătându-i-se ca peștele-n minciog, Napoleon trânti ușa și se propti cu spinarea În ea. Un timp, podeaua și zidurile mai vibrară, ca și cum clădirea, după trezirea ocupanților, Încă ar fi sforăit Încetișor, apoi tremurul se potoli. Împăratul Își recăpătase Însă Întreaga energie. În ciuda morții pe care-o traversa, se simțea mai viu ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fi fost expresia supremă a frumuseții: o formă perfectă, așteptându-și inutil materia constitutivă, un biet cal care, aidoma semenilor săi din grajduri și de pe câmpii, murea cu fiecare moment. Trebuie să fi fost minunat să-l vezi cambrându-și grațios spinarea la fiecare bici al ploii, nechezând mut la orice pală de vânt, aplecându-și greabănul sub mângâierea soarelui, pînă când din el nu a rămas decât o mână alunecândă de clisă. „Frumusețea adevărată este fragilă, perisabilă, are viață și se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și de sforăitul cailor-putere. Scoțându-și nasul dindărătul parapetului, a aruncat o privire asupra pieței. „Ce debandadă!“ și-a zis el, observând cu tristețe neacordările de prioritate din sensul giratoriu, staționările interzise ale unor automobile pe spațiul verde și pe spinările unor pietoni, oprirea În totalitate a traficului, ceea ce pentru el avea conotația, ba nu, scuzați!, Însemnătatea unui stop cardiac În inima Cetății Eterne. Mai mult ca orice, gândul blocajului definitiv, calvarul oricărui agent de circulație pasionat de meseria sa, l-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
repeziciune. Automobilele patrulau peste tot, nepăsătoare la distrugerile din jur, pândind apariția vreunui biped Împins de foame sau de sete să-și părăsească adăpostul, ori se hârjoneau prin spălătorii auto, lăsând ore În șir periile moi, cilindrice, să le maseze spinările. Lichidele folosite În general la degresarea și la parfumarea caroseriilor curgeau prin rigole, amestecându-se acolo cu uleiurile de motor și formând astfel pâraie colorate, cu cocoașe diafane de spumă, care dispăreau, prin grilaje, sub pământ. Stricăciunile erau mai Însemnate
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cap până-n picioare din cauza unei pungi de detergent găurite, am dat peste un chinez mititel, care levita În poziția lotusului, iar el ne-a salutat politicos cu o Înclinare a capului, fără Însă a catadicsi să-și ia picioarele la spinare. „Cu-cu!“, o chemam, lipindu-mă tandru de câte-un perete Îmbrăcat În faianță. „Ca-ca!“, Îmi răspundea câte-o voce dogită din cabină. În miezul acestei salate de credințe și idei, existau fapte inexplicabile, ca și cum misterul nu s-ar fi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
scandal insinuau că lua avionul În cel mai mare secret, pentru a fi stâlp de discotecă În Jamaica. Ghidat de interese abil dirijate, Fiscul a Început să-l caute, somându-l să plătească impozite pentru sumele care se făceau pe spinarea sa, din care Gustav nu Încasase niciodată un sfanț. Bineînțeles, În fața acestei cereri absurde, a rămas neclintit. Atunci statul l-a chemat În judecată, cerându-i daune imense. Dacă ar fi fost găsit vinovat, ar fi fost condamnat la muncă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Zoologică s-au emancipat, puteai vedea pantere cățărate pe stâlpii de iluminat, dând cu laba după câte-un porumbel, girafe păscând din ghivecele cu mușcate așezate la etajul Întâi, broaște țestoase parcurgând lent bulevardul și retrăgându-se În buncărul din spinare ori de câte ori vreun elefant cutremura strada cu pasul lui greoi. Câteva luni, În orașul aflat acum la dispoziția animalelor, curentul electric a continuat să circule, menținând iluzia unei reveniri. Comunicatele oficiale vorbeau despre un vaccin miraculos, care ar fi putut vindeca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Încă În floarea vârstei, pentru că, vorba prietenului meu din copilărie, Olaf Carlsson, atâta timp cât numărul tău de ani se scrie cu două cifre, Încă există o șansă ca prima doamnă cu care-o să te-nsoțești să nu poarte o coasă În spinare. „N-ai auzit de sexul prin computer?“ m-a Întrebat Într-o seară Olaf, În timp ce, la un pahar de bitter, Îi vorbeam despre necazurile solitudinii și despre lipsa unui element feminin cu care să Împărtășesc cele câteva senzații amoroase rămase
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mai pot ține și-l las Încet În furcă. Parc-au trecut ore sau ani, dar au fost numai clipe. Podeaua e udă, apa care s-a scurs a format deja o băltoacă. Telefonul Începe să sune din nou, iar spinarea neagră-i tremură, ca și cum ar urla În somn, străpuns de-un coșmar. Din spatele celeilalte uși a camerei se aud pași. Ridic privirea să văd cine va intra, dar atunci, ca și cum visul și-ar consuma de fiecare dată combustibilul În același
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
vapor, Începând să arunce pe pat, de-a valma, umerașe cu rochii, pălării, poșete, voaluri și pantofi. Am rămas dincolo, plimbându-mă nervos, În timp ce rumegam câteva idei care jucau lapte gros prin căpățâna mea. Una dintre ele sărea zglobie pe spinările celorlalte, dar nu se putea prinde și cădea ca proasta În nas, după care Își lua din nou avânt și pica la loc. Ce naiba era? Ce nu se potrivea deloc? Afară se Întunecase ușor. Câțiva nori se Încruntau la orizont
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de seamă pistolul din buzunar, pregătindu-mă să-i asigur ciutei un viitor culinar de cea mai Înaltă ținută, când Vera a răsărit cu mâinile În șold Între mine și viitoarea friptură - care, bineînțeles, și-a luat rapid copanele la spinare -, șuierând ca o bere proaspăt desfăcută: — Nu care cumva să te gândești să omori creatura asta nevinovată! Marș de caută mâncare În altă parte! N-am tras. M-am Îndepărtat, scărpinându-mă În cap cu țeava pistolului și gândindu-mă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
constatat pe teren că țăranii furau de pe câmp ca să trăiască?” Aveam și evidența câtorva amenzi date unor amărâți de oameni, femei și bărbați care furaseră porumb din tarla, la nivel de un sac sau doi, câți puteau să care cu spinarea. Cele trei zile pe care le-a petrecut în județul Vaslui, însoțit de mine, i-au oferit prilejul să mă cunoască în mare, dânsul fiind de obârșie din Craiova, iar eu din Corabia, amândoi din județul Romanați (Olt și Dolj
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
ar fi putut În nici un caz constitui explicația pe care o aștepta. Doar dacă nu cumva, din neatenție... CÎnd Daisy ajunse cu raționamentele sale aici, inima i se făcu mică, mică de tot și se ascunse undeva pe lîngă șira spinării. Aproape că nu mai bătea, ca să nu facă zgomot. Dacă cineva i-ar fi pus atunci stetoscopul, n-ar fi auzit decît un foșnet rușinat și plin de remușcări. Cu o expresie populară, Încurcase borcanele! Din cauza blestematului de Jegg! Emisiunea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îi ceruse Joanna Jeni, fără a se gîndi la nimic altceva, alungînd din minte orice imagine care i-ar fi putut corupe potențialul de energie Kundalini, sau Puterea Vieții, despre care se presupune că și-ar avea centrul În șira spinării. Cei cîțiva care se adunaseră În jurul lor nu aveau nici o reacție; doar priveau, fără să se mire, fără să Înțeleagă și probabil fără să se Întrebe ce văd, pentru a Înțelege. Sau, poate, un simț tainic Îi Încredința că Înțeleg
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
după om pe scara evoluției, adică despre meta-om, zise. Grație progreselor actuale ale științei, el poate fi obținut În condiții de laborator, din linii embrionare stem-line. Această afirmație a făcut să-mi treacă mai Întîi un fior rece prin șira spinării, după care Îmi veni să fac pipi. Am spus la Întîmplare, mai mult din dorința de a cîștiga timp: — Important e să nu trădeze idealurile revoluției. — Nicidecum, mă asigură savantul. În primul rînd, aceste idealuri vor fi imprimate de la bun
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
doamna Mina, domnul Președinte își dădu seama că nu reușise să adoarmă deloc, că pradă celor mai intense neliniști pe care le avusese vreodată se foise în așternuturi toată noaptea avînd fierbințeli ca un bolnav. Simțindu-și pijamaua lipită de spinare, își dădu la o parte plapuma groasă care-l făcuse să asude și se ridică pe marginea saltelei. Asta e ziua cea mare, se încurajă privind la ceasul deșteptător de pe noptieră încercînd să i dibuiască secretul mecanismului care timp de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
stăpîni instinctele, rîsetele necontrolate. Danturi îngălbenite, fețe țepoase, scăfîrlii care nu înțelegeau niciodată că ora închiderii trebuia respectată. Numai barmanii știau cît le dădeau de furcă pramatiile alea, chemau milițienii să-i zvîrle cu forța în stradă, înjurături, bastoane pe spinare, dar degeaba, uitau cu toții repede, a doua zi istoria se repeta, o luau de la capăt, asta era viața lor, treaba mergea ca unsă, asta era Rusia. O cu totul altă lume, ah, ce vremuri, se gîndește, clipele descătușării mele, anii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-ți spun decît că vei fi foarte surprins cît de puțini prieteni ți-au mai rămas. Toți exilații și marginalizații societății tale multilateral dezvoltate de-abia așteaptă să-ți sară în cap, să devină eroi și salvatori ai neamului pe spinarea ta. Sper să nu mă înțelegi greșit, eu nu sînt din același aluat cu ei, deși s-ar putea să fii tentat să mă arunci și pe mine în aceeași tabără de neaveniți. Ai comite o mare eroare, deoarece eu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care pomeneați la început, își amintește Părințelul, pași dubli, sau cum s-o fi numind. — Ai mirosit-o perfect, poate că ai și ureche muzicală bună, spune Roja, simțind cum notele încep să-l gîdile una cîte una pe șira spinării. E un dar din naștere care poate fi cultivat. — Nu prea cred, am dat-o și eu așa la plesneală, recunoaște Părințelul. — Lasă-mă să-ți spun măcar care e filozofia aici, zice Roja, ridicînd din nou tonul ca să acopere
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]