1,803 matches
-
decât aceea a rivalului său Mavrocordat 35). Între acesta din urmă și Elbert de Hochepied este un schimb de scrisori în 1748, prilejuit de chemarea la București a doctorului Andreas Frydenryk, încă unul din medicii consultați de domn cu o stăruință care indică fie o sănătate foarte șubredă, fie ipohondrie. Mai târziu, găsim o recomandare pentru chirurgul Rentzing, care fusese timp de șase ani în serviciul ambasadorului Olandei înainte de a veni, în 1759, în Țara Românească 36. Din anii 1748-1750 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o rezistență interioară atât de minoră și cu o conștiință națională atât de labilă“ experimentul bolșevic „ar putea echivala cu o lichidare“. Profetism cioranian? Să reținem cele două remarci cu privire la „rezistența interioară minoră“ și „conștiința națională labilă“, care merită o stăruință specială în dezbaterea de idei cu privire la geneza comunismului românesc. La finele acestor raționamente, Cioran pune o concluzie menită să genereze noi întrebări: „România are enorm de învățat de la Rusia“13. Încă o cugetare profetică? România va învăța de la Rusia bolșevică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Uniunea Scriitorilor și însărcinat cu organizarea marilor manifestări aniversare și comemorative (1955-1975). Debutează editorial în 1949, cu placheta Dimineața pe schele. După volumul Rădăcină și cer (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), publică tot mai puțin versuri originale, dedicându-se, cu stăruință, minuție și implicare afectivă, tălmăcirii poemului Zlatna al umanistului Martin Opitz, poem care reprezintă „una din cele mai frumoase icoane ale sufletului românesc” (Adolf Armbruster). În primele cărți ale lui G. predomină versificările unor teme „obligatorii” în epocă, tratate însă
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
există vagi referiri la literatură. De la 9 aprilie 1889 revista va fi redactată de Radu Popea și va avea o apariție neregulată. La 1 octombrie se formează un nou comitet de redacție, care scoate seria a doua până la sfârșitul anului. Stăruința cu care numele lui Eminescu este folosit de redactorii revistei a fost privită de contemporani și de comentatorii de mai târziu ca un simplu procedeu de publicitate. În realitate, tinerii din comitetul de redacție nutreau un adevărat cult pentru poet
FANTANA BLANDUZIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286950_a_288279]
-
D. este reținut însă la Kiev, unde, invocată fiind carantina împotriva unei epidemii de ciumă, este interogat și constrâns să aștepte răspunsul la petiția adresată țarului. Declarația pe care o face în fața autorităților kievene îl arată hotărât, apărându-și cu stăruință cauza (exprimându-și rezerva față de promisiunile polonezilor „nestatornici”, D. atrăgea atenția asupra dezavantajelor ce le-ar prezenta pentru Rusia consolidarea puterii militare a turcilor în Moldova), pătruns de soarta țării, amenințată de „pierzarea cea din urmă”, și luptând să înlăture
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Cluj), „Graiul nostru”, „Grai și suflet”, „Revista pentru istorie”, „Arheologie și filologie, fonetică și diactologie”, „Cercetări lingvistice” ș.a. Discipol al lui Ovid Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare, evidențierii straturilor celor mai vechi ale limbii române, prilej pentru a face ample incursiuni în istorie, istoria culturii, folcloristică, literatură română veche, romanistică, filologie comparată. Luminarea etimologiei unor toponime sau expresii, a unor structuri sau forme de
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
În 1904 se afla la Salonic, însoțindu-l pe Démètre, numit acolo consul general și desfășurând o intensă activitate spirituală în rândul aromânilor din Macedonia. În anul următor proiectează înființarea la București a unui spital al congregației Saint-Vincent-de-Paul și, datorită stăruințelor sale și sprijinului dat de profesorul N. Paulescu, ia ființă, pentru început, un dispensar gratuit cu numai trei surori, deschis bolnavilor săraci, indiferent de confesiune. În decembrie 1906, tot grație insistențelor sale, se întemeiază Asociația Doamnelor Carității. În 1907 aderă
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
Tartarin din Tarascon, București, 1942; Ivan Turgheniev, Anciar sau Arborele morții, București, [1912]; N. Iorga, Istoria românilor și a civilizației lor, București, 1929; Tălmăciri alese din Sf. Ioan Gură-de-Aur, București, [1937]; Samuel Smiles, Ajută-te singur sau Caracter, purtare și stăruință, București, [1935]; Viețile Sfinților, I-VII, București, [1934-1941]; Nicholas Patrick Stephen Wiseman, Fabiola sau Biserica din catacombe, București, [1937]; Vladimir Ghika, Femeia adulteră, Săbăoani, [1938]; John Lübbock, Fericirea de a trăi, București, 1939; Bernardin de Saint-Pierre, Paul și Virginia, București
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
pe cale spiritistă, el lasă liber accesul unor scriitori mediocri. Poezia din R.n. este în genere fără strălucire, majoritatea autorilor așezându-se în descendența lirismului eminescian (Al. Vlahuță, N. Iorga, Veronica Micle, Traian Demetrescu și mulți alții). Semnificativă ar fi și stăruința lui Hasdeu în a crede că a descoperit în Gheorghe din Moldova un mare talent. Remarcabile cu adevărat se dovedesc doar versurile lui Hasdeu, izvorâte dintr-o sfâșietoare durere (Așteptând, Gaudeamus, Dumnezeu). Cultul Iuliei Hasdeu este întreținut într-o manieră
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
Todoran, Punerea în proprietate, RL, 1997, 27; Cornel Ungureanu, Despre timpul recuperărilor, O, 1997, 7; Mircea Borcilă, Spre o definire a expresionismului românesc, ST, 1997, 9-10; Teodor Vârgolici, Ediția critică Aron Cotruș, ALA, 2000, 543; Petraș, Panorama, 561; Cornelia Ștefănescu, Stăruința pe documente, RL, 2003, 34. N.M.
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, devenind, tot acum, membru al Institutului de Literatură condus de Mihail Dragomirescu. Călăuzit de profesor (în casa căruia locuia), tipărește cartea de poeme Vremelnicii (1924), unde cultivă cu stăruință catrenul. În octombrie 1925 imprimă la Focșani o revistă într-un singur număr, „Meduza”, un fel de publicație personală, unde semnează versuri, proză și critică literară, pe care o machetează, ilustrează etc. Ultima plachetă tipărită la Focșani poartă titlul Rumeurs
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
sugestia nu lipsesc. Materialitatea concretă, prin selectarea unor elemente care nu recompun existentul, ci doar îl figurează vag, ca în vise, sau poate mai exact, sugerează propria realitate interioară. Ovid Densusianu văzuse în versurile lui mai întâi un „lirism primăvăratec”, „stăruința de a se ridica la abstracțiuni, la o poezie de gândire”, iar mai târziu un „lirism când grav, când capricios, de reculegeri în singurătăți, de îndurerări și resemnări, dar și de înviorări în zburdălnicia gândurilor, în neastâmpărul aripilor întinse spre
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
Simpozionul a avut loc: Ana Blandiana și Romulus Rusan. Spre deosebire de mulți alții, eram acolo pentru prima dată. Știam din auzite ce lucruri admirabile înfăptuiseră la Sighet Ana Blandiana și Romulus Rusan, cu o cheltuire imensă de energie, cu o eroică stăruință. Ce am văzut mi-a întrecut însă așteptările. Mai întâi Memorialul, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, spre a reproduce întocmai titulatura acestei instituții. Există, desigur, și Aiudul, există Gherla, Pitești, Râmnicu Sărat, Caransebeș, Galați, toponime a căror invocare configurează
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
română, încurajarea traducerilor în românește, abolirea monopolului tipografic, înființarea unui teatru național. Întrunirile S.L. aveau loc în casa din București a lui Dinicu Golescu. Aici au fost citite gramaticile lui Heliade și Iordache Golescu, traduceri din Boileau și Lamartine. Prin stăruința membrilor societății s-a deschis o școală la Craiova, unde s-au predat pentru întâia dată gramatica și literatura în limba română. Deși a avut o existență scurtă, încetând în timpul războiului ruso-turc dintre 1828 și 1830, S.L. a contribuit la
SOCIETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
sur sa propre Passion, pensaut qu’il peut être abandonné par son père” (Jacques Le Goff - Nicolas Truong, op. cit., p. 78). Luca (22, 44) vorbește despre „sudoare” (tot un „lichid” propriu corpului omenesc): „Și fiind în zbucium, cu mai mare stăruință se ruga. Iar sudoarea Lui s-a făcut ca picături mari de sânge care picurau pe pământ”. 149. Vezi Ștefan D. Grecianu, în Radu Greceanu, Viața lui Constantin Vodă Brâncoveanu, București, 1906, p. 285-289. 150. Émil Legrand, Généalogie des Mavrocordats
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că ghidul nostru, care era deja derutat, s-ar pierde și mai tare din cauza neîncetatelor sale amenințări și că, dimpotrivă, ar trebui să aibă În vedere faptul că acesta, de bună seamă, nu greșise drumul În mod intenționat. Dar toate stăruințele mele au fost zadarnice. Seara Începuse de-acum să se apropie și, În Întunericul nopții, ghidul Își luă tălpășița, lăsându-ne În voia sorții. Imaginați-vă numai În ce situație ne aflam! Singuri În mijlocul deșertului, fără ghid, necunoscând drumul - nici măcar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ca ticăloasa gută și piatra, La indieni și perși arar se știu. XX Pânzeturi curate ca pe-un confort le ținem, Și schimburile dese ale lenjeriei; Esențiale pentru sănătatea noastră le consider, Prin urmare spre ele te Îndemn cu anume stăruință: E important, oricât de neînsemnat ar apărea, Ceea ce-acum În mințile voastre aș vrea să-ntipăresc - Nu uita ca oricând te-nveșmântezi, Haine reci să nu Îmbraci pe trupul transpirat. XXI Nu neglija nici marea, nici râul curgător, Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
provocând o foarte stranie modificare a rolurilor. Nuvela Însăși Își ratează scopul, iar această ratare nu mai poate porni decât de la existența reală a unui Honigberger fantastic, a lui Zerlendi și a Ïambhalei, În care naratorul trebuie să creadă cu stăruință fie și numai pentru a scrie prima ei frază. Însă rezultatul este unul dezamăgitor pentru narator și pentru cititori tocmai din cauza reculului Înțelegerii lor, din care rezultă o experiență a decepției (scr. visa-v³daka). Aceste Întâmplări fantastice petrecute În mijlocul Bucureștiului, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un principe străin... este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima speranța că Europa „va ține seama de dorințele rostite În atâtea rânduri și cu stăruință, de o Întreagă nație” <ref id="8">8 Ibidem, p. 341. </ref>. Există destule probe documentare care atestă că Al. I. Cuza a Împărtășit fără rezerve acest punct de vedere și contemporanii săi ne dau asigurări că, Înainte de a fi
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
reprezentanți, forme de artă ale acestuia, chiar dintre cele mai radical inovatoare. Caracterele tradiționaliste se precizează mai cu seamă în poezie. Invarianta lor este estetizarea spiritualizantă a unui material de inspirație autohton. Menținându-se în universul rural, tradiționaliștii semnalează cu stăruință în acesta constituenți ce nu atrăseseră în chip deosebit privirile sămănătoriștilor. În versul sămănătorist apar în prim-plan câmpuri, holde, munți, ciobani, hore, nunți, lăutari, cârciumi, hanuri; lirismul tradiționalist decorează peisajele cu biserici, schituri, troițe, înfățișează preoți, monahi, ceremonii cultice
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
relațiile culturale și literare slovaco-române începând cu umanistul Nicolaus Olahus - care, ca arhiepiscop al Ungariei, a contribuit la ridicarea culturală și religioasă a orașului Trnava -, continuând cu perioada 1910-1918, cu cea interbelică (1918-1939) și prima jumătate a anilor ’40, cu stăruință asupra receptării literaturii române după 1949 și încheind cu deceniile 1970-1990. Pentru fiecare perioadă V. definește modul cum au fost întâmpinate scrierile românești, cum au fost traduse și comentate în presa de specialitate, evidențiază rolul unor traducători, al unor medii
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
scriitorului” este descoperit fie un derutant „nimeni”, fie un discret „copist” (cu un rol polivalent), fie un „autor”-pedagog, ce își aproximează, iar în cele din urmă își recunoaște „iubitul cetitoriu”, dar la care se raportează cu un soi de stăruință didactică, livrându-i un „decalog al lecturii” și „condiționându-i” libertatea. Interesant este și capitolul consacrat unuia din codurile culturale ale literaturii vechi, și anume cvasiobligativitatea intermedierii orale a „practicilor scrisului și a experimentelor de lectură”. Pentru traseul lui V.
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
o slabă stăpânire de sine prin: irascibilitate crescută, violență verbală și fizică etc. Așadar, este cert că educarea stăpânirii de sine a copilului se certe privită cu o maximă seriozitate, să constituie preocupare permanentă, chiar dacă avansează greu și necesită multă stăruință și răbdare. Altă cale nu există. Copilul trebuie să fie sfătuit și să i se explice mereu de ce e bine pentru el să dea dovadă de stăpânire de sine. părintele trebuie să găsească modalitățile cele mai adecvate pentru educarea stăpânirii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Platon, care au început în 396 î.Hr. Încercarea de a schimba regimul politic al Siciliei cu ajutorul tiranului Dionysios cel Bătrân s-a încheiat catastrofal. La fel și următoarele două încercări întreprinse pe lângă fiul acestuia în 367 și 361 î.Hr. Iar stăruința sa pe lângă prietenul și elevul său Dion de a-l înlătura de la putere pe Dionysios cel Tânăr (în 375 î.Hr.) a fost cât pe ce să-l coste viața. În fine, rămâne odios sfatul dat lui Hipparinos și altor prieteni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mi-e dor de mama, încât uneori vărsam lacrimi mari uitîndu-mă undeva unde credeam că există ea, ci că dorința mea e ca să... învăț carte. Trecuseră mulți ani de când terminasem școala primară: aproape că devenisem analfabet. Generalul, poate mișcat de stăruința mea, m-a luat de acolo și m-a dat la un regiment, copil de trupă (Regimentul 24 infanterie) cu scopul ca, după terminarea războiului, să fiu dat la școală mai departe. Într-adevăr, terminându-se campania, regimentul se retrage
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]