4,267 matches
-
situarea enormă și deformată în cadrul acestei realități a celui ce face declarația (vezi, „iată ce a transmis lumii, în numele meu, agenția de presă...”): ele ne duc cu gândul spre tipologia unui dictator de jucărie. Dar, dincolo de aceste aspecte, e de stăruit asupra descrierii mesei de prânz de după ședința de Consiliu, descriere stupefiantă, căci abundă de neadevăruri. Cum s-au petrecut lucrurile de fapt? După ședința de Consiliu, a fost organizată o masă de prânz, la Casa Vernescu, pentru toți membrii Consiliului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
ține o conferință publică și una în cadrul Soc[ietății] de Lingvistică de acolo. ac tot ceea ce-mi stă în putință, spre binele țării noastre. Dacă se va mai pune problema catedrei de Dialectologie, eu vă rog și acum să stăruiți să fiu încadrat la ea. Cred că merit și eu o catedră, după strădania depusă până acum. Vă urez spor la muncă de la Academie și vă rog să credeți în sentimentele mele de sinceră afecțiune și admirațiune. Devotat, Sever Pop
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
ciuhurez, că nu vezi pe nimeni, și că te-ai sălbătici cu desăvârșire dacă n-ai cultiva măcar acasă, vițul solitar aș zice al cafelei, pe carele știu că îl consumi la căldurica conjugalității. Aci, în paranteză, lipsa de cafea stăruie, și nu este ca la voi, abundența de cutii transoceanice. Noi, însă, cei împătimiți, continuăm a „mitocosi?” prin infame localuri, filtruri mai mult sau mai puțin dubioase. Ei, unde sunt frumoasele zile de la Aranjuez, când te devastam hebdomadar, de câte
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
Constantin Trandafir Despre noul climat european din secolul al XX-lea s-au scris tomuri întregi, încât a mai stărui în legătură cu această mutație ar fi un lucru de prisos. Pentru cunoscători sunt locuri comune, pentru cititorul de obște nu-i rău de amintit decât foarte pe scurt câteva elemente de căpătâi. Căci proaspătul context european, de o amploare decisivă, a
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
lansa paradoxul că n-a făcut altceva decât să plagieze. Subtilitatea trebuie căutată mai departe de afirmația izbitoare. Oricât de impropriu pare, totuși „creativitatea înseamnă selecție”. Cât despre influența modelatoare și cea catalitică, se pare că nu e nevoie de stăruit asupra disocierilor pentru finalitatea acestui proiect, care nu este nicidecum doar unul amator de izvoare literare. Nici măcar în sensul canonic al comparatismului, acela de a adânci relațiile spirituale, raporturile existente de fapt între operele, inspirațiile și viețile unor scriitori aparținând
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
morală să-l condamne pentru că nu dorește să moară PNL?". Lucian Bolcaș a precizat că nu ia în calcul reacția negativă a lui Mircea Ionescu Quintus față de Călin Popescu Tăriceanu, ci modul în care președintele de onoare al PNL se stăruie pentru păstrarea valorilor liberale. "O denumire fără conținut este egal cu zero", a precizat avocatul Lucian Bolcaș.
"Penibil. Este venerabilul Mircea Ionescu Quintus un frustrat?" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29457_a_30782]
-
domnului Constantin Moisil, profesor la Liceul din Tulcea 4; Trimite: N. Iorga, Vălenii de Munte]. [București], 11 iunie 1923 Scumpe d[omnu]le Cantilli 5, Grija ce purtați bisericilor din Bacău vă onorează. Dacă aș mai veni pe la Comisiune, aș stărui în folosul lor. Cum sunt silit a n-o face, voi vorbi călduros d[omnu]lui V. Drăghiceanu. Primiți, vă rog, salutările mele. N. Iorga Vălenii de Munte, 26 septembrie 1927 Stimate coleg 6, Cred că se poate prezenta cineva
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
cinstit m-aș bucura să mă scape” (p. 221). Există cel puțin două reformulări mai plauzibile ale acestei fraze cu noduri. Efortul ar fi fost minim. Și la pagina următoare există surprize, și mai departe, către finalul romanului. Nu mai stărui asupra lor (capodopera rămâne utilizarea, undeva, a lui „precum” în loc de ceva mai cinstitul „decât”). Mi-am asumat rolul inconfortabil de comentator pricinos pentru că, așa cum văd eu lucrurile, aceste neglijențe de limbă afectează serios structura romanului. Gravitatea (și, adaug, subtilitatea) subiectului
Stângăcii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3370_a_4695]
-
sfat al lui Georgeoiu, directorul editurii la care lucrează Chiril; destăinuie pierderea jurnalului prietenilor săi, Hary Brummer și Cavadia, cerândule sfatul). Cavadia, acest personaj cu rezonanțe mateine, descoperă esența conflictului de conștiință dovedit de Chiril și consemnat de jurnal: „Cavadia stărui, ceru amănunte în plus, ca să-și facă o idee și mai clară. Era, la urma urmelor un jurnal politic?... Chiril exprima cumva punctul de vedere al unuia care judecă politic realitatea, sau moral ?“. Se confruntă aici un punct de vedere
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
bătaie de joc: «Logofete, brânză-n cui, lapte acru-n călimări, chiu și vai prin buzunări!», puteam să rămân cum era mai bine «Nic-a lui Ștefan a Petrei», om de treabă și gospodar din Humulești”. Dacă nu era mama să stăruie, rămânea, cu alte cuvinte, analfabet. Și azi sunt la noi copii, de țigani îndeosebi, nevoiți să înfrângă voința părinților și să ia drumul școlii. Nu mai vorbesc de țări asiatice unde școala le e interzisă fetelor sau de restricțiile religioase
Drumul către școală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3001_a_4326]
-
peste Ticfani, Rotofei ca o gutuie, Dar, fiind că-s diafani, De cucui, pericol nu e. Cad pe limbă și pe șal, Parcă-s puși pe năsărâmbe; Cad în pragu-mi pastoral Și pe gardurile strâmbe. Cad buluc, sau mai înceți, Stăruind să îmi arate Doară ei că îs poeți: , , D' ăia clasici, măi fârtate!'' Cad în jos; au și humor, Că admit să mă amastic Oblu în fiesta lor, Cu limbaju-mi pleonastic. ........................................................ Iarnă-i! Și mă-ntreb mereu: Unde-or fi
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
Matei Stârcea Crăciun La trecerea unui an de la deschiderea Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC) stăruie încă o anume neclaritate privitoare la menirea instituției. Strădania curatorilor de a focaliza expunerile muzeului asupra artei contemporane, concepută autonom de categoria mai amplă a artiștilor contemporani, nu este lesne conștientizată de public. Este contemporan artistul care trăiește în prezent
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
scuptura anilor '70-'90 dau chip vizibil României profunde, expun fizionomia unei culturi care a reușit să se regândească și să se regăsească în "tihna" forțată a enclavizării comuniste. Protestul plasticii contra frontierelor arbitrar închise fascinează prin vigoare și autenticitate. Stăruie și azi nestinsă, în memoria iubitorilor de artă, imaginea expozițiilor montate de Mihai Oroveanu, cu ani în urmă, la Sala Dales sau în sălile ale Teatrului Național. Numeroase sunt lucrările, dintre cele acum expuse, care au primit la momentul vernisajelor
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
referință e "Moftul Român". Altele, ca, bunăoară, foarte cunoscuta Vizită, n-au apărut la gazetă, ci direct în volum. Pe lîngă cele cîteva bucăți prea știute, editorul alege să dea din nou la tipar vreo trei asupra cărora merită să stăruim. Bunăoară, O lacună. Poveste cu Mache și Lache, impiegați ieșiți din program, să-ntîlnească damele. Mache se grăbește, Lache zăbovește. Într-o discuție de berărie, cu amici, pe urmă la băcănie, comentînd lacuna legii penale, aceea de-a nu prevedea pedeapsa
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
invocat-o Dumitru }epeneag, la modul explicit, în Cuvântul nisiparniță. Apetența pentru teorie a făcut ca scriitorul, încă de la debutul său, să-și pună mai bine în evidență inconformismul. Marian Victor Buciu, autorul unui eseu monografic despre Dumitru }epeneag, a stăruit, în colocviul universitar de la Timișoara, asupra înnoirilor susținute de prozator, de la onirismul estetic promovat în 1968 până la ajustările aduse textualismului. De reținut declarația scriitorului, într-un interviu din 1996 dintr-o revistă luxemburgheză, că în Hotel Europa a năzuit să
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
ce vă să zică „efectul de galben”. (Deh! - Efectul Coandă, Efectul Sorescu, între altele !). Aceeași sursă americană, citată mai înainte, a atras atenția ca pictorul „nu a fost nebun, nici alcoolic, cum s-a presupus până acum”. Comparatistul Virgil Dumitrescu stăruie, în timp și în spațiu, asupra diferitelor maladii pe care le-au încorporat doar... geniile. Documentarea făcută de poet este de tot respectul, mai cu seamă că se încorporează printr-un limbaj distributiv vizând poeți, pictori, muzicieni, compozitori, sculptori. Adică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
e menirea artei și a poeziei cu iz prepuțian, în special! De aici, din deșteptăciune și noblețe, parcă văd întreg poporul român pus la patru ace, cu papion și frac, oricând și oriunde zâmbind! De! Bine ar fi! Cum însă stăruie în noi Toma Necredinciosul, soli citam, din nou, public, Parlamentului României, reintroducerea articolului 400, cel care interzicea, pe vremuri, înainte de ’89, consumul de alcool mai devreme de orele 10 și în timpul programului. La început (pentru a nu fi acuzați de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
adevăr recentă lucrare a unuia dintre adevărații enciclopediști români, George Popa1. Recentă lucrare de eminescologie a Profesorului George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hype rionic 2, are meritul de a readuce în discuție una dintre neprețuitele sale problematici, asupra căreia a stăruit vreme de-o viață, operă emines ciană, cea care conferă literaturii române multiple perspective, cea metafizica rămânând de referință. De-ar fi să ne aplecăm doar la riguroasă „restituire” a înțelesului eminescian, întinsă în cele 7 volume 3, ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pasare Phoenix. Marius Oprea în „Adevărată călătorie a lui Zahei - V. Voiculescu și taină Rugului Aprins” (2008), cu un cuvant înainte de Andrei Pleșu, readuce în mintea cititorului, uitată mișcare a Rugului Aprins, unica în istoria românilor. Autorul cu îndelunga răbdare stăruie în căutarea prin țară mărturisitorilor martiri și identifică tensiunea spirituală. Fără a face o recenzie asupra românului realist, căutăm să determinăm cititorul la o lectură participativa, al cărui rezultat va fi identificarea documentației despre câteva din mărturiile inedite și portrete
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
valori spirituale și morale, în cazul de față, iubirea sa pentru Laura. Lipsurile, boala, neînțelegerea unui soț pe care îl știa altfel, îi vor grăbi acesteia sfârșitul. La fel ca și Ana, Laura își acceptă destinul. Dincolo de moartea ei, mai stăruie încă trecutul, momentul când l-a întâlnit pe Alec. „Când l-am văzut prima dată, nu am avut o atracție specială pentru el; mi s-a părut că am cunoscut o persoană ca multe altele în viața mea. Apoi l-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ale Notarului Anonim despre vechimea acestei populații care, dacă nu ar fi fost de prin partea locului, ar fi însemnat că a căzut din cer. Le-am adunat și fiindcă îmi vorbise, în două rânduri, prin telefon despre această temă stăruind să mai adăugăm ceva în această materie, i le-am și dat... Ar fi greu de descris tulburarea nouă ce i-am adus-o și aceasta nu atât fiindcă, așa cum și spusese ceva mai înainte, purta însuși numele Tribului ci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
s-a referit, în expunerea ei, la dificultățile traducerilor de specialitate. în ce mă privește, programat să-mi susțin expunerea tot în secțiunea literară, am spus câteva lucruri despre alternanța ,îngheț"-,dezgheț" în politica culturală de la noi, de până în 1989, stăruind asupra momentului 1968, ca moment de vârf al dezghețului, în contextul creat de evenimentele din Cehoslovacia în acel an dramatic. Prof. Jiři Hoppe, la secția de istorie, a vorbit pe larg despre ,România și Primăvara de la Praga", subiect reluat și
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
Daniel Cristea-Enache Memoria noastră afectivă colorează diferit vechiul regim, ,Epoca de Aur" din care am ieșit și pe care nu puțini și-o amintesc cu ochii împăienjeniți de lacrimi. Într-una din pivnițele întunecoase ale mentalului colectiv, Nicolae Ceaușescu stăruie ca un tătuc exigent, dar drept, un om de omenie împins într-o direcție nefastă de către ea. Câte ar mai fi făcut el pentru noi, dacă nu l-ar fi stricat anturajul! Și ce multe lucruri a realizat, chiar și
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
personalitate. Din această cauză, în comparație cu grosul comentariilor exegetice din carte, pasajele privind viața lui Noica sînt puține și presărate din loc în loc. Și totuși, atîtea cîte sînt, lectura lor te face imediat să-ți pară rău că Ianoși nu a stăruit mai mult în indicarea detaliilor biografice pe care le avea la îndemînă în privința lui Noica, și asta pentru că informația pe care o pune în pagină este prețioasă și uneori unică, ca de pildă atunci cînd vorbește de lagărele de prizonieri
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
vechile cutume, de vechile reflexe. Și regret că trebuie să repet o constatare. Comentariul consacrat literaturii e mai puțin liberal decît cel al zonei politice. Pe cînd în gazete ne întîlnim cu păreri răspicate, cu energice recuzări, în revistele literare stăruie încă, cu nu prea multe excepții, un conservatorism cosmetizat, un conformism elegant care se teme de controversa deschisă, de sinceritatea incomodă a unor dispute reale. Sub felurite pretexte, ne temem să nu tulburăm o ordine mai mult ori mai puțin
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]