692 matches
-
Israel! 3. Ruben, tu, întîiul meu născut, puterea mea și pîrga tăriei mele, întîiul în vrednicie, și întîiul în putere, 4. Năvalnic ca apele, tu nu vei mai avea întîietatea! Căci te-ai suit în patul tatălui tău. Mi-ai spurcat patul, suindu-te în el. 5. Simeon și Levi sunt frați; săbiile lor sunt niște unelte de silnicie. 6. Nu vreau să intre sufletul meu la sfaturile lor. Nu vreau să se unească duhul meu cu adunarea lor! Căci, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Robul rome acum tăcut, răcorit, vâsli mai departe. - Care-i numele tău? îl întrebă Iahuben, fără să știe nici el de ce. Slujbașul se pregătea să plece, dar se opri. - Ce nevoie ai tu de numele meu? Vrei să mi-l spurci în urechea ta, sau vrei să mi-l batjocorești cu limba ta? zise robul mînuindu-și vâsla cu furie, și ultimele lui cuvinte se amestecară cu alt șuierat de bici. Iahuben simți că i se urcă sângele în obraz, dar întîlnind
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
disimulată sau explicită, precis direcționată sau orientată spre o țintă cu un contur ambiguu, va genera o gramatică specifică a textului. Accentul, determinat conjunctural și subiectiv, se va deplasa dinspre dialectică ("polemică ad rem", după Eminescu) spre "arta de a spurca frumos" (N. Balotă), atac gratuit, cu finalitate estetică. Nu e vorba aici de trecerea pe o scară valorică superioară, decât din prisma restrictivă a estetismului, ci de relevarea unei metamorfoze ca rezultat al intrării presei în jurisdicția literaturii. Acest lucru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lui Arghezi sunt cele mai feroce din publicistica românească, creând o plasticitate aparte a negativului sancționat"104. O atenție cu totul aparte se cuvine să acordăm hermeneuticii originale propuse de Nicolae Balotă, pentru care pamfletul arghezian, ca "artă de a spurca frumos", reprezintă "un fapt stilistic ce depășește cadrele oratoriei" și, totodată, "un gest verbal de magie neagră". Autorul e preocupat de impulsurile interioare care stau la baza faptului artistic, de intenție ca o consecință a structurii psiho-afective: "violența argheziană nu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tot ce fusese indiscutabil făcut și bine făcut". Sau: " Calitatea esențială a artei este să fie sprijinită pe un inefabil din seria ei: talentul". Deci artei îi trebuie "talent", criticii "geniu", scrisului, în general, o profundă considerație. Epigrama și calamburul "spurcă" arta și n-au "ce căuta în vecinătatea ei". Direcțiile pe care le trasează gazetarul alcătuiesc, groso modo, dimensiunea principială a unei conștiințe literare moderne, ceea ce presupune, dacă ne raportăm la contextul cultural interbelic, implicarea într-o confruntare, deschisă și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
naivitățile și temerile delicate și nu-ți fie rușine cu ele; e marea avuție sigură a unui artist. Și să nu-ți închipui că omul poate să fie dublu, și artist și porc, și selenar și mocirlos, că poate fi spurcat în aer și divin pe hârtie"177. O asemenea apropiere echivalează, în termenii praxiologiei, cu intenția de a persuada un receptor reprezentat, prin intermediul sfatului, ca formă de intimație 178 secundă și alternativă celei imperative. În acest caz, gestul polemic este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de sârmă, răzătoarea, fierăstrăul și sculele de măcelărie ale lui Tudor Arghezi", în Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, pp. 37-54. 105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001. 107 Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian), Editura Plumb, Bacău, 2003. 108 Vezi Ion Dur, Noica portretul gazetarului la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
picioare în fața lui, a poruncit să se bucure de apa caldă, împreună cu el, aceia care așteptau tăcuți. Iar el, considerând că tocmai pentru asta așteaptă ei, s-a ridicat degrabă și a ieșit. Ei însă, considerând că și apa este spurcată de necurățenia ereziei ticăloase, i-au dat drumul să se scurgă prin canalele de evacuare și au pus să se încălzească altă apă de baie. Aflând acest lucru, Eunomie a părăsit cetatea și a plecat, considerând că e o insultă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
numai țăranii manifestau această repulsie; în volumul său de amintiri (Pirin-Planina) din Primul Război Mondial și din perioada de prizonierat în Bulgaria, unde toți românii captivi au suferit cumplit de foame, George Topârceanu scrie: „Altul, în locul meu, s ar fi spurcat de la început, măcar la broască; dar eu pot să jur că n-am pus broască-n gura mea - până târziu, în ziua de Sfântul Dumitru, când am gustat și eu un singur picioruț, de la un camarad italian. Avea o carne
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mâncat pe drum pe tată... Ce fac eu acuma? Când a auzit toate astea Iusuf, i s-a-ntors inima pe dos; a-nceput și el să se bată cu pumnii-n cap și-n pântece, și să se vaite: M-a spurcat jidanul, efendi cadiu! Aman! M-a spurcat! Ce mă fac eu acuma? Tu de ce-ai mâncat? zbiară Aron. N-ai zis tu că sunt haine? Și parcă trebuia să le mănânci? De ce nu mi-ai spus drept că e
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
eu acuma? Când a auzit toate astea Iusuf, i s-a-ntors inima pe dos; a-nceput și el să se bată cu pumnii-n cap și-n pântece, și să se vaite: M-a spurcat jidanul, efendi cadiu! Aman! M-a spurcat! Ce mă fac eu acuma? Tu de ce-ai mâncat? zbiară Aron. N-ai zis tu că sunt haine? Și parcă trebuia să le mănânci? De ce nu mi-ai spus drept că e tat-tău?207 Soluția decretată de cadiu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Billy, era la rândul său prezentat ca un strașnic băutor de bere rural, boem și bonom, ignorându-i-se evidentele calități manageriale. În scurt timp s-a schimbat și receptarea publică a locuitorului din Sudul rural, prea-cunoscutul hillbilly, rasist și spurcat de gură, scandalagiu și intolerant, în bătrânul cumsecade. Ibidem, p. 129. 481 Ibid., p. 131. Elvis a fost primul care a plasat o punte între country și rock, succesul său nebun și moartea prematură exercitând o influență asupra culturii americane
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
caietele de matematică... Privindu-le, uram și mai mult urgia hormonală, dezastrul care în douăzeci de ani avea să le preschimbe în femele putrede de lascivitate, în cucoane snoabe, în gospodine șleampete, în profesoare refulate, în intelectuale masochiste, în muncitoare spurcate la gură, măritate, divorțate, gravide iar și iar, înghițind la anticoncepționale, schimbând la tampoane, primenind la scutece, mîncîndu-și cu toatele bărbații, golindu-i de pasta cenușie din țeastă. De ce trebuiau să cadă? De ce 125 măcar unele nu puteau rămâne mereu așa
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
după-amiază, cu bucile ei largi, în jurul mesei familiale. Dar corzile țineau „contra“, scaunele relaxării cuviincioase se făceau arșice și o poftă nebună de violență și viciu vibra în josul trupului, împingea în sus erupții de simțuri. Această „larmă organizată, care îl spurca până și pe Beethoven“ plăsmui un ghetou de obscenitate, de anarhie, care în alte locuri exista aievea, aici însă nu domnea decât până ce ața trecea prin urechea acului; pe urmă ședeam iar la masa din Cöln, pusă de mama, tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
spună direcția Ultimei ore, care finanțase călătoria? Nu mi-a dat curaj nici lipicioasa tovărășie a lui NN din Fray Bentos, care a Împărțit cușeta cu mine și mi-a narat galanton un nesfârșit noian de istorii care, pe deasupra, erau spurcate și chiar șocante. Eu voiam să meditez la cazul Nierenstein, dar permanentul causeur nu mi-a dat nici cel mai mic răgaz. Spre dimineață, mi-am găsit scăparea moțăind din cap și șovăind Între amețeală, somn și plictis. Reacționarilor detractori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
porția, nici de-ar fi odată cu capul Însă, cum eu nu pregetam, îndemnându-l, el își luă palmele de pe gură, dând drumul la vorbe tânguioase și zicând: Că Mehmet drept credincios estem și pentru slănin atât de puțin, el nu spurcă atât de mult, încât Profet nu recunoaște la el în Rai Ci, iar a dat să se apropie necazul de echipa noastră de oropsiți ai sorții, ridicându-și iar capul între noi veninoasa zâzanie, că atunci Enea Căpută a propus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ei!), n-am nici o îndoială că, în alte vremi, ar fi îngroșat rândurile "surselor" Securității. Pe ce mă bazez? Pe o psihologie identică. E genul care te-ar vrea mort, dar pentru că nu te poate ucide, se mulțumește să te spurce anonim pe internet. În ciuda schimbărilor politice, numărul turnătorilor pare să fi rămas constant. Dacă nu cumva a crescut în ritmul dezvoltării tehnologice. Iar ceea ce am văzut că vine, aluvionar, pe diverse "portaluri", "site"-uri, "chat"-uri mă îngrozește. Parcurgerea unui
Ați turnat la Securitate? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8370_a_9695]
-
condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are a face tot așa de puțin cu cuvântul grecesc Kucov (cîne, și încă nelegiuit și spurcat) precât de puțin are a face d-l C. A. Rosetti cu partidul Rozei Roșie din Anglia. Iată cum stă lucrul. După moartea lui Socrat discipolii lui se împărțiră în două direcțiuni, unii căutând a dezvolta mai departe principiul cunoștinței
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
va fi chiar infern, după părerea mea, marii maeștri vor da din capetele lor albite de înțelepciune și vor zice: aiasta este foarte bine, alții vor întîrzia să vadă dacă nu vin anglo-americanii, pe urmă geniul pamfletar al unuia va spurca pe trădătorii de țară transfugi și dușmani plătiți. În general, toți vor fi înghițiți de stomacul tare al partidului comunist, cum a spus Lenin..." "Chiar așa a spus Lenin?", l-am întrerupt eu. "Da, chiar așa, noi avem stomacul tare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a aduce și țara la risipire desăvârșită și la pustiire... De care lucru bine venise vremea cuvântului lui David, sfânt prooroc și împărat, a-l zicere și noi cu puținel mai schimbîndu-l: Doamne, veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mâinile lor cu mite și îndrăzniră a vinde și a cârciumări sfintele taine și a goni pe moșnem, și în trudele și ostenelele lor a băga pe străini... Dar Matei ura de moarte pe greci și pe muscali! Dar nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Orient de masele slave, turanice și grecești cari [le] încunjurau. Și-n adevăr, daca citim documentul lui Matei Basarab de la 1639, ne încredințăm că el își pricepea misiunea lui istorică: Doamne! - zice el - veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mînile lor cu mite și îndrăzniră a vinde și a cârciumări Sfintele Tale și a goni pe moșneni și în avutul lor a băga pe străini, fum de rușine vecinilor noștri,... oameni străini nouă, nu cu legea (religia), ci cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sub privirile căreia România a cunoscut o degringoladă amețitoare sub toate aspectele. În consecință, Goma a ajuns exilatul cel mai demonizat, într-o măsură în care nici regimul comunist nu reușise s-o atingă. Și asta nu fiindcă el este "spurcat la gură", ci fiindcă a înțeles că trădarea intelectualilor a supraviețuit cu brio celor vreo cincizeci de ani de comunism. Iar Goma reprezintă conștiința națională de sorginte eminesciană, în contra pseudo-naționalismului de tip ceaușist. Înfrânt ca disident și alungat din țară
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
doar o părticică din scrisa sau data copilului, lucru care apare mai clar În basme, unde norocul și mintea sunt puse În cumpănă dreaptă. Prin țara Hațegului, moașa, singura care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile În cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a Întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și farisei despre încălcarea datinii. Cărturarii și fariseii vin la Isus și îl întreabă de ce ucenicii lui încalcă datina și nu se spală înainte de a mânca pâine. Isus le răspunde, chemând mulțimile în preajma sa, că nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese. În acest context, adresându-se mulțimii și referindu-se la farisei și la cărturari, rostește Isus "Lăsați-i pe ei; sunt călăuze oarbe, orbilor; și dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
doar o părticică din "scrisa" sau "data" copilului, lucru care apare mai clar în basme, unde norocul și mintea sunt puse în cumpănă dreaptă. "Prin țara Hațegului, moașa, singura care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile în cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]