578 matches
-
-i palid, bolnav de stomac de un veac Cunosc toată gama de triluri - spanac! Când foamea-i tot foame și burta Îți ghiorțăie fără-a fi mândră sau demnă, O copaie de mațe nu poți să le umpli cu aer stătut, Când pâine nu e, o să mesteci pulberea stelelor, Dar pot eu să mușc Luna, dacă n-ajung la ea Sau să mut gura din care iese cuvântul În locul prin care mă slobod? Un lucru făcut astfel, doar o dată și-ntr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rodesc altfel când le scarpini cu un pic de perfecțiune Mă Învățasem din cărți siropoasa iubire de viață Am tulburat toate izvoarele până unde nu s-a mai putut Ce se mai văietau visele mele tuberculoase sinucigându-se În aerul stătut Mi-am pipăit gândurile șubrede, depășindu-le poate cam trist Apoi, din milă, mă regăseam eu cel de la Început Cu toate rănile sângerând par délicatesse j’ai perdu ma vie Le zdrobeam dur, speriat că nu pot fi brutal În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un tunel; noaptea se derulează mai lent, adică se receptează ca lentă mișcare Într-un timp conștientizat ca și trecerea prin tunel, Întunericul este tunelul dintre două zile. Cuvintele pronunțate de actantul lector se dilată pufos, se corporalizează În aerul stătut al camerei; nu știu unde să se retragă după pronunție, rămân să plutească suspendate de fonemele disparate ce le fragmentează, le divid, le pulverizează, golindu-le de sens; ele se Înscriu În prezența nopții ca niște fâșii materiale, smulse unui corp sonor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
lectură din Lacan). Azi am fost primul În sala de lectură nr. 1. Scormonesc tot ce a publicat Ion Barbu În diverse reviste. Orice rând scris de el sau despre el mă bucură ca o mare descoperire. Miroase a aer stătut În bătrâna sală a Bibliotecii Academiei. Miroase a transpirație iute de intelectuali isterici. Mă uit la umerii tineri a unei femei din fața mea; mă Întreb ce pedeapsă trebuie să ispășească posesoarea unor brațe atât de expresive. Mă plimb des pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mese, covoare, hârtia cu care erau tapetați pereții În unele locuri, etajerele, mobilele, scaunele, toate obiectele din cameră se estompau, se reflectau, se dizolvau Într-o lumină obscură, ce Învăluia, sufoca, artificializa. N-am reținut decât această senzație de aer stătut, sfârâind În firișoarele de praf galbene. Nu receptam decât starea aceasta atât de inedită de a fi adus aici și apoi prins de braț de către E., care părea foarte În elementul ei, comițând acest gest ca și cum l-ar fi făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
răcoroși îți sar pe obraz, îți treci mâinile umede prin păr, încerci o senzație de prospețime. Lumina din temniță e ca și cum ai bea dintr-un chiup nisipos ; o apă zgrunțuroasă și sălcie. Ca și apa, lumina poate fi curgătoare ori stătută, limpede ori sălcie. Ca și apa, n-are gust, dar poate fi gustoasă... În închisoare, apa avea gust de rugină, parcă amestecată cu sânge. Când e curată, apa nu are gust. Tot așa lumina, când e curată, n-are culoare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
părțile mele trag din greu ducându-și zilele cu două capre, oleacă de pământ, ceva fructe; credeam însă că mai sus, spre capitală, am să dau de belșug. În schimb aveam parte de oștiri de țânțari în bălți de apă stătută, bântuită de muște și viespi grase; de câte ori încercam să beau apă, trebuia să fiu atent la vipere. Au fost zile când n-am reușit să găsesc nici măcar o pară ca să-mi amăgesc foamea, și nici țipenie de om pe vreo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Boemii romîni beau băuturi mai domoale. Bacovia, de pildă, se „alcooliza” cu vin, iar vara și cu bere. I. M. Rașcu povestește despre furia cu care se arunca Bacovia în dans. O asemenea furie n-o poate avea decît cineva „stătut”, care a adunat într-însul destule abțineri, destulă plictiseală. E saltul tipic al „înfometatului” de la lipsă la exces. Cum operează timpul! în diverse reviste („Arta”, „Romînul literar” etc.), pe aceeași pagină cu Bacovia, uneori chiar alături de el, stau: G. Dem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de un sentiment groaznic de scîrbă și de nerăbdare să scape de acolo, să locuiască și el într-o casă curată, așternută cu covoare, ca oamenii avuți. Un miros greu de mîncare, de hazna și de mizerie omenească, un miros stătut de murdărie și de ziduri vechi, pe care nici un curent de aer n-ar fi putut să-l împrăștie, umplea casa de sus pînă jos. G. de Maupassant, Bel Ami, p. 47 Se oferă spre lectură cele cinci descrieri ale
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
temerile subiectului. El se teme, pe drept cuvânt sau nu, că situația sa, până atunci pașnică, ar putea fi în mod brutal bulversată. Mlaștină, smârc, iaz Mlaștina evocă mai ales lentoarea, împotmolirea și confuzia. Este o reprezentare a apelor tulburi, stătute și neproductive. Pune accentul pe absența evoluției unei situații sau pe obscuritatea și dezordinea ce domnesc în spiritul celui ce visează. Mare, ocean Marea este simbolul matricii universale, al apelor primordiale, al locului originar. Marea este, prin excelență, mama universului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
e mahala: Bucureștiul e "oraș de putregai material și moral" (corespondență) iar O plimbare la Căldărușani îi dă prilejul să observe cu răutăcioasă bucurie că "fizionomia marginilor Bucureștilor și a satelor e foarte originală", adică "miroase a hoit și sînge stătut la soare" în timp ce satele murdare sunt locuite de bulgari și țigani; izgonit din București unde nici repausul duminical nu-i priește căci, după o noapte de petrecere, dimineața "ne oprim puțin, să aspirăm pînă-n adînc praful sănătos ridicat spre firmament
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
turcului. Picături În urechi cu miere de albine Încălzită, de mai multe ori pe zi, din care una, seara la cculcare. Picături cu zeamă caldă din flori de mușcată, de praf copt, de ulei de nucă, de ricin, de untdelemn "stătut" În flori de sunătoare, cu unt proaspăt, turnat În urechi. Tinctură din 5 picături de suc de măselariță, ceai de mușețel, zeamă de urechelniță și o buruiană oarecare ce crește pe acoperișul caselor. Se puneau În urechea afectată 3-5 picături
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
versurile lui Conachi) se grupează În jurul unei vaste figuri a oximoronului. Relația rece - cald, dulce - amar este urmărită pe toate planurile. CÎteva definiții sînt fine. Pentru Amor, zice Într-un loc stihurgosul, mișcarea și repaosul sînt totuna: „mărsul, dusul și stătutul la dînsul sînt tot o stare”. O stare, va să zică, ce n-are stare sau o stare de nestare... Altă disociere subțire privește natura duală a erosului: trupească și cerească. Disociere comună la Greci: există două Afrodite: Afrodita Pandémos (simbolul dragostei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
muncii socialiste, portretul președintelui colectivei din Hapăi, de altfel, om rotund, portretul mulgătoarei fruntașe Pachița din Popești, peisaj turnătorie Nicolina, peisaj stație de îmbuteliere etc. etc. Or, ținta noului secretar era tocmai această mică formațiune care se bălăcea în apele stătute ale decadentismului occidental. Tematica era, ce-i drept, corespunzătoare, tratarea însă lăsa de dorit tocmai prin ploconirea în fața Apusului. Să se termine deci cu ploconirea în fața Apusului! Și, destul de repede, nu s-a mai pictat în unghiuri (cineva, însă, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e activul; se uită în dreapta, în stînga și cînd constată că trotuarul s-a aglomerat la maximum, o înădușă agresiv pe fată, ca și cum ar vrea s-o omucidă,din împreunarea celor patru buze ieșind mai ales gemetele lui de mameluc stătut, fata lăsînd chiar impresia că ar vrea să fie omucisă de mîna (buza) lui. 2. fata, de obicei subnutrită, dar cu ginșii (pardon, blugii) plesnindu-i pe, pardon, fese, e cea activă: se uită în dreapta, în stînga și cînd constată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
orice nouă administrație își arogă necesitatea activării unei echipe diplomatice în stare a-i servi, cu abnegație, programul. care, de data asta, adăugăm noi, are, în sfîrșit, și îndrituita dorință de a desprinde țara de malversațiile unui criptocomunism mult prea stătut. Monodia profesionalismului diplomatic interpretată la două voci, care cîndva erau una și aceeași, azi oarecum diferite prin deriva... diplomatică a celui mai vîrstnic ar putea să mai impresioneze doar urechea, oricum afonă, a unui inevitabil Cristoiu, flatat de compania tandemului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
obtuza mea mulțumire trupească, îmi ajungeam mie însumi. „Ce are de rămâne întinsă, așa, pe jumătate goală?”, m-am întrebat eu cu ciudă. Sub spate am simțit asperitățile scândurilor, în palmă - arsura câtorva așchii. Vântul avea gustul sălciu al apei stătute. A existat, poate, în intervalul acela nocturn, un moment trecător de uitare, un somn fulgerător de câteva minute. Căci nu am văzut vaporul apropiindu-se. Noi am deschis ochii când toată imensitatea lui albă, scânteind de lumini, ne domina deja
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fără astâmpăr; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grăsime arsă. Mai departe e zaanaua; miroase a hoit și sânge stătut în soare; scursorile de murdării strânse pe lângă drum îți întoarce sufletul.108 Atmosfera de primitivitate sălbatică, septică și dezgustătoare, concretizată în buchetul de senzații olfactive și vizuale din registrul macabrului și al scabrozității, transferă asupra cititorului aceeași reacție de repulsie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
inofensiv, nu trebuia să fie dăunător [...] de aici noile îndatoriri de igienă publică"41. Primăriilor li se impun obligații față de chiriașii ce locuiesc în condiții proaste. Prevenirea tuberculozei se substituie celei a epidemiilor. Lupta împotriva bacteriilor înlocuiește teama de aerul stătut. Era ora denunțării impactului cocioabelor asupra tuberculozei. Pe scurt, igiena devenea socială. Lupta împotriva tuberculozei și a alcoolismului a deschis calea spre tentațiile eugeniste 42, dar a făcut apel în aceeași măsură și la crearea serviciilor colective. Cât despre bursa
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nevoită să le semnaleze (de altfel cu exces de «delicatețe») la sfârșitul articolului, unde aflăm că totuși, în roman se petrece «o deplasare de la nou la vechi», că «fluviul plin de farmec» se împotmolește adesea în «bălțile mocirloase, cu ape stătute, moarte, ale trecutului». Cum e cu putință - se întreabă însă, pe bună dreptate, cititorul - ca o carte care suferă de asemenea grave deficiențe de conținut să fie decretată drept «o creație autentică» și lăudată pe 7 pagini? Adevărul este că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
niște mici animacule, și cele mai jalnice ființe din câte mi-a fost dat să văd; pentru că, atunci când se întâlnesc cu oricare din particulele sau micile filamente din apă (care se găsesc din abundență în apă, mai ales dacă e stătută de mai multe zile), ele se prind de acestea; iar atunci își strâng corpul într-o formă ovală și se luptă, întinzându-se cu vigoare, ca să scape de coadă; apoi tot corpul se întoarce spre restul de coadă, iar coada
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
peșteră imensă, unde domnesc Întunericul, liniștea, praful și noroiul. Morții sau spiritele lor (edimmu/eÚemmu) au parte de o existență tristă, Întunecată, fără nici o bucurie; sunt adunați ca păsările de noapte În Încăperile peșterii infernale; mănâncă noroi și beau apă stătută. Morții care s-au purtat bine În viață sunt tratați mai bine decât cei răi (de exemplu, au parte de apă mai bună); regii și cei puternici sunt tratați mai bine decât muritorii de rând. Mesopotamienii Își plângeau morții atât
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acest centru există și există acest mister. El este un dar al zeilor pe care însă nu știm să-l cinstim; ne-apropiem de el cu întrebări prostești, încercăm să-l modelăm după bunul nostru plac, îl tragem în atmosfera stătută a existenței noastre drămuite în timp, ne văicărim fără rost. Totuși, de vreme ce nu am făcut nimic pentru a l pricinui, rămânem și altminteri neputincioși în privința lui. Cu un singur lucru îi putem ieși în întâmpinare: în fiece clipă, bucuria reculeasă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ei au beneficiat, Împreună cu publicul local care viziona spectacolele la prețuri subvenționate, de Înfloritoarea scenă culturală europeană. Așa cum „anii ’60” n-au venit cu adevărat În multe locuri decât la Începutul anilor ’70, la fel și stereotipul „anilor ’50” - decadă stătută, sufocantă, apăsătoare și stagnantă - era În mare măsură fictiv. În Look Back in Anger (Privește Înapoi cu mânie), personajul lui John Osborne, Jimmy Porter, detestă prosperitatea și suficiența anilor „Închipuiți” de după război - și, fără Îndoială, pojghița de conformism social care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ostentativ să adopte vechile coduri de comportament public: În limbaj, În vestimentație și mai ales În comportamentul sexual. Celebrele filme ale lui Pedro Almodóvar, demonstrații lapidare ale noilor convenții contra-culturale, sunt o inversare autoreflexivă a cincizeci de ani de autoritarism stătut. Regizate cu un șiret clin d’œil existențialist, ele Înfățișează de regulă tinere femei dezorientate În situații cu Încărcătură sexuală. În Pepi, Luci, Bom y otras chicas del montón (Pepi, Luci, Bom și multe alte fete, 1980), produs la numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]