1,428 matches
-
raiul stalinist... Metodologia aplicată în cazul prezentării acestor cetățeni în fața nemiloasei „comisii de repatriere” era următoarea: în primul rând, erau culeși de prin comunele județului și aduși SUB ESCORTĂ în orașul reședință unde erau cazați (pe banii statului român!) în stabilimente aflate în proprietatea primăriei sau (în cele mai dese cazuri) în hoteluri sau hanuri particulare. Totul pe leii românești După un examen medical sumar, solicitantul se prezenta în fața scorțoșilor ofițerași ruși unde i se dădea un formular ce se prezenta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
membrilor (sovietici n.n.) Comisiei de Repatriere: „...11-31 iulie 1945. 71 de camere X 1.800 lei/camera/zi=127.800 lei+serviciile 7%=136.740 lei”. Vârstnicii orașului își amintesc cu neplăcere de aceste mizerabile „hoteluri”, foste tractiruri, ajunse acum stabilimente de 5 stele, dar numai prin prețuri. Chiar și proprietarii de căruțe cu cai (N. Moraru, C.I. Stavăr ș.a.) ca și unul din birjarii orașului, C. Plugaru, au făcut bani frumoși (tot de la bugetul MAI!) transportând de la hoteluri la gară
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
alt stat nu procedase la o asemenea operație, lucru datorat în parte concepției cu privire la durata scurtă preconizată pentru desfășurarea războiului. Ținând seama de resursele insuficiente existente în țară, de diminuarea drastică a posibilităților de import în domeniu, de faptul că stabilimentele militare aveau o capacitate de producție restrânsă, iar armamentul principal și unele categorii de muniții nu puteau fi realizate aici, eforturile și inițiativele întreprinse în scopul organizării industriei de stat și private pentru satisfacerea nevoilor armatei sunt cu atât mai
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
București, 2006. E. Lovinescu, Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926. E. Lovinescu, Critice, vol. III-IV, ediția a II-a, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, 1920. E. Lovinescu, De peste prag, Dramă în trei acte, Editura Stabilimentul de arte grafice "Progresul", Ploiești, 1906. E. Lovinescu, Crinul, Librăria nouă, București, 1912. E. Lovinescu, Scenete și fantezii, Editura Revistei "Flacăra", București, 1911. E. Lovinescu, Comedia dragostei, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, f. a. E. Lovinescu, Viață dublă, ediție îngrijită de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de o masă, decât de o cursă cu sania de 4 swanziger pe oră. Capitolul 7 Hercules Bäder sau Băile Herculane în apropiere de Mehadia Cum au devenit aceste băi austriece • Din nou Porțile de Fier • Defileul Carpaților • Valea Cernei • Stabilimente termale și altele • Statuia lui Hercule • Mici mizerii și compensații • Eficacitatea apelor • Compoziție • Regimentele grănicerești • Servitutea militară Primele fărâmițări ale Daciei se pierd în noaptea trecutului. Românii le-au uitat; regretele lor se îndreaptă spre prădăciuni mai recente asupra teritoriului
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
spitalul militar; în mijloc, o fântână împodobită cu o statuie colosală din bronz, ridicată în onoarea lui Hercule pe un monolit de granit gri-roz, datorată sculptorului vienez M. Rademayer; în susul străzii, o rotondă cu portal corintic, dedicată cultului catolic. Principalele stabilimente termale se învecinează cu hoteluri; acestea se numesc Ludswig-Bad, Franzen-Bad, Elizabeth- Bad, Carolinen-Bad. La zece minute în amonte de grupul principal se găsesc băile lui Hercule; în acest loc au fost construite odinioară termele romane; săpăturile executate încă din 1737
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
lui Sandu Șpriț, cei trei prieteni de pahar au obținut aprobări de la neveste, În cea de-a doua zi de Paște, și s-au prezentat la datorie. Că băutura, așa cum reamintește Gore tuturor celor care uită să mai treacă pe la stabilimentul bahic, este bună dar trebuie să te ții de ea... Iar dacă lași băutura, atunci să nu uiți niciodată unde ai pus-o! Cum primăvara mângâie acoperișurile cu degete catifelate și calde, cârciumarul a scos mese pe terasă, sub umbrar
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dați de două ori câte un rând! Parcă ați fi copii, zău ășa, se mai uită și lumea la noi, Își dau coate străinii de cârciumă, că au apărut fețe proaspete. Ce exemplu dăm noi celor abia veniți În acest stabiliment al pierzaniei și al regăsirii de sine prin aburi de alcool? Vai de capetele voastre - seci, de altfel! -, Gore se crede paparáți de când a intrat pe poartă, a pozat și musca-n zbor și berea din halbă, iar tu, Sandule
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
urcat pe un scaun În mijlocul locantei, a dus o mână la inimă și cere liniște. Reușește cu foarte mare greutate să potolească asistența, abia după ce scoate o goarnă din buzunar și suflă În ea. Domnilor, că numai domni suntem aici, stabilimentul nu face casă bună cu doamnele, vreau să Închin o cupă cu vin spumant În onoarea lui Sandu Șpriț, cel mai trist mesean al acestor sărbători! Să ne trăiești, Sandule, să-ți curgă șprițul pe gât În cantități industriale, să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
șunca le avea ca nimeni altul, n-o afuma el? Și, dacă n-o afuma, n-o făcea el cu usturoi și cu boia de-ți ploua În gură? Sandu Șpriț se lovește peste frunte și se uită către tavanul stabilimentului. Ba da, Gore, lasă-mă, că mă podidește plânsul șio cer pe-aia cu un părinte poate crește șapte, opt copii sau zece, dar zece copii cu minte nu pot crește un părinte... Tii, și mâncam nuci și porumb fiert
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
se afirmă primii specialiști în diverse domenii medico- chirurgicale. Astfel între 1840 și 1860 se fac cunoscuți psihiatrii cu studii în străinătate: Gănescu, Lăzescu, Constantin Pomuțiu, primul profesor de psihiatrie în Budapesta. Pe la 1850, M. Protici organizează la Mărcuța un stabiliment de ergoterapie. în domeniul psihiatriei se va remarca spre sfârșitul secolului Al. șuțu, cunoscut și prin filosofia sa medical-socială. În 1847 chirurgul Rissdirfer utilizează la Spitalul Colțea prima narcoză cu eter. în același an, la Brașov, dr. Kraft operează sub
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
segregarea rasială, socială, politică și etnică), dovedind că societatea americană era în război cu sine, că răul există și nu poate fi extirpat, expunând și o imagine realistă a războiului, care nu poate fi câștigat de niciuna dintre părți. Contestând stabilimentul și consensul moral, aceste titluri ofereau o fantezie în care figurile autorității nu erau binevenite, oferind totodată impulsul autonomizării "culturii tinerilor", emancipate de sub control parental, și fără o alternativă viabilă (rock-ul era încă în faza de ghetto, iar Hollywood-ul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
alocuri deschis autoritariste; în al doilea rând, ea constituie un gen de publicație care și-a câștigat un grad de respectabilitate pentru că s-a distribuit o perioadă underground; în al treilea rând, o formă de artă tratată cu condescendență de către stabilimentul literar, dar care și-a construit propriul discurs critic; în fine, ea întruchipează un corpus de mitologie contemporană din care s-au inspirat televiziunea și Hollywood-ul.735 De altfel, autorul nu ezită să afirme că super-eroii sunt dintre cele mai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lor au fost plasate la limita inferioară a piramidei culturale, cum ar fi muzica rock, apoi televiziunea, fiecare urcând pe această scară odată cu apariția altei forme de expresie culturală. Invariabil, fiecare nouă formă culturală își atrage acuze și antipatii din partea stabilimentului cultural, care o consideră sursa principală de decadență. Astăzi se poate observa același fenomen în privința jocurilor electronice, care sunt centrul a nenumărate dezbateri și inițiative de asanare morală, dar care antrenează comunități uriașe de pe tot globul, probabil un fenomen incomparabil
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
el. — Nu poți dovedi că am fost În apropierea locului ăluia, Îmi zise. Am rânjit la el: — Zău? Nu pot? Am tras un fum lung și i l-am suflat În față. I-am zis: — La ultima ta vizită la stabilimentul lui Tillessen, ai fost amabil și ai lăsat acolo fluturașul tău de salariu. L-am găsit În incinerator, alături de arma crimei. Așa am reușit să dau de urma ta până aici. Bineînțeles că nu mai este acolo acum, dar mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
normale, dar fără costum și cravată, ar fi însemnat idile amoroase și un număr de kilometri per diem parcurși într-o mașină fără însemnele poliției. Cei de la Arestări urmăreau indivizi cu adevărat periculoși, nu bețivani gălăgioși și labagii exhibiționiști din fața stabilimentului Midnight Mission. Departamentul Arestări însemna să lucrezi în biroul procurorului districtual, să fii cu un picior în Biroul de Detectivi și să cinezi cu primarul Bowron seara târziu, când devenea sentimental și avea chef să asculte povești de război. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
faptul că moartea ei m-a scos de pe prima pagină a ziarelor după povestea cu tipii pe care i-am împușcat. — De ce-ai vrut s-o cunoști pe Betty Short? Madeleine tresări. Săgeata roșie de neon ce purta numele stabilimentului clipea intermitent și-i lumina chipul prin fereastră. Am tras la greu să mă emancipez, să fiu liberă și dezlănțuită. Dar, din câte am auzit, se pare că Betty era așa din naștere. O fată cu adevărat sălbatică. Am sărutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
așezat la bar, am comandat un Old Forester dublu și m-am zgâit la fetele adunate pe estrada cât o cutie de chibrituri. Beculețele instalate în podea le luminau de jos. Ele erau singurele făpturi învăluite de lumină din tot stabilimentul. Am dat pe gât băutura. Tipele arătau toate la fel - niște ștoarfe drogate, în chimonouri decoltate. Le-am numărat. Erau cinci, fumau ca șerpoaicele și își ajustau crăpătura de la chimonou, ca să-și dezgolească picioarele cât mai mult. Nu era nici una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ruginite din cauza aerului sărat. Poarta, care la cea mai mică adiere de vânt scârțâia, scoțând un sunet identic cu acela al pescărușilor speriați de vremea rea, se deschidea direct pe plajă. Porțiunea de litoral din fața casei era destul de puțin populată. Stabilimentele balneare erau aliniate mai jos, dincolo de vărsarea fluviului în mare și de uriașele plase de pescuit atârnând în aer ca niște guri înfometate. Mama ta a ales casa aceea de vacanță, spunea că îi amintea de un cort din deșert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Patanetschek, săltându-și țâțele ca două bășici de porc, umflate. Râdea cu buze vaginale, clănțănind din strungăreți și hohotele îi săltau buricul neastâmpărat și vizibil sub cămașa de muselină. Oprită brusc din râs, ne-a zugrăvit, oftând în răstimpuri, prăbușirea stabilimentului ei celebru altă dată. Ne vorbea mai ales de o fetiță japoneză, cea mai căutată dintre pensionarele ei, care după fiecare împerechere își usca sexul cu o foiță de orez. Omul cu ciocul de aramă mă împinse dincolo de pragul odăii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
bărbatul viu, eu văd un pasticcio de tip retoric; omul artei și al pasiunii, atent În egală măsură la desfătările spiritului și ale cărnii, la savantele infolii din Biblioteca de la Jockey Club și la competența cu jurisdicție limitată a acelui stabiliment. O trăsătură care prevestește cel mai sumbru dignostic sociologic e faptul că din fresca pe care nu șovăi să o numesc Argentina contemporană lipsește silueta ecvestră a unui gaucho, iar În locul ei se remarcă evreul, israelitul, pentru a denunța fenomenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fastuoase, călcată În picioare de rândași și utopiști. Și, cum nu dădea de ea, o iubea din ce În ce mai profund; nu peste multă vreme, a aflat că prințesa trăia În Argentina, unde conducea, fără să abdice de la propria-i morgue aristocratică, un stabiliment solid În Avellaneda. Doar În ultima clipă scosese diamantul din tainița unde acesta zăcea; acum, că știa unde se afla prințesa, ar fi preferat să moară decât să-l piardă. Desigur, lunga istorie relatată de buzele bărbatului care, după propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
motanu Moño știa că-n depozit ținea la piteală decât surpriza cu grămezi peste grămezi dă foi dă tutun holandilla ș-o osânză dă unelte uitate, moștenire dă la fosta Casă dă Licitație pentru Bunuri dă Consum E.K.T., care Închirease stabilimentu naintea lu candriu dă don Alejandro. Da, fincă vorbirăm de Moño, dăgeaba mai camuflăm că motanu iera din confreria care vrăjmășea beciu, că glisa pă scară o dată și se ușchea dă o sută, parcă l-ar fi Înghioldit Zgaibarace cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă suvenir, da p-ormă m-am priceput că ceva se Întâmpla În cârca mea. M-am Întors, puriule. Am ginit ce ghiftuise ochii lu don Wenceslao. Pă cer iera mișcare mare. Șozuri mari se nălțau dânspre crângu dă la stabilimentu rustican Izvoarele și curba de-o făcea trenu. Făceau hagialâc la zenit. Unele părea că dau roată Împrejuru altora, da fără să-mpedice mișcarea generală, și toate se nălța. Mandea nu le scăpam din ochiometru și parcă mă ridicam rimat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În timp decât nenumăratele volume ale lui Trollope, ale fraților Goncourt și ale lui Prăjitu, refractare memoriei. Un asiduu participant la șuetele de sâmbătă din strada Parera a fost Gervasio Montenegro, Încântător atât ca gentleman, cât și ca stăpân al stabilimentului din Avellaneda; după știrea noastră, la acea multitudinară formă de manifestare a orașului Buenos Aires, unde nimeni nu cunoaște pe nimeni, César Paladión nu și-a făcut nicicând simțită prezența. Ce lucru de neuitat ar fi fost să Îl auzim tăifăsuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]