6,992 matches
-
ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Și ca o exemplificare concretă în acest sens ne vom aduce aminte, aici și acum, de folositoarele sesiuni ale Universității de Vară conduse de către Părintele Ioan Iovan și distinsul Părinte Profesor de Morală și Spiritualitate profund ortodoxă și autentic românească Ilie Moldovan, și el trecut, între timp, la veșnicele lăcașuri - toate sub auspiciile călăuzitoare ale vrednicului de pomenire ierarh și slujitor fidel al Bisericii noastre din perioada interbelică - Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. De aceea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruire, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le prea puțin recunoscători pentru toate câte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... Și totuși, în dimineața înmormântării și, mai cu seamă, la sfânta slujbă a participat foarte multă lume care l-a cunoscut și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
suspin ci viață fără de sfârșit!... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioan Iovan - mare personalitate a culturii și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Și cum spuneam, la începutul acestui material pro memoria (sau in memoriam), aici, în duhovniceasca lavră a spiritualității noastre dreptmăritoare, am stat de vorbă cu vrednicul de pomenire Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioan Iovan, abordând și dezbătând tema esențială a Euharistiei și Mântuirii noastre, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
unității creștine a reunirii Bisericilor, a mișcării ecumenice autentice, încununată fiind de strădania îndumnezeirii de pe pământ către cer!... 9. - Cine ar trebui să-și asume vina sau responsabilitatea pentru abordarea, de multe ori, destul de superficială a acestei probleme fundamentale a spiritualității noastre?!... - Să nu căutăm vinovați ci să mergem încrezători cu convingerea că Dumnezeu ne poate ierta de păcatul delăsării duhovnicești, și rugându-ne ca El să ne ia de mână, ca prin potir să ajungem acolo unde am fost, în
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
72. Conviețuirea frățească a tuturor fiilor țării. La a 50-a Conferință teologică interconfesională, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1988”, anul 136, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1988, pp. XXII-XXV. 73. Circulația scrierilor patristice în teritoriile intracarpatice și specificul spiritualității transilvănene, în vol. „Mitropolia Ardealului. Contribuții transilvănene la teologia ortodoxă”, Sibiu, 1988, pp. 118-142, reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp.
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
spirituală se produc acele acțiuni ce inspiră și provoacă omul spre culmi indefinite/mărețe și anume: în a concepe creații de valoare, creații artistice/culturale/științifice etc., în rezultat, toate fiind necesare în existența omenirii. Respectivele procese, parte componentă a spiritualității, includ în sine inteligența, insistența, dibăcia, munca enormă. În esență, toate sunt fenomene naturale prin care evoluează omul în pas cu natura înconjurătoare. În așa mod, pentru a crea acțiuni care să surprindă și să impresioneze, în competiție intră atât
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
se mai căsătorește cu alai pe ulița satului, se mai adună la parastase, iar familia mai este adăpost și refugiu, nu este atomizata că în Apus. - Credeți că satul va putea rămâne sat, iar țăranul, țăran? - Satul va rămâne matcă spiritualității românești ortodoxe - care va fi o completare salutara la spiritualitatea occidentală. Cei care vin din Vest, și vin tot mai mulți investitori și turiști, descoperă viața de la țară și rămân uluiți că mai există așa ceva pe lume. n Occident, visele
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
adună la parastase, iar familia mai este adăpost și refugiu, nu este atomizata că în Apus. - Credeți că satul va putea rămâne sat, iar țăranul, țăran? - Satul va rămâne matcă spiritualității românești ortodoxe - care va fi o completare salutara la spiritualitatea occidentală. Cei care vin din Vest, și vin tot mai mulți investitori și turiști, descoperă viața de la țară și rămân uluiți că mai există așa ceva pe lume. n Occident, visele lui Stalin și ale lui Ceaușescu de a reduce diferența
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
și cerul, dar știu altceva: ei s-au plictisit de individualismul atomizat în care viețuiesc, de perceperea vieții numai prin televizor. Sunt convins că aceasta inerție pozitivă a unor forme de viață rurală din România, tradițiile satelor românești, vor impulsiona spiritualitatea Europei Occidentale în așa fel, încât unul de acolo să nu mai fugă până în India sau până în Nepal în căutarea sacralității, găsind-o la noi. Faptul că sacralitatea pătrunde zilnic în profan în satele din România va fi, cred, perceput
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
au fost luate de către unii care s-au întins peste ținuturile noastre după război dar, din fericire, au uitat să ni-l ia și pe Eminescu... O națiune puternică economic și militar își va impune și propria literatură”. Mircea Chelaru: „Spiritualitatea românească prin Mihai Eminescu ne-a strâns împreună acum când radical din 1 nu mai dă 1, ci un 1 cu foarte multe virgule... Eminescu este o adevărată armă, o forță pentru națiunea noastră... Așa cum spunea Napoleon, sabia și spiritul
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
care la început nu au întâlnit rodul pe Marea Ghenizaret, dar au aruncat iar mrejele după Cuvântul Lui și au aflat rodul. Nicolae Dan Cetină a aflat rodul aruncând mrejele după Cuvântul Lor, al celor ce au desăvârșit tezaure de spiritualitate, și ei ucenci ai Domnului și învățători ai lumii. Au fost marile lui bucurii, povestea vieții lui. Iar povestea aceasta nu are moarte, nu are sfârșit. E ca răsăritul de soare, cu lumina pe întuneric călcând, cu viața pe moarte
Comemorarea lui Nicolae Dan Cetină la PUNTI DE LUMINA [Corola-blog/BlogPost/93194_a_94486]
-
2013, așa cum afirmă Melania Cuc. Volumul de sonete Fiind - 365 + 1 Icosonete, semnat de Theodor Răpan este special, și prin faptul că un sonet trebuie să aibă neapărat 14 versuri, dispuse în două catrene și două terține. Articolul de la domeniul Spiritualitate este scris pe fondul exagerării situației în care se află țara noastră. Neputința unora scoate ce-i mai rău din oameni: egoismul, invidia, duplicitatea, și alți monștri, care, mereu flămânzi, sunt în căutare de victime. Din păcate, foarte mulți oameni
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
ani pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră. După 3 ani este eliberat și se mută la Mănăstirea Sihăstria Neamț unde va primi schimonia sub numele de Daniil. La Mănăstirea Antim a pus bazele unui colegiu spiritual: Rugul Aprins cu mari personalități ale spiritualității ortodoxe românești, activitate pe care a continuat-o și la Sihăstria Neamț. În 1958 este din nou arestat și încarcerat la Aiud. În urma torturilor care l-au înspăimântat și pe diavol, Ieroschimonahul Daniil Tudor a fost ucis la 17 Nov.
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
facut-o Constantin Simion Prof.ing.drd. Universitatea Politehnica București, rostind un Laudatio sollemnis: Romancier, istoric literar, estetician, critic de artă, teoretician literar, muzicolog, universitar, ziarist, strălucitor orator, sacerdot al culturii române și apologet al ortodoxiei, cel mai important scriitor al spiritualității românești, începător al scrisului nostru viitor, cum îl numea în 1989, Preot. Acad. Dumitru Stăniloaie sau un titan al culturii, cum spunea Acad. Prof. Univ. Dr. Irineu Popa - Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei în 2011, iar Acad. Florin
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Teodor Vârgolici Pentru cunoașterea aprofundată a complexei personalități a lui Mircea Eliade, ca scriitor și om de știință, reintegrat plenitudinar în patrimoniul spiritualității și creativității românești, de o însemnătate majoră sunt relațiile epistolare pe care le-a întreținut, de-a lungul timpului, cu contemporanii săi, atât din România, cât și din alte țări ale lumii. Dacă acum avem posibilitatea să pătrundem în spațiul
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
lor cu filosofarea. Nu cunosc soluții pentru a salva satul. Cunosc doar câțiva gânditori amintiți deja (la care îl adaug pe Lucian Blaga și Spațiul său mioritic ), câțiva scriitori și un mare teolog, Dumitru Stăniloae, care a scris Reflecții despre spiritualitatea poporului român, și care ne mai țin încă în trezie în ceea ce privește veșnicia și deopotrivă moartea cotidiană a satului ancestral; idealizat până nu demult într-o sintagmă-clișeu: gură de rai. Știu, însă, un singur lucru, pe care l-am învățat din
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
în sensibilitatea celor dornici de inițiere sau care urcă spre desăvârșire în aria cunoștințelor despre muzică și valorile ei. Direcțiile esențiale ale operei lui Viorel Cosma sunt complementare unui efort unitar, organic urmărind reliefarea muzicii ca un aspect definitoriu al spiritualității naționale și totodată ca o dovadă peremptorie a participării culturii românești la fondul mondial de valori. Este meritul unanim recunoscut al lui Viorel Cosma de a fi pus în lumină prezența muzicii în cadrul străvechii culturi autohtone, evocând în acest sens
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
instrumental), a demonstrat interesul și atașamentul profesorilor și elevilor față de repertoriul pianistic românesc, pe care l-au abordat cu multă seriozitate și responsabilitate, fiind conștienți de faptul că muzica reprezintă o componentă importantă a educației, a culturii și a spiritualității naționale. Atât premianții cât și aceia care au obținut doar diplome de participare au avut de câștigat: și-au îmbogățit repertoriul și experiența instrumentală. Participarea la concurs a constituit o etapă importantă în pregătirea de specialitate, un prilej de (auto
Concurs dedicat muzicii rom?ne?ti pentru pian by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83128_a_84453]
-
Tezaur de etnografie și folclor Constantin SECARĂ Într-o lume care și-a pierdut parcă așezarea, a vorbi și a scrie astăzi despre comorile de spiritualitate românească, adânc îngropate în negura anilor, pare un lucru de neînțeles sau aflat chiar în răspăr cu mersul lumii. Astăzi, când se concep și se desenează hărți noi, când se fac și se desfac alianțe, când strategii și interese de
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
strategii și interese de multe ori străine de neamul și voința poporului român sunt puse în slujba geopoliticii obscure, când timpul și oamenii și-au rătăcit liniștea, astăzi pare impropriu ca cineva să mai caute prin „lada de zestre” a spiritualității românești, să găsească, să desprăfuiască și să aștearnă comorile aflate, cu discreție și bună rânduială, pe scoarța timpului. Un tezaur adânc îngropat în colbul arhivelor, al bibliotecilor și al muzeelor este scos acum la lumină prin strădania a doi pasionați
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
în județele Covasna și Harghita”? În primul rând, îl putem socoti ca o mărturie trează a unei tradiții adormite. Apoi, acest impozant volum reunește cele mai importante studii semnate de cei doi autori, privind folclorul literar și muzical, cultura și spiritualitatea și, poate cel mai important lucru, mărturia existenței și vitalității românilor din spațiile pe care le-au stăpânit în decursul istoriei lor bimilenare pe acest pământ. În fine, din perspectiva celor aplecați spre studiu, volumul cuprinde o impozantă Bibliografie generală
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
puțin consultate de publicul larg, ale antologiilor, monografiilor și tipologiilor folclorice, literare și muzicale. În fapt, numai această bibliografie însăși ar fi putut sta la baza unui volum de sine stătător, prin care să fie relevată bogăția de demult a spiritualității românilor trăitori în estul și sud-estul Transilvaniei. Beneficiari ai unor personalități creatoare puternice și distincte, cei doi autori și-au atribuit domeniile de competență în funcție preocupările și cercetările proprii anterioare. A rezultat, astfel, o bogată, complexă și complementară colecție
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
părea dedicată muzicienilor, colecționarilor sau producătorilor de la marile case de discuri. Desprindem din prefața autorului, neobositul publicist Radu Lupașcu. Această sumă de interviuri aduce în atenția publicului nume importante de muzicieni, jurnaliști și scriitori din istoria recentă sau trecută a spiritualității mioritice rock, dar și prog. jazz sau blues. Iată lista de interviuri, cu ajutorul căreia subsemnatul vă propune o incursiune în frumoasă artă a sunetelor românești: Dan Andrei Aldea, Liviu Antonesei, Decebal Bădilă, Johnny Bota, Radu Cârlan, Cyfer, Walter Dionisie, Florin
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
se lasă purtați care încotro de mareea istoriei sau de voința altora, unii se cantonează, orișiunde s-ar afla, în geografia de acasă și rutina învățată de mici copii, alții navighează nu numai spre teritorii insolite dar și spre alte spiritualități și culturi. Dintre geniile cu vocație rătăcitoare îmi vin în minte un Mozart sau un Nietzsche care, după ce a început prin a fi un pașnic profesor de filologie clasică la Universitatea din Bâle, și-a scris cea mai mare parte
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]