3,368 matches
-
lui închiriată era parcată pe marginea trotuarului, un pic mai la sud de Sunset. Parcarea din fața magazinului era ticsită cu tichii evreiești și porci cu puști. La ușa din față stătea un paznic care îi îndepărta pe potențialii clienții. Tipul staționat la ușa din dos părea pe jumătate adormit - stătea pe un scaun și se bronza la soarele arzător al dimineții. Buzz reperă și doi trăgători neutri - Dudley și al patrulea om trebuiau să fie înăuntru, unde avea loc acțiunea. Buzz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
că l-am implicat pe tatăl ei și mă amenință că o să se spânzure dacă i se va întâmpla ceva. — Ce s-ar întâmpla dacă Hsien Feng ar refuza să semneze tratatul? — Majestatea Sa nu are de ales. Trupe străine staționează deja în Tientsin, ținta lor directă fiind Pekingul. Suntem cu baioneta la gât. Uitându-se la Tung Chih, prințul Kung rostește: Din păcate, acum trebuie să merg înapoi la treabă. În timp ce-l privesc îndepărtându-se pe coridor, mă simt norocoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
e? Râseră cu toții. — Probabil fermierii de lângă Otsu sau Kuroda, or fi dat foc la ceva. N-ar trebui să mai fi rămas nici un țăran în sate. Toți au fugit în munți. — Ei, atunci, poate sunt focurile de tabără ale dușmanilor staționați la Kinomoto. — N-aș crede. Într-o noapte când norii sunt coborâți ar fi altceva, dar e ciudat să vezi cerul colorat așa când noaptea e senină. Aici sunt prea mulți copaci care ne blochează vederea, dar ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
care-mi aduce ordinul de remobilizare. În ziua următoare eram în drum spre Focșani, la unitatea de care aparțineam. Cum detașamentul nostru era deja constituit, iau în primire un pluton și la 22 februarie, pe o promoroacă geroasă, treceam Nistrul staționând provizoriu la Tiraspol. Am rămas cantonați într-o cazarmă sovietică, sperând să facem Paștele în această localitate, însă un ordin scurt ne pune în mișcare spre Răsărit, în necunoscut. Ne-am deplasat prin Dalnik și Vacarjani, localități în care avuseseră
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
pornirea trenului ea va dispèrea că un duh nechemat al acelor locuri, ascult, pândind orice zvon îndepèrtat de viațè, dar imobilitatea din jur, ceața perfidè de afarè, accentueazè parcè sentimentul de solitudine teribilè al zonei de liniște în care am staționat, Tu ești bèrbat! Ești frumos! Știai?! Nu ești că alți bèrbați, bèrbații te lovesc, te ffff, stii tu! ea rânjind, dar mie îmi place! Îmi place! legènându-și spre mine soldurile, lasciv, unduindu-și trupul că o corabie beatè, Esti frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
și-a oprit mașina „undeva acolo, la dreapta”, cum ne-a explicat el. „Puțin mai încolo, după ieșirea din sat. N-am îndrăznit să merg mai departe, deși stinsesem farurile. Am avut noroc. În apropierea graniței nu au voie să staționeze mașini venite din altă parte. Devin imediat suspecte. Un control, și am fi fost pierduți. Băieții erau și ei morți de frică. Nimeni nu scotea un cuvânt și mai întâi am lăsat jos geamurile mașinii și am tras cu urechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ar fi crezut că pot fi singur răspunzător pentru asta. Mă gândeam mereu: Dacă mă opresc, ce le spun? Dacă mă opresc, ce le spun?» Se putea verifica foarte repede dacă într-adevăr vizitasem pe cineva și alte motive de staționat acolo nu existau, afară de cele ilegale.” Când tata s-a întors acasă atunci, dimineața devreme, eu îmbrăcasem deja uniforma de pionier pentru școală. El și mama s-au dus în bucătărie, eu n-am avut voie, numai că au uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
văd mai bine. O clădire cu două etaje ne împiedica să vedem exact ce se întâmplă, dar se pare că veniseră vreo trei sau patru mașini de pompieri. Doar două dintre ele reușiseră să pătrundă pe aleea îngustă, iar celelalte staționau pe strada mare, pregătite să intervină la nevoie. Zona era împânzită, ca de obicei, de gură-cască. — Midori, ar fi mai bine să-ți strângi lucrurile de valoare și să le ai pregătite în caz că trebuie să evacuezi clădirea. Vântul bate acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
controleze (pe atunci compromisurile teritoriale erau multe) ca stânga să nu depășească anumite granițe ideale ce fuseseră trasate În centrul orașului Milano. Într-un anumit perimetru se mișcau contestatarii, În timp ce dincolo de piața Augusto și În toată zona pieței San Babila staționau fasciștii. Dacă cineva trecea linia aveau loc incidente, dar În rest nu se Întâmpla nimic, la fel ca Între dresor și leu. Noi credem de obicei că dresorul e atacat de leu, acesta fiind foarte feroce, și că apoi el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
târât până la tren și am ajuns primul în compartiment. Am desfăcut rapid valiza și, după cinci minute de răscolire a boarfelor, țineam în mână de blugii radioactivi. Am dat în jos fereastra și i-am azvârlit într-un personal care staționa pe linia alăturată. M-am mai parfumat odată cu Prada și, picior peste picior, am trecut la răsfoirea unei reviste despre cai, curse, cravașe. Compartimentul umplut, trenul a făcut un salt înainte, unul înapoi, și a început să se zgâlțâie spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și astăzi. Fii om și vino repede cu ea, da? completează Dănuț și râgâie din nou grobian, fără perdea. Mizăm pe tine. Știi, tu! Nea Petrică e mai nervos, de două zile-ncoace, îl supără prostata, pesemne și, dacă mai staționăm mult, fără să consumăm, ne zboară. Mai ales că tembelul de Sile a făcut-o iar de oaie și ne strică firma. Ne compromite reputația tuturor. Ei, în consecință, dă-i gaz! Sprintează! N-ai plecat? Te-ai întors? Pa-pa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Vă dați seama cum îmi bătea inima? Un vameș m-a numărat la fel ca pe toți berbecii. Am ajuns pe puntea vaporului în mijlocul turmei. Noroc că era luna octombrie și era răcoare. După ce se termina de îmbarcat, vaporul nu staționa mult. Pleca în câteva ore. Grănicerii nu mai controlau încărcătura de pe vapor, poate și pentru faptul că arabul era cunoscut pentru comerțul cu oi din țara noastră. Înainte de a face nebunia asta, i-am spus prietenului meu că, dacă șoferul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
clipă întru moartea însăși a tuturor clipelor sale și evadarea din întunericul perpetuu spre o lumină fără apus, spre o strălucire ce nu se relevă ochiului profan. Această resurecție o speră cel fără vedere dar temporalitatea resimțită drept povară ce staționează și obligă la staționare ontică pare a amâna mereu descătușarea din crepusculara negură. În timpul său înghețat, orbul percepe și spațialitatea ca extinsă, lărgită și amplificată la nesfârșit. Astfel, o distanță ușor de tranzitat pentru cei văzători este asumată de către orb
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
un nod activ de interdependențe ale individualităților umane care, susținăndu-se reciproc, se și estompează totodată generând constant limitarea și încurcarea existențial-progresivă a celuilalt. Situația încurcaturii indică o împletire de condiții nedorită și adesea imprevizibilă. A te afla încurcat înseamnă a staționa în dilemă, într-o ne-claritate și opturare ce nu permit înaintarea sigură spre scopul dinainte propus. Majoritatea membrilor cetății își stabilesc asemenea priorități-țintă de atingerea cărora depinde împlinirea unui statut superior social. În acest iureș trepidant spre atingerea reușitei
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Mă Întreb... dacă Portocală ne-ar auzi ce vorbim, ar fi În stare să Înțeleagă? Probabil că nu. Nu se vede capătul pistei, e flancată de un șir nesfîrșit de hangare uriașe. Deocamdată e goală, sînt doar cîteva avioane MIG staționate la sol, În zona de siguranță, pe jumătate acoperite cu prelate - băgate la Întreținere. Bateriile de artilerie sînt plasate În capete și la mijloc. Noi vom fi În bateria din capătul sudic, tunuri de 60. Toate astea ni le spune
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
inteligibil, întreg. Respira calm. Își spuse: „Așa o să se întâmple și o să fie bine. Am să mă simt bine, mult mai bine. Acum mă duc acasă și am să dorm“. Porni de-a lungul cheiului, în direcția Druidsdale. Patru persoane, staționate în ascunzători diferite, îl urmăreau pe George. Valerie intrase în curtea unei fabrici și îl privea printre gratiile gardului. Diane, aflată pe chei, se pitise pe după un arbust de soc. Părintele Bernard, ceva mai în spatele Dianei, era ascuns de curba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
al cărei braț era rotit în sens invers, opreau trenurile ce se îndreptau spre misterioasa Transilvanie, pe care la vremea aceea încă n-o cunoșteam decât din auzite. Eram însă mândru că, indiferent de destinația spre care se îndreptau, trenurile staționau în gară la noi și își împrospătau rezerva de apă, care le dădea vigoare. Așa îmi închipuiam locomotivele cu aburi: târându-se până la noi în gară vlăguite după un drum lung și istovitor, și prinzând viață de la pompa cea veche
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
a dumirit deplin: Nu coboară nimeni! Doi dintre voi - tu, Toaibă, și cu tine, Trestie, strângeți bidoanele pentru apă și haide-ți cu mine să vedem de unde putem lua apă de băut și poate să aflăm unde suntem și cât staționează trenul. Toaibă și Trestie l-au urmat pe locotenent. Trenul fiind tras cu mult în afara gării, au avut ceva de mers, împiedecându-se la fiecare pas. Stai! - s-a auzit un glas hotărât. Asta s-a înțeles și din țăcănitul închizătorului
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
groasă, cărând după el o enormă sticlă de votcă, ne zice: "Odesa e o pușcărie în aer liber. Aici nu reziști decât beat". 17 noiembrie La Constanța am sosit în zori, probabil. Când am urcat pentru micul dejun, vasul era staționat în port. Zi însorită și mare surprinzător de calmă. Mă așteptam ca autocarele care ne-au luat de pe chei să se oprească în Piața Ovidiu, la muzeul de arheologie. Dar autobuzul în care m-am suit iese din oraș și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
românească pe făgașul ei authentic. El nu-și plânge suferințele, nu se lamentează, nicicum nu gândește la blesteme sau bătăi cu pumnul în piept că a suferit în închisorile comuniste. Doar câteva repere, fără să le încarce, și fără să staționeze pe desfășurări aprofundate privind holocaustul roșu. El scrie cu detașarea creștinului care face din suplicii test inițiatic purificator, tonifiant în efortul de ajungere la Dumnezeu. În evocarea celor 17 creatori români de cultură, el scrie cum i-a cunoscut, cum
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
rol preponderent și salutar privind unificarea Germaniei, scoțând din visteria țării peste 1300 de miliarde de mărci pentru apropierea estului țării de economia vestului, ei plătind sume colosale pentru construirea a zeci de mii de locuințe pentru trupele sovietice care staționaseră până atunci în Germania de Est. Cinste cancelarului Kohl, unificatorul pașnic al țării sale, în timp ce la noi Ion Iliescu s-a grăbit în mod criminal să recunoască independența Basarabiei spre a nu supăra Moscova. Aici se vede diferența enorm calitativă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
eu, învățătorul pregătit să educ copiii mici, a trebuit să educ și să formez ostași chemați să apere Patria. În iulie 1940, după retragerea din Basarabia, regimentului meu de la Ismail i s-a fixat drept garnizoană orașul Focșani și am staționat temporar pe la Mândrești și Câmpineanca, apoi prin dec. 1940-oct. 1941 am lucrat în Focșani la instruirea recruților 1941, 1942, iar mai târziu pe la Suraia, Biliești și Vadu-Roșca, deci am parcurs locuri prin care și matale ai umblat. În Focșani am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
colegiu. Acum puteau să-și bată joc de alți copii de școală, de vreme ce colegiul meu e mai mare ca al tău, sîc. Și astfel, umflîndu-se În pene la gîndul ăsta sau altele asemenea, intrau pe poarta din spate, În fața căreia staționa autobuzul, sau pe poarta laterală, unde Piratul făcea să sune o lădiță plină de pietricele și Încerca să-i Îndoape cu dulciurile lui. Puseseră un gard de sîrmă și sădiseră chiparoși ca să nu mai pătrundă În curtea școlii, dar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Împreună. Acum Îi provoca nebunește și fără Încetare pe frații Arenas, dar ei nu-l luau În seamă. Frații Arenas erau oarecum izolați: cineva povestise că În cartierul Chorrillos casele erau vechi și urîte și altcineva văzuse mașina familiei Arenas staționînd În fața unei case prăpădite din care ieșise o servitoare fără șorț. Puteai să stai În San Isidro, În Santa Cruz, În anumite sectoare din Miraflores (dar nu lîngă linia de tramvai, În afară de cazul În care stăteai Într-un palat sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ți se mai umfle puțin mîna, Susan, Îi spuse, dar n-avea nici o grijă, fiindcă după injecțiile astea umflătura o să dea Înapoi curînd“. Era medicul familiei și Îl tratau ca pe un prieten, se vedea după cravată și automobilul care staționa acum afară; unul din medicii care nu pomenesc niciodată de onorariu și nici nu li se plătește pe loc vizita, nici vorbă să-i Întrebi: cît vă datorez, domnule doctor? sau alte asemenea dovezi de lipsă de finețe; unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]