1,901 matches
-
stăpâni propriul timp; (6) abordarea de tip 101 presupune însușirea unor deprinderi de a comunica temporal (utilizarea planificărilor, priorităților a listelor de obiective, resurse etc.); (7) abordarea „lasă-te purtat de val!” presupune cunoașterea și asumarea ritmului natural al vieții, spontaneitatea ritmurilor proprii fiind cea care conduce timpul de care dispunem și (8) abordarea de tip recuperare urmărește să identifice și să elimine elementele care nu ne îngăduie să avem un management eficient al timpului. Trecând prin aceste abordări, o întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activă de informații la ceilalți și sprijinirea încercării celorlalți de a căuta informații la dumneavoastră; (2) recunoașterea caracteristicilor prieteniei (bucuria de a fi împreună, acceptarea celorlalți așa cum sunt aceștia, încredere și respect, asistență reciprocă, împărtășirea experiențelor și sentimentelor, înțelegere și spontaneitate); (3) recunoașterea creșterii și dezvoltării relației; (4) recunoașterea momentului în care relația s-a încheiat (nu toate contactele umane pe care le facem sau toate relațiile sunt sortite să continue în direcția dorită de noi); și (5) recunoașterea rolului central
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
părerile celorlalți pot juca un rol stimulativ și motivant pentru propriile idei, pe care le pot include astfel într-un fel de lanț de reacții ale ideilor. În lipsa unei critici, se diminuează o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală. Prima etapă, de ordin cantitativ, reunește un grup de 5-12 persoane, de preferință eterogen (într-un grup omogen există un considerabil consens care poate inhiba spontaneitatea), care în aproximativ o oră dezvoltă cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală. Prima etapă, de ordin cantitativ, reunește un grup de 5-12 persoane, de preferință eterogen (într-un grup omogen există un considerabil consens care poate inhiba spontaneitatea), care în aproximativ o oră dezvoltă cât mai multe idei. Putem întâlni variante multiple de brainstorming (unii autori introduc, spre exemplu, și reuniunea Phillips 66 printre metodele de tip brainstorming). În practică, în cadrul criteriului modului de realizare (văzut în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care un mic grup de persoane prezintă diverse perspective discutate în mod informal și dezvoltă teme relevante în fața unei audiențe. În general, participanții la discuția-panel au câteva linii de forță pe care le urmăresc, dar contribuția lor este guvernată de spontaneitate; astfel, tehnica-panel este utilă în direcția prezentării către public a unor puncte de vedere diferite aflate în interacțiune. Pentru aceasta este necesară o aranjare a spațiului: pentru început, participanții trebuie să se poată vedea (și auzi totodată) unii pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mult redusă până la dezvoltarea unei atmosfere saturate de atributele superficialității și inconsistenței didactice. Această latură a fenomenului ne concretizează încă o dată necesitatea unei viziuni sistemice, integrate, chiar și în cazul unor metode care cultivă într-o asemenea măsură creativitatea și spontaneitatea tuturor celor implicați în actul complex de instruire și educare. 13.3.3.2. Cercul „complimentelor”tc "13.3.3.2. Cercul „complimentelor”" Reprezintă o metodă care urmărește dezvoltarea stimei de sine (iată de ce o putem încadra în sfera învățării
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cotidianului („nu trebuie să aibă o singură peniță”), de o receptivitate totală în abordarea realului („ochiul reporterului e ca un ochi de muscă: un ochi multiplu”). Practica reportajului este pentru un scriitor „o disciplină și un filtru”, un exercițiu de spontaneitate. Autor și actor al relatărilor sale (în care pasajele autoreferențiale nu lipsesc), B.-F. atestă o maieutică imbatabilă cu interlocutorii de pe orice palier social. El este gazetarul independent, apt să conteste opinia oficială, să remodeleze conștiința publică prin dezvăluirile sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 243. 325 ,,Omul este libertate. Dar libertatea lui gnomică (libertate de alegere), individuală, blocată de philvatia (egocentrism), investește în patimi, orgoliu și aviditate care iau naștere din teama ascunsă de moarte, elanul profund al spontaneității sale sau ,,libertatea naturală" care nu se pot desăvârși decât în comuniune. Prin existența sa iubitoare și jertfelnică, Isus restaurează această libertate naturală și fără să o contrazică vreodată încearcă să înduplece, să atragă libertatea noastră individuală prin kenosis, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
agresat și provocat la polemică, pentru că s-a încercat, ca în atâtea alte cazuri, compromiterea oricărei autorități care nu convine prin opinia "în afara" patului procustian, opinie, pe care are consecvența și curajul de a o susține toată viața. Reacția are spontaneitate și subtextul cu un caracter polemic trădează gustul cultivat, specific oamenilor superiori și rafinați, pentru stilul epistolar prin care, eventual, să se afle "într-o dulce bîrfeală de lucruri mai literare." Cf. G. Călinescu, Gîlceava înțeleptului cu lumea, vol. I
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
iluminare, sau inspirație, ca moment-cheie (mai ales în elaborarea operei de artă). Vorbind despre modul în care crează, Lucian Blaga (8, p. 279) afirma: André Vergez și Denis Huisman (36, p. 316), după ce prezintă exemple în general cunoscute, ce demonstrează spontaneitatea inconștientă a actului creativ (Tartini și-a compus Sonata diavolului în vis, Coleridge și-a scris Khubla Khan dormind, Chopin crea spontan, miraculos, ), manifestă o oarecare suspiciune, considerând că artiștii exagerează în privința spontaneității inspirației lor, eludând, parțial, eforturile care stau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prezintă exemple în general cunoscute, ce demonstrează spontaneitatea inconștientă a actului creativ (Tartini și-a compus Sonata diavolului în vis, Coleridge și-a scris Khubla Khan dormind, Chopin crea spontan, miraculos, ), manifestă o oarecare suspiciune, considerând că artiștii exagerează în privința spontaneității inspirației lor, eludând, parțial, eforturile care stau la baza actului creator. în acest sens, autorii îl citează pe F. Nietzsche, care afirma: Paul Valery (35) a vorbit într-un mod sincer, recunoscând că Alain, tot în același an, replica precum
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
toate situațiile. Unele faze pot fi eludate, altele comprimate, etc. Pe o poziție asemănătoare se se situează și M. Stoica (33, pp. 90-91): J. L. Moreno (vezi R. Chiran, 10) relaționează strâns realizarea și caracterul operei de artă de intensitatea spontaneității: Factorii creativității Anca Munteanu (17) detaliază factorii creativității în capitolul intitulat Dinamica factorială a creativității, subliniind că a adoptat, din multitudinea variantelor de clasificare, soluția lui M. Bejat, soluție la care a intervenit cu unele modificări și suplimentări de detaliu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pentru activitatea de compoziție și nevoia de exprimare prin folosirea metodelor activ participative; * rezolvarea de subiecte diverse, frumoase, interesante în care elevii să-și poată folosi observațiile și impresiile proprii, culese din contactul nemijlocit cu realitatea; * încurajarea și stimularea curiozității, spontaneității și originalității: * pregătirea, acumularea datelor strict necesare și crearea cadrului psihologic propice activității de compoziție; * tratarea diferențiată a elevilor; * evaluarea compunerilor în mod sistematic, consecvent, cu multă obiectivitate și caracter stimulativ, nu demoralizator; * popularizarea lucrărilor reușite, originale în cadrul expozițiilor școlare
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
și a samizdatului. Totul se consuma în «agora» discretă a dialogului, a cuvântului neconsemnat, a volatilității” (1994). Scrisul era asociat cu spațiul public: ne scriam articolele - teme de plan fără elan, ele erau spațiul cenzurii; oralitatea însemna libertate, creativitate, neconvenționalism, spontaneitate și, mai presus de toate, emoție. și, cu toate că funcționa suspiciunea, în cârciumi vedeai oameni absorbiți de conversații, degustând cu satisfacție imperfecțiunile răului, avantajele arbitrarului, limitele factorului uman, având adesea în centru un extrovert vesel care manipula cu artă contagiunea și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dezvoltării psihice a copilului determinate prin joc sunt: Diferite situații de joc cu efecte diverse de socializare prezintă un mare interes pedagogic deoarece: dezvoltă motricitatea copilului și desfășurarea acțiunilor ce pot fi coordonate prin voință; frânează sau dezvoltă fantezia și spontaneitatea; pregătesc premisele gândirii divergente; În gândirea divergentă sunt incluse și condițiile creativității: exersarea funcțiilor perceptive, a memoriei vizuale și auditive; exersarea abilităților de rezolvare a problemelor, antrenarea fluidității (capacitatea de a face asociații și bogăția lor) și a originalității. Pentru
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
descrețindu-ne frunțile, ajutându-ne să uităm pentru o clipă de problemele zilnice ce ne înconjoară. Dorința de a tipări această lucrare ca un buletin de identitate al artei naive românești este pentru a scoate în evidență aptitudinile, originalitatea, și spontaneitatea artiștilor. Ei sunt cei care ignoră legile artei lucrând intr-un mod personal, având propriile legi doar de ei știute. Ei doresc să redea visul, iar dacă acesta este negativ ei îl transformă într-o glumă de ultimă oră de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
au stârnit lucrările de artă naivă, datorită exprimării nestânjenite a darului natural pentru culoare și formă, ilustrând mentalități, obiceiuri și realități specifice mediilor populare. Stângăciile inerente, departe de a eșua în improvizație sau diletantism, ne relevă un procent ridicat de spontaneitate, de ingenuitate, ce potențează cu un farmec inimitabil libertatea expresiei și autenticitatea gestului creator. Artiștii naivi au adus prospețimea unor soluții plastice neașteptate, note de umor, accente de observație directă, nesofisticată. Pe lângă lucrările unor creatori amatori bine cunoscuți din expoziții
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
lucrări ce le deține în propria colecție, adunate pe parcursul anilor. Titlul albumul Din Naive Kunst Rumäniens, prezintă 94 de artiști români, care au dovedit că arta naivă românească este la cel mai înalt nivel pe simezele internaționale, datorită originalității și spontaneității artistului, care a știut să pună în valoare tradițiile și obiceiurile străvechi ale culturii noastre. La masa festivă de la Ediția a VIII-a a Salonului Internațional de Artă Naivă, București, se leagă o strânsă prietenie între trei artiști naivi; Mihai
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
internaționale. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Ea înțelege să comenteze mai mult decât să reconstituie, să exalte mai mult decât să descrie. Sensurile anecdotice pe care le dezvoltă sunt mai aproape de spontaneitatea infantilă.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 66) Dejeu Grigore 1941 Pictor „De mic copil mi-a plăcut desenul și culoarea. În liceu m-am aflat mereu în dilemă: tehnica sau artele plastice. Am devenit
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
2009 „Abordează o tematică restrânsă, fiind cucerit de peisaj. Apele Dunării și Delta au însă, pentru el, o atracție irezistibilă. Bărci, pescari, pești, sălcii ce-și spală pletele în ape limpezi... Lucrările lui Gheorghe Dicu ne cuceresc prin sinceritatea și spontaneitatea discursului plastic, prin redarea cât mai exactă a realității, printr-o microscopică țesătură de tușe ce vibrează cromatic în pânzele sale.” (Vespasian Lungu) Dinu Adriana 1977 Pictor „Prin pictura naivă pe sticlă, cu toată forța, strălucirea și transparența ei, încerc
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de eresuri și construcții onirice, fragile eșafodaje de iluzii și frumuseți. Tablourile sale păstrează mereu o latură mediatică, chiar și atunci când este vorba de scene de gen, din care nu lipsesc detaliile umoristice. Spre deosebire de alți pictori naivi, la care primează spontaneitatea inspirației, Paula Iacob își elaborează cu minuțiozitate compozițiile. Ne aflăm în fața unor superbe catedrale de flori și fructe, de stele și ninsori, în care fiecare detaliu se armonizează cu întregul ansamblu. Un aer senin, un echilibru Tandru învăluie chiar și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
amintirea lui Creangă, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2001. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, oferă începând cu ediția a XVII-a, 2008, a Expoziției Naționale de Artă Naivă „Saloanele Moldovei”, Premiul pentru pictură „Aurora Năforniță”. „Farmecul anecdoticii, spontaneitatea, candoarea sentimentelor, stângăciile nevinovate ale perspectivei și vivacitatea culorilor recheamă în minte primii ani, îndepărtați, ai sensibilității noastre. Hotărât lucru, Aurora Năforniță se numără printre reprezentanții de frunte ai genului din întreaga țară.” (Gheorghe Macarie) Lucrări în instituții: Galeria de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de manieră proprii celor ce s-au dedicat genului, motiv pentru care pictura lui interesează doar in măsura in care n-a reușit să și le însușească. În schimb, în multe lucrări a izbutit orchestrații autentice ale subiectului, depășind prin spontaneitate modelele respective. De fapt, Savopol este mai mult o natură de artist decât un artist al subiectului din natură.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 100) Lucrări în instituții: Muzeul de Artă București; Muzeul de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
economice și sociale, în scopul dezvoltării (World Bank, 1991, p. 1). În general, instituțiile pot fi văzute ca niște construcții sociale prin care comunitățile de indivizi își organizează viața în comun, prin intermediul structurilor și mecanismelor de ordine socială și cu spontaneitatea pe care condițiile istorice o permit. Comportamentul lor este guvernat de cooperare. Instituționalizarea este înțeleasă ca procesul de a face ceva (de exemplu, un concept, un rol social, anumite norme și valori sau moduri de comportament) care să se încorporeze
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul ochi în ochi, expresiile faciale, pozițiile corpului, lipsa anumitor gesturi folosite în mod uzual în interacțiunea socială etc.; - deficiențe în dezvoltarea unor relații umane apropiate de nivelul de dezvoltare mintală; - lipsă a spontaneității în a exprima bucuria, interesul sau reușitele împreună cu alte persoane (de exemplu, lipsă în a reuși să aducă, să arate cu degetul obiectele de interes sau să înțeleagă obiectele arătate cu degetul la diferite distanțe); - lipsa unor trăiri emotive sau
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]