817,536 matches
-
care creează nevoia de politicieni și de politică. E aici o relație de forță, și, în ultimă instanță, de dominare, așa cum o identifică Max Weber, într-un discurs al său din 1918, de la Universitatea din München, Politica ca vocație, relație stabilită între omul politic și electoratul său încă de la inventarea statului modern. Discursul politic a căpătat valențe noi de când a început să fie însoțit de imagine. Astăzi, figurile politice marcante ale secolului trecut sunt întipărite în mintea noastră mai ales datorită
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
unor cariere rodnice. Ne punem speranțe și în modificarea anunțată a sistemului de acordare a subvențiilor de către ministerele interesate (Ministerul Culturii și al Cultelor și Ministerului Educației și al Cercetării) în sensul că începând din 2005 nu se vor mai stabili subvenții pe titlu, ci se vor achiziționa (sperăm că pe baza unor contracte ferme de precomandă) mai multe exemplare din fiecare lucrare pentru bibliotecile județene, școlare etc. Dacă, în medie, din fiecare ediție s-ar comanda numai zece exemplare pentru
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
noi în vizită. Unul dintre ei mi-a lăsat cartea lui de vizită și ulterior, cînd am ajuns la București , l-am sunat. A fost o ocazie prețioasă pentru mine și pentru romanul meu. În foarte scurt timp, am putut stabili foarte multe contacte și am putut cunoaște diverse persoane în împrejurări care altminteri mi-ar fi rămas inaccesibile. Pentru mine toate acestea au însemnat o imensă facilitate. R.B.: Ați pomenit impresia unduitoare, ambiguă, pe care v-a creat-o România
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
continuare și una și alta. Cineva era de părere că astfel preoților ortodocși li se ia un drept garantat de Constituție, acela de a alege și de a fi aleși. Așa e! Dar Biserica Ortodoxă, ca orice alt cult, poate stabili un set de reguli destinate celor care vor să o slujească. Preoții catolici nu au voie să se căsătorească, ceea ce - în termeni laici - e o imixtiune inadmisibilă în viața personală. Dacă preoția ar fi obligatorie, firește că o asemenea interdicție
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
precedentele istorice (Nicula, Gherla, Făgăraș, Brașov) chiar mizează explicit pe o ingenuitate nu o dată șarjată pînă la ostentație, în vreme ce icoanele pe lemn au mai curînd năzuințe canonice și exigențe de atelier specializat. Dar dincolo de aceste caracteristici imediate este greu de stabilit cît mai este icoană în aparența și în substanța acestor produse care aspiră mai curînd la o valorificare imediată în spațiul public (sală de expoziție sau magazin de suveniruri) decît la o funcție simbolică și la o corespunzătoare utilitate liturgică
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
auzi vocea unei ființe care se naște înseamnă a auzi ecoul începutului tuturor lucrurilor. Și mai înseamnă să auzi un cîntec pasionat. Atunci cînd se naște, o fetiță nu țipă doar pentru că așa e natural. Prin intermediul vocii, firea ei profundă stabilește o legătură, o punte deschisă spre lume, spre cultură, spre iubire. Acesta este miracolul nașterii. Cecilia a venit pe lume din “țara nimănui” în “țara tatălui”. A dat glas de îndată gingășiei și, îmbrățișînd-o pentru prima oară, am simțit cum
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
unele cărți. Tipărirea cărților de către Coresi a constituit un mijloc potrivit de răspândire a acestora. Cea dintâi carte tipărită de el, la Brașov, împreună cu logofătul Oprea, al cărui ucenic fusese, este Micul Octoih, la 1557. Din 1559, el se va stabili pentru mai multă vreme la Brașov și va tipări mai multe cărți românești, slavone și slavo-române. Cercetările întreprinse, cu câtva timp în urmă, la Muzeul primei școli românești din Șcheii Brașovului, ne-au dat posibilitatea să aflăm - prin amabilitatea domnului
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
din redacție, iar corectura e preluată și de Coresi în tipar. Elementele de grafie, ornamentare și folosire a literelor roșii sunt la fel, atât în manuscris, cât și în exemplarul tipărit. Toate aceste considerente au dus la concluzia firească ce stabilește că Octoihul Mare al lui Coresi, nu numai că a fost tipărit la Brașov (având și hârtie cu filigran brașovean - coroana), dar că a avut, cu certitudine, drept izvor pentru tipărire, Octoihul de la Păuliș, din 1530. În lumina acestor repere
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
al etnogenezei sale; într-o călătorie cu trenul paginile par o schiță caragialescă) observă obedienta lingușire a unor români față de străini, față de tot ce înseamnă occident; la un simpozion din New York - unde se prezenta Dicționarul Scriitorilor Români, Aurora Cornu, acum stabilită de mulți ani în Occident, disprețuiește în limbaj violent literatura României de după al doilea Război Mondial, uitându-și propriile-i scrieri realist-socialiste; tragedia poporului american din 11 septembrie 2001 este evocată prin reproducerea unui “psalm” trist, afișat într-o expoziție
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
fanatici ai revistei „Crónica”, din ceea ce numeau ei amor propriu sportiv și chiar că îmi citeau povestirile, fără a ajunge să le și înțeleagă. L-am întîlnit pe Ricardo Gonzáles Ripoll, vecinul meu de dormitor la Liceul Național, care se stabilise la Barranquilla cu diploma de arhitect și în mai puțin de un an își rezolvase viața, cu un Chevrolet „coadă de rață”, de vîrstă incertă, unde îngrămădea în zorii zilei chiar și opt pasageri. Mă lua de acasă pe înserat
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
școala din Chaparral pe care am văzut-o cînd o ducea pe calul lui. În cursul zilei, dînd o telegramă după alta, am refăcut toată istoria. Pe vremea aceea încă nu era ușor să telefonezi, și convorbirile personale interurbane erau stabilite prin telegrame prealabile. Reacția mea neîntîrziată a fost cea de reporter. M-am hotărît să mă duc la Sucre să scriu despre cele întîmplate, dar la ziar mi-au interpretat decizia ca fiind un impuls sentimental. Și astăzi înțeleg acest
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
jur o față răvășită și confuză, de om inaderent la realitate. Realitatea mi se părea mai ștearsă și mai inconsistentă decât realitatea din cărți. Am simțit chiar la un moment dat că îmi pierd mințile, că nu mai pot să stabilesc dacă trăiesc în spațiul cărților lui Jack London și Jules Verne și iau cunoștință, dintr-o carte proastă, de proza vieții de fiecare zi din România lui Gheorghe Gheorghiu-Dej sau dacă, dimpotrivă, trăiesc în această țară, iar Colț Alb și
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
al lui. Iar, în cazul în care pe domnul Șușară îl va scoate din nou vanitatea la rampă și-și va obloji patimile, folosindu-se de spațiul publicației dumneavoastră, eu îi răspund de pe-acuma pentru totdeauna: rămâne cum am stabilit! Îmi cer sincer scuze că nu am avut încotro și regret că am fost obligat să dau această replică! Înainte de a încheia, vă comunic că nu peste multă vreme voi dezveli în București bustul unuia dintre cei mai mari scriitori
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
la biata virgulă dintre subiect și predicat!) Și domnule Pavel Șușară (sic!), puneți mîna pe carte și citiți ce-i aia xenofobie. Cu respect, Lucian Handra”. Cam atît de la Cluj. În rest, vorba d-lui Ilarion Voinea, rămîne cum am stabilit! (P.Ș.)
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
cercetările fără să-mi dau seama de acest lucru și mi-am adunat informațiile mai degrabă ca pe un hobby naiv, decât ca pe-un proiect serios și, în condițiile date, cu accente de răzvrătire. Mai târziu, după ce m-am stabilit în Occident, am ajuns la concluzia că scrierea unei istorii politice a comunismului românesc era atât o nevoie ce ținea de preocupările mele științifice, cât și una personală: s-a întâmplat să fiu unul dintre puținii care auziseră mărturisirile veterenilor
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
de alte împotriviri sau, în orice caz, nu din partea părinților care, după înstrăinarea moșiei de douăzeci ori douăzeci de metri, s-au lepădat de mine, nu fără a-mi da, în prealabil, luminosul exemplu al celor două surori mai mari stabilite în imediata vecinătate.
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
apusean, care a resimțit nevoia de a-și raționaliza credința, ceea ce e același lucru cu a spune că o pune în acord cu rațiunea. „Înțeleg ca să cred; cred ca să înțeleg” înseamnă că eu, înainte de a crede, am nevoie de a stabili cu ajutorul rațiunii discursive motivele de credibilitate sau temeiurile credinței mele. La fel, odată credincios, rațiunea fiecăruia are a se exercita mereu dacă vrea să pătrundă armonia adevărurilor dogmatice între ele sau concordanța lor cu rațiunea. Numai în acest caz credinciosul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
După Marrou, tratatul acesta este condensat, debarasat de orice aluzii savante. Cu toate acestea, Augustin își plasează sfaturile în formula ciceroniană a celor trei scopuri ale oratorului. Nu va respecta însă ordinea clasică de tip ciceronian, ci pe aceea valorică stabilită în De doctrina christiana: a instrui, a emoționa, a plăcea<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 416. footnote>. Elocința augusti niană din De catechizandis rudibus este una religioasă. Obiectul și scopul unei atari elocințe sunt supranaturale. Elocința aceasta tratează despre adevărurile prin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
19) - gest întru totul lăudabil, care se alătură celui similar din 2006, când aceeași editură a publicat Arta oratoriei tot sub îngrijirea lui Traian Diaconescu. Din aceeași Notă, dar și de la p. 124, aflăm că textul latin reproduce pe cel stabilit de Jean Molager pentru ediția franceză publicată în Collection des universites de France la Editura „Les Belles Lettres” în 1971. Lăsăm pe seama filologilor clasici aprecierea traducerii. Semnalăm, totuși, faptul că unele tălmăciri ni se par necorespunzătoare: § 6, p. 30: ex
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
atacuri. Admițând ipoteza creării unei zone-tampon, se pot profila anumite reglementări de ordin politico-economic în privința tranzitului de bunuri și oameni, controlat prin punctele de la Barboși, Dinogetia și Aliobrix, precum și implicarea soldaților în activitățile economice. Pe baza acestor precizări, autorul a stabilit existența unor drumuri cu un rol economic în teritoriul „dacilor liberi”. Relațiile comerciale dintre Imperiul Roman și „Barbari” se făceau în funcție de statutul politic al populațiilor, de apartenența etnică, de formele de economie practicată, de dispunerea căilor comerciale. În urma prezentării materialului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Cronicar Hoți de artă În COTIDIANUL din 6-7 martie, citim, sub un titlu pompos și agresiv - Exclusivism omologant cu iz provincialist - un articol polemic al d-lui Marin Mincu. Obiectul polemicii îl oferă dl Cristian Moraru, critic literar stabilit în SUA și autor, după o scurtă trecere prin țara lui de baștină, al unor texte care au stîrnit în țărișoară recții interesante. Între altele, dl Moraru lua partea ideologică a poetului Mircea Cărtărescu și se împotrivea eseistului H.-R
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
Marsanich reușeste cu ajutorul unui frate, deputat fascist, să schimbe numele familiei din ebraicul Pincherle în Piccinini. Din aceeași perioadă datează de altfel câteva scrisori prin care Moravia îi solicita lui Mussolini, într-un stil în care astăzi este greu de stabilit limita dintre deferență și servilism, să îi permită să publice în continuare și îl asigura de propria bună credință față de regim. Epistolele respective, publicate chiar în aceste săptămâni în presa italiană și alăturate acelei așa-zise „abjurări” de la identitatea de
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Din nou la Fundația Triade. Rodica a adus cu ea caseta cu interviul pe care i l-a luat Aglajei în 1999 în Germania pentru “România literară”. O auzim din nou pe Aglaja... de data asta vorbind românește. Rodica a stabilit un record cu acest interviu. Aglaja nu voia să vorbească românește. Avea complexe. Se temea că n-o să fie la înălțime. Se trezise actorul din ea. Ezitările, căutarea cuvintelor, bucuria, cînd prindea din zbor colacul de salvare - un “giusto”, de
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
cu admirație: Am vibrat deosebit la glasurile unor poeme... am rămas rece la atingerea altora, dar peste tot am simțit că este vorba de ceva „sacru” În scrisul d-tale. Scurtele Întrevederi bienale cu neobositul nostru ambasador cultural Alex Cetățeanu, stabilit de mulți ani În Canada, mi-au răscolit spiritul de bârlădeancă, căutător și, totodată, promotor de frumos, intim legată de orașul În care a văzut lumina ochilor cel evocat (6 august 1941). 10 aprilie 2011, o dimineață aproape răpusă de
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
Buchiu a rămas pentru câteva minute fără glas. Mai târziu, după cercetări pe care lea făcut, inclusiv la Ministerul Aerului și la Marele Stat Major, avea să afle că În urma anchetei unei comisii mixte românosovietice care a urmat, s-a stabilit că doi ostași ruși În stare avansată de ebrietate au pariat că vor dobori primul avion care va ateriza din prima rafală de mitralieră. Prețul acestei mârșavii era o sticlă de vodcă. După participarea activă la luptele pentru eliberarea Ardealului
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]