12,786 matches
-
să se întoarcă la obârșie. Nu merita să-și facă sânge rău de pomană și gânduri din toate prostiile. Poate și Invalidul știa toate astea, și de aceea și era așa. Poate știa chiar mai multe. Poate ajunsese la o stăpânire de sine și la o înțelegere mai mare decât a ei, și ziarele acelea care tipăreau toate minciunile nu erau pentru el chiar totul, cum părea, ci poate doar un mod de a obține altceva, ceva care ei îi scăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o zână, și din ziua aceea feciorul ei nu mai era al ei, i-l vrăjise și i-l luase zâna cea crudă și luminoasă, și după isprava asta neisprăvită au început să bată clopotele, și după clopote, tunurile, și stăpânirea a pus ochii cel dintâi pe băiatul ei învățat, și gata! El într-o parte să facă poduri, să umble războiul pe podurile lui, și Alexandru cu jidovcuța în cealaltă parte, unul la răsărit, altul la apus, i-au rupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fi dezvăluit întreaga taină a nopților și vieții ei, și el stătu o clipă să cântărească acest gând care-i punea într-o altă lumină existența, și se lăsă moale lângă ea, în grâul jilăvit de rouă, cu totul în stăpânirea tinerei femei rămasă cu ochii închiși lângă el, respirând ușor și prelung, ca-n somn. Adevărul e că, fără să mi-o spui, trebuia să spun eu înainte asta. Născocește altă minciună dacă vrei să nu mă necăjești, îl dojeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
statale, s-a simțit nevoia utilizării unor căruțe mici, la care se înhămau mai mulți cai, numite "olace", așa cum se numeau și cele din cnezatele rusești. Nu este exclus ca olacul să fi fost cunoscut prin părțile noastre de pe vremea stăpânirii tătărești (1241-1352), care controla un imens teritoriu, ceea ce în mod normal solicita și un sistem rapid de comunicație. De aici, denumirile de "olăcari" și "cai de olac", cunoscute și menținute peste timp. Prin 1521, Soliman Magnificul(1520-1566) trimite un olăcar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și din relatările unor călători străini. Poștele moldovene erau bune, dar existau încă multe abuzuri în privința rechizițiilor, consemna un misionar, Boscowich, care a călătorit în 1762, de la Galați la Iași și până la frontiera austriacă din nordul Moldovei. "În toată Moldova stăpânirea are obiceiul barbar de a răpi, pentru serviciul public, tot ce se întâlnește în cale, fără nici o considerație, fără plată, precum boi, care, cai, ce se răpesc de la țăranii din sate și de la călători, de pe drumurile mari. Aceste exacțiuni se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1775, Convenția de la Constantinopol, cedând Habsburgilor nordul Moldovei, în ciuda protestelor vehemente ale Domnului Moldovei Grigore al III-lea Ghica. Cu prilejul stabilirii hotarelor, Austria a mai anexat și alte 46 de sate, peste linia ce fusese hotărâtă inițial, extinzându-și stăpânirea asupra unei bune părți a Moldovei, formată în final din 278 de localități cu o suprafață de 10.442 km˛ și o populație de peste 70.000 de suflete, din care circa 73,5% români. Ca urmare, Constantin Moruziă 30 septembrie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
alchimie: pentru a o distinge de magie. Alchimia aparține fără îndoială ocultismului, dar este o „operație mistică“ a acestuia. Alchimia e o terapeutică, în timp ce magia e o tehnică. Alchimia creează un instrument pentru perfecționarea de sine, magia creează instrumente de stăpânire a realității înconjurătoare. Alchimia se situează pe o poziție transcendentalistă, pe când magia, pe una demiurgică. Aceste precizări nu se găsesc la Underhill în expunerea tipului sfântului și nu am reușit să le identificăm nici în alte părți ale cărții unde
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să recunoaștem însă că efortul ei este remarcabil, atât prin cantitate, cât și prin resursele de virtuozitate persuasivă puse în joc. Sursele sunt cele care nu au prea ajutat-o. Un autor cu o mai largă cultură filozofică și cu stăpânirea limbii germane ar fi putut ajunge la un rezultat mai bun. Dar nu mai adevărat. 6. Apocalipsa după Marta Așa cum am văzut, afirmația că cele opt (sau nouă) ultime prelegeri ale cursului lui Nae Ionescu sunt „împrumutate“ din Mistica lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Civilizația romană a lăsat cele mai numeroase și mai diverse vestigii antice pe teritoriul vechii provincii Dacia Felix. Urmele marii civilizații sunt evidențiate de temple, edificii rezidențiale, monumente, coloane, valuri de pământ, șanțuri, arme, podoabe, unelte, monede. Cele mai multe urme ale stăpânirii romane apar pe teritoriul vechilor orașe, precum Apulum, Potaissa, Napoca și, mai ales, în capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Rămășițe ale locuirii romane apar și în vechile așezări cu funcție minieră Alburnus Major (Roșia Montană) și Ampelum (Zlatna), Dacia
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și tătarii, stabiliți ulterior în Bugeac, au devenit aliații turcilor. Pierderea de către moldoveni și ruși a luptei date contra turcilor la Stănilești, lângă Huși, în 1711, ca și trecerea, nu mult după aceea, a cetăților Camenița și Hotin (1713) în stăpânirea otomană a făcut ca valea Prutului să se transforme într-un adevărat drum de scurgere pentru armatele turcești, care circulau necontenit între Brăila și Hotin, mergând mai mult pe partea dreaptă avăii Prutului. De aceea, până la sfârșitul secolului al XVIII
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
spre exploatare. Devălmășia era, după cum afirmă Stahl, provocată de mijloacele tehnice care necesitau mobilitate în stabilirea locului culturilor. Forma de proprietate care seamănă cel mai mult cu proprietatea privată, dar este totuși departe de a o putea numi astfel este stăpânirea locurească. Aceasta este definită de Stahl (1998, vol. II, pp. 166-167) ca „dreptul de folosire exclusivă a solului de către o familie sau grup de familii, fără ca asta să echivaleze cu un drept de proprietate asupra respectivului sol”. Stăpânirea locurească era
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
astfel este stăpânirea locurească. Aceasta este definită de Stahl (1998, vol. II, pp. 166-167) ca „dreptul de folosire exclusivă a solului de către o familie sau grup de familii, fără ca asta să echivaleze cu un drept de proprietate asupra respectivului sol”. Stăpânirea locurească era un drept asupra unui teren pe care îl dobândeai în urma executării anumitor lucrări de transformare a unui teren din unul fără valoare economică, sau cu valoare economică mică, într unul cu valoare economică, sau cu valoare economică mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a unui teren din unul fără valoare economică, sau cu valoare economică mică, într unul cu valoare economică, sau cu valoare economică mai mare decât înainte. Stahl (1998, vol. II, pp. 167-169) menționează trei tipuri de lucrări care puteau crea stăpâniri locurești, putând fi încadrate, în contextul analizei noastre, ca reguli de acces: defrișare, desțelenire sau lucrări de amenajare a apelor. În toate cele trei cazuri, munca depusă era o justificare pentru dobândirea stăpânirii locurești, împreună cu toate celelalte reguli menționate anterior
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
trei tipuri de lucrări care puteau crea stăpâniri locurești, putând fi încadrate, în contextul analizei noastre, ca reguli de acces: defrișare, desțelenire sau lucrări de amenajare a apelor. În toate cele trei cazuri, munca depusă era o justificare pentru dobândirea stăpânirii locurești, împreună cu toate celelalte reguli menționate anterior. În ciuda faptului că defrișările și desțelenirile puteau fi făcute fără limită, apar conflicte cu privire la aceste stăpâniri. Stahl (1998, vol. II, p. 53) menționează trei cauze majore ale unor astfel de conflicte: o primă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
lucrări de amenajare a apelor. În toate cele trei cazuri, munca depusă era o justificare pentru dobândirea stăpânirii locurești, împreună cu toate celelalte reguli menționate anterior. În ciuda faptului că defrișările și desțelenirile puteau fi făcute fără limită, apar conflicte cu privire la aceste stăpâniri. Stahl (1998, vol. II, p. 53) menționează trei cauze majore ale unor astfel de conflicte: o primă cauză este dorința unor obșteni de a acapara terenuri puse în valoare prin defrișare sau desțelenire de către alții; o altă cauză este amplasarea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1998, vol. II, p. 53) menționează trei cauze majore ale unor astfel de conflicte: o primă cauză este dorința unor obșteni de a acapara terenuri puse în valoare prin defrișare sau desțelenire de către alții; o altă cauză este amplasarea respectivelor stăpâniri - fie blocarea unui drum, fie situarea într-o țarină supusă obligației de a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren pe care obștea dorea să-l împartă în loturi
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prin defrișare sau desțelenire de către alții; o altă cauză este amplasarea respectivelor stăpâniri - fie blocarea unui drum, fie situarea într-o țarină supusă obligației de a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren pe care obștea dorea să-l împartă în loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată a stăpânirii într-un alt loc, denotând astfel norma puternic
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren pe care obștea dorea să-l împartă în loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată a stăpânirii într-un alt loc, denotând astfel norma puternic internalizată de toți conform căreia obștea are întâietate asupra intereselor private. Stăpânirile locurești, deși mai stabile ca alte terenuri agricole, nu erau nici ele permanente din cauza imposibilității tehnice de a menține mulți
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată a stăpânirii într-un alt loc, denotând astfel norma puternic internalizată de toți conform căreia obștea are întâietate asupra intereselor private. Stăpânirile locurești, deși mai stabile ca alte terenuri agricole, nu erau nici ele permanente din cauza imposibilității tehnice de a menține mulți ani la rând același teren în exploatare agricolă. Odată cu apariția tehnicilor de exploatare perpetuă, stăpânirile locurești se permanentizează, devin ocini
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
are întâietate asupra intereselor private. Stăpânirile locurești, deși mai stabile ca alte terenuri agricole, nu erau nici ele permanente din cauza imposibilității tehnice de a menține mulți ani la rând același teren în exploatare agricolă. Odată cu apariția tehnicilor de exploatare perpetuă, stăpânirile locurești se permanentizează, devin ocini. „Un alt factor de apariție a ocinilor a fost creșterea populației, care face mai acută lupta de concurență dintre gospodării și, în special, diferențierea populației în bogați și săraci. Tragerea de garduri, care aveau un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea ocinilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 171). Pe lângă factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în ocini. Un prim criteriu era legat de statusul pe care respectivul apropriator îl avea în obște. Astfel, în raport cu acest criteriu, justificarea se făcea fie prin relația lui cu domnia, și anume prin faptul că el avea un rol
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
biserici un Columb, căci fără el învățam acum nemțește cu dicționarele pe genunchi. În belșugul de-acolo nu poate apărea o gândire teologică. Americanii n-au vocație; îl invocă pe Dumnezeu doar ca să le binecuvânteze prăvăliile. Ei gândesc negustorește. Exercită stăpânirea lumii doar la casele de bani. ANTISEMITISM Antisemitismul nu e o reacție spontană a românilor, a germanilor, a polonilor, a maghiarilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E provocat de ei, ca spaimă, crezând că
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
toamnă odată cu ceilalți copii de vârsta lui. Și-ar fi dorit el mai multe dar, starea de sărăcie lucie a familiei, Îl obliga să se mulțumească cu puțin. Abia Îi mai trecuse teama de motanul vecinilor, că o alta pusese stăpânire pe Ionuț. Într-una din seri, tatăl său ostenit de cât trudise toată ziua, pentru un blid de mâncare și câțiva bănuți, de la două văduve, care-și pregăteau magaziile cu lemne pentru iarnă, spusese: Iacă. nevastă, măcar anul acesta sărbătorim
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ar deveni un bun paravan ce ar feri-o de ceilalți. Portretul lui este expresiv, dar pur imaginar, părând o descoperire de moment: “Se gândi la el: înalt, subțire, dar cu aspectul sănătății morale, cu o vorba cumpătată și liniștea stăpânirii de sine; imberb și pal ca și cestălalt, dar cu un chip rece, pe care nu apăreau impresiile de nici un fel, inexpresiv din cauza acelei discipline interioare și din a liniilor feței care aveau riguroasa măsură a unei efigii. Cum ar
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
rece și cam fad, cum îi erau și aparențele...” Acest portret ambiguizat se repetă și în descrierea feței lui Steriad:” Printre fustișoarele albe ale dansatoarelor văzu o statuetă mică, dar cu forme pline, cu mișcări sigure și cochete, cu deplină stăpânire a tuturor mijloacelor feminine de seducție. Avea o rochie albă, de o ingenuitate calculată. Decoltată tare, cu subsuoarele goale, cu brațele ca două fluiere rotunde și subțiri, goale; era învăluită într-un tul transparent care le mărea goliciunea, încheiat sus
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]