770 matches
-
19 1/2 stânjeni sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc; tot acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având o lungime de 8 stânjeni; la coșeri se afla o casă de locuință acoperită cu stuh și două bordeie pentru servitori 43. Publicarea s-a făcut în Gazeta de Iași din 21 februarie 1890. La termenul fixat pentru vânzare (25 mai 1890), s-au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Întotdeauna, dar spațiul era restrâns. Eu Îl cunoșteam din timpul ocupației austriece, când mama mea pleca cu ordonanța la târguieli și bea bere neagră. Din 100 lei, cumpăra un palton imitație astrahan, și altele și Îi mai rămânea pentru 2 stânjeni de lemne!! La toți dorim multă sănătate și cele mai frumoase realizări. Marie și Evsei Kalmicov </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”17 februarie 1977”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea Dvs. ultimă pentru care vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să meargă la Burdușani, distanța era mică. Bineînțeles, războiul o închisese, deși învățătorul, un bucovinean, era la fața locului; neavând însă lemne, nu funcționa. Ca să adun copiii după drumuri, m-am dus la fiecare maică cerându-i un lemn din stânjenii lor, am pus și noi câte un sfert de stânjen din cele cumpărate de la maica stariță, promițând învățătorului că voi da la sfârșitul anului o recompensă elevilor ce vor urma regulat: la fete păpuși, la băieți bricege. Efectul fu foarte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
închisese, deși învățătorul, un bucovinean, era la fața locului; neavând însă lemne, nu funcționa. Ca să adun copiii după drumuri, m-am dus la fiecare maică cerându-i un lemn din stânjenii lor, am pus și noi câte un sfert de stânjen din cele cumpărate de la maica stariță, promițând învățătorului că voi da la sfârșitul anului o recompensă elevilor ce vor urma regulat: la fete păpuși, la băieți bricege. Efectul fu foarte mare, dar bineînțeles cursurile nu începură decât după Paști. Germanii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
două exemplare, a fost legată de mine după război, una pentru Clubul liberal, alta pentru biblioteca de la Florica. pregătiri de iarnă. polonezii I-am spus lui Costache că ne făceam pregătirile de iarnă. De la Kommandantură nu se acordase decât un stânjen de lemn pentru amândouă casele, dar inginerul silvic român a venit la noi, ne a promis și [a] trimis cât am cerut. La plecare le-am cărat la București, unde ne lipseau cu totul. Spiritul general era mult mai bun
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
propuneau - cu bani, bineînțeles - vase corespunzătoare de smalț subțire și prost. pădurea Pe de altă parte, veni ordinul de tăierea pădurii, frumoasa și draga noastră pădure, singura mângâiere ce aveam la Pasărea! La 1 aprilie tot trebuia dat jos. Vindeau stânjenul cu 180 lei, 50 lei(În ediția I, 1937: „60 lei“, p. 227. ) transportul la oraș. O nouă pungășie, desigur, concesionată unor antreprenori agreați, prin mare bacșiș, de administrația superioară și care le revindeau cu sume mari publicului. Nici măcar o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de painjen Roiesc ploșnițele roșii, de ți-i drag să te-uiți la ele! Greu li-i de mindir de paie și apoi din biata-mi piele Nici că au ce să mai sugă. - într-un roi mai de un stânjen Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă! Ploșnița ceea-i bătrână, cuvios în mers pășește; Cela-i cavaler... e iute... oare știe franțuzește? Cea ce-ncunjură mulțimea i-o romantică copilă. Bruh! mi-i frig - Iată pe mână cum codește-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ea, muștile mici se-ncurcă voind a trece drept prin ea. Suntem muști mici. Cezar {EminescuOpVII 299} PĂRINTELE ERMOLACHE CHISĂLIȚĂ 2255 Părintele era cam nalt de boiul [lui], nu-i vorbă, dar i se ședea, ca popă vezi Doamne. Trecea stânjenul și mai bine, îmbla țapăn, din care cauză reaua omenire îi pusese numele: popa Melesteu. Avea părul și barba roșie și arăta mai mult a talhar decât a popă, dar ce are a face? Cele mai [mari] merite ale părintelui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
extrem de importantă În război - mai ales Într-o luptă care implică penetrarea În teritoriul inamic. Dacă nu reușești să te retragi În siguranță, e ca și cum ai uita ultimul coș de pământ când sapi un puț adânc de o sută de stânjeni. Mișcă-te cu iuțeala vântului și Întoarce-te la fel. — Îți Înțeleg foarte bine precauția. Odată ce speranța i se Împlinise, Genba era absolut docil. Katsuie Își adună imediat generalii. Până seara, ordinele fuseseră trimise În toate taberele, iar pregătirile tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
vinde și nu se comisionează decât prin intermediul lor. Într-o regiune forestieră precum această provincie, lemnul de foc ar trebui să se dea la preț mic, dar pădurile sunt ipotecate, veniturile lor sunt poprite; arborii se vând în picioare, astfel încât stânjenul de lemne (un stânjen cub) se vinde cu un preț enorm de până la 18 ducați (mai mult de 200 de franci). Marii proprietari își au bunurile puse drept garanție în acest fel; veniturile sunt sechestrate pentru mai mulți ani în
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
comisionează decât prin intermediul lor. Într-o regiune forestieră precum această provincie, lemnul de foc ar trebui să se dea la preț mic, dar pădurile sunt ipotecate, veniturile lor sunt poprite; arborii se vând în picioare, astfel încât stânjenul de lemne (un stânjen cub) se vinde cu un preț enorm de până la 18 ducați (mai mult de 200 de franci). Marii proprietari își au bunurile puse drept garanție în acest fel; veniturile sunt sechestrate pentru mai mulți ani în avans. Un mare boier
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
frumoasa Ileana, pe Făt-Frumos, fratele tuturor Feților-Frumoși din basme, vrăjitoarea cea rea, zmeul, geniu malefic, Murgilă, Zorilă, Gerilă, a cărui suflare îngheață câmpurile la zece leghe împrejur și care se plânge de frig în fața unui foc mare de douăzeci și patru de stânjeni, Păsărilă, care caută în văzduh ciocârlia ascunsă după lună, Păcală, un soi de Polichinelle, păsările fermecate, balaurul, caii fermecați acre vorbesc, își iubesc și își apără stăpânul, trăiesc sub pământ și se hrănesc cu jăratic. Folclorul românesc este o literatură
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din urmă, creații ale lui Sion. Cocoana Profirița, instalată la Paris în chip de Cucoana Chirița, devine figură memorabilă: "În noua sa locuință, unde de la poartă era lumea primită de un portariu în uniformă și cu un buzdugan de doi stînjeni de lung, cocoana noastră, care se intitulase "princesa Cantacuzčne, née comtesse de Miroslava", avea o domesticitate mai numeroasă decît îi trebuia: lachei, valeți, subrete, cameriste, spălătorese, cusătorese mișunau în toate părțile. Saloanele otelului, mobilate cu cel mai mare lux, serele
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
între ei netrecînd decît un secol și ceva. Ceea ce arată, în același timp, înapoierea țării române în raport cu Vestul, precum și formidabila capacitate a neamului de recuperare, numai să i se ivească prilejul, fericit. De-o parte, primitivitatea boierului român măsurînd cu stînjenul estetica apuseană, - de cealaltă parte, la criticul divin, uriașa percepție europeană, - bruscă parcă - gravitatea, umorul, farmecul observațiilor, plus stilul gata consumat parcă de civilizație ostenită de atîta exercițiu al grandorii, deși, practic literatura română cultă modernă superior scrisă nu se
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
întrebat amicul domniei tale, dl. Constantin Cornescu, cel ce a scris Manualul vînătorului. Dar răspunsul i-l dăduseși mai din vreme prin povestea vulpii care risca să rămînă bearcă, după ce la început vînătorul o înzestrase cu o coadă de peste cinci stînjeni! Morala istorioarei, "dacă va căuta cineva o morală într-însa, este, precît mi se pare, că de vreme ce exercițiile vînătorești au darul de a dezvolta într-un chip cu totul excepțional imaginațiunea omenească, nu trebuie să cerem de la vînători o aprețuire
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
am să dărui nicicui Să bată ultimul cui Îl păstrez pentru mine Pentru capacul de la sicriu Bătut pe dinlăuntru Ultimul cui Înmormântat de viu Hârtia-foaie foiță Nu face cât o fetiță Iubito, te cam du, Chiar acu! If Dacă orice stânjen m-apropie de tine Înseamnă că doar dor e Dacă o prăjină ne desparte Tot dragoste e Dacă în tăcere singuri suntem Se pare că muri-vom Pentru o zi (una, alta) Sau nicicând, nicicum, totdeauna. Spleen sau numai spaimă
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
familii și din București: oamenii locului se chiaburiseră; fața satului se schimbase. - Sărut mâna, nașule, îl întâmpinară din stânga vorbele unui bărbat tânăr, ivit și el călare de pe un drumeag de țară ce străbătea niște ogoare de porumb înalt de un stânjen. - Cu Domnul, finule, îi răspunse popa Grigore, dându-i mâna ca să i-o sărute. Necunoscutul era învățătorul Ilie Gheorghe, un bărbat simpatic, înstărit și el, cu pământ și pruni, cu bani la bancă și la cooperativă; om de încredere al
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
un vas, ținând cont că era atât de susceptibilă „unduirii valurilor”, și mai ales pentru că era una singură. Să fie un vas cu un singur far? Ar fi periculos. Când vehiculul straniu se apropiase la o distanță de două sute de stânjeni, Isac văzu că e o motoretă. Pentru prima oară în viața sa, lui Isac i se întâmpla ceva „cu adevărat straniu”. Ceea ce el vedea acum n-ar cuteza sau n-ar putea să-și imagineze altcineva, nici în cele mai
J.M.A. Biesheuvel – O motoretă pe mare () [Corola-journal/Journalistic/4512_a_5837]
-
Pagină realizată de EMIL CONSTANTIN De la palme, fălci și lanțuri, la ari și hectare Unitățile de măsură arhaice au fost înlocuite prin sistemul metric de măsuri și greutăți Stânjenul c.v. și ș. v. Undeva, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, într-o posibilă discuție purtată între comercianți, dulgheri, fierari sau truditori ai pământului, proveniți din regiuni diferite, puteau fi auziți următorii termeni: „dacă nu îți ajunge și nu vrei
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
de altfel în majoritatea țărilor din Europa, existau o sumedenie de unități de măsură cu denumiri și valori foarte diferite, în funcție de regiunea și perioada la care ne referim, precum și în funcție de utilizatorii acestora. Un exemplu concludent în acest sens îl constituie stânjenul lui Constantin Vodă (stânjenul c.v.) și stânjenul lui Șerban Vodă (stânjen ș. v.), unități de măsură care aveau lungimi diferite și care se foloseau - la un moment dat - în paralel în Țara Românească; după 1844, stânjenul lui Constantin Vodă a
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
țărilor din Europa, existau o sumedenie de unități de măsură cu denumiri și valori foarte diferite, în funcție de regiunea și perioada la care ne referim, precum și în funcție de utilizatorii acestora. Un exemplu concludent în acest sens îl constituie stânjenul lui Constantin Vodă (stânjenul c.v.) și stânjenul lui Șerban Vodă (stânjen ș. v.), unități de măsură care aveau lungimi diferite și care se foloseau - la un moment dat - în paralel în Țara Românească; după 1844, stânjenul lui Constantin Vodă a fost înlocuit pe scară
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
existau o sumedenie de unități de măsură cu denumiri și valori foarte diferite, în funcție de regiunea și perioada la care ne referim, precum și în funcție de utilizatorii acestora. Un exemplu concludent în acest sens îl constituie stânjenul lui Constantin Vodă (stânjenul c.v.) și stânjenul lui Șerban Vodă (stânjen ș. v.), unități de măsură care aveau lungimi diferite și care se foloseau - la un moment dat - în paralel în Țara Românească; după 1844, stânjenul lui Constantin Vodă a fost înlocuit pe scară largă cu stânjenul
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
unități de măsură cu denumiri și valori foarte diferite, în funcție de regiunea și perioada la care ne referim, precum și în funcție de utilizatorii acestora. Un exemplu concludent în acest sens îl constituie stânjenul lui Constantin Vodă (stânjenul c.v.) și stânjenul lui Șerban Vodă (stânjen ș. v.), unități de măsură care aveau lungimi diferite și care se foloseau - la un moment dat - în paralel în Țara Românească; după 1844, stânjenul lui Constantin Vodă a fost înlocuit pe scară largă cu stânjenul lui Șerban Vodă. Sistemul
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
acest sens îl constituie stânjenul lui Constantin Vodă (stânjenul c.v.) și stânjenul lui Șerban Vodă (stânjen ș. v.), unități de măsură care aveau lungimi diferite și care se foloseau - la un moment dat - în paralel în Țara Românească; după 1844, stânjenul lui Constantin Vodă a fost înlocuit pe scară largă cu stânjenul lui Șerban Vodă. Sistemul metric Implementarea sistemului metric, ca unic sistem de măsură, s-a concretizat la data de 15 septembrie 1864, când a fost aprobată Legea pentru Adoptarea
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
stânjenul lui Șerban Vodă (stânjen ș. v.), unități de măsură care aveau lungimi diferite și care se foloseau - la un moment dat - în paralel în Țara Românească; după 1844, stânjenul lui Constantin Vodă a fost înlocuit pe scară largă cu stânjenul lui Șerban Vodă. Sistemul metric Implementarea sistemului metric, ca unic sistem de măsură, s-a concretizat la data de 15 septembrie 1864, când a fost aprobată Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți în România. Reglementarea a fost
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]